Şureanului

Exceptională diversitate de peisaj: creste alpine (cu urme de fortificații), văi lungi şi adânci, platouri carstice, peşteri mari (multe areale speologice sunt încă departe de a fi cercetate sau de a se fi epuizat aici posibilităţile de explorare).

Chimismul apelor naturale carstice din Munții Șureanu/ Sebeș

Buletinul Asociației pentru Cercetări Speologice din Munții Sebeș/ Șureanu, numărul 1, 1984-1985

Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, marcajele, locurile, peșterile, banii de aur

Munții Șureanu, marcajele turistice din Parcul natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina, anul 2017

Descrierea a șase trasee turistice din zona cetăților dacice din Munţii Șureanu (Ohaba Ponor – Cheile Șura Mare – Peștera Ponorici - Peștera Cioclovina – Luncani – Boșorod) (Baru - Valea Streiului - Vârful Lola - Vârful Bulzu - Vârful Porumbelu Mare) (Costeşti - Valea Grădiştei - Dealul Grădiştei - cetatea Sarmizegetusa Regia - Muncel - Vf. Godeanu) (Costeşti - Cetatea Blidaru - Leurdana - Târsa - Poiana Omului - Vf. Rudii - culmea Meleia - Vf. Tâmpu - Șaua Steaua Mare - Vf. Godeanu) (Podul Gerosu – Dealul Muncelului – cetatea Feţele Albe – Valea Albă) (Grădiștea de Munte - Prihodiște - Poiana Omului - cetatea Piatra Roşie - Valea Roșia - Cioclovina - Peştera Cioclovina)

Traversarea masivului: marcaje noi, monumente naturale şi istorice

Bibliografie despre Sarmizegetusa Regia

La 1847, medicul Fodor András făcea explorări la Sarmizegetusa Regia/ Grădiștea Muncelului

Marcaje noi către cetăţile dacilor

Cetatea Blidaru și locul unde sunt sanctuarele

Cetatea dacică Piatra Roșie, acces, descrierea locurilor

Cetatea dacică Piatra Roșie

Peșteri sub cetatea dacică de la Piatra Roșie

Munţii Şureanu, creasta: Petrila - Vârful lui Pătru - Muntele Şureanu - Vârful Godeanu - Sarmizegetusa Regia

Pătru şi Şureanu, piscuri înalte din Munţii Şureanu

Vârful lui Pătru, 2130 metri

Lacul glaciar Şureanu

Iezerul Şureanu, descrierea amănunţită a locului

Lacuri din Munţii Şureanu, anul 1967

Vârful Negru şi fortificaţiile dacice, pe creasta principală

Luncile Prigoanei - cabana Şureanu - Vârful lui Pătru

Poteci otrăvite

Cabana Groapa Seacă, de la poalele Munților Parâng/ Șureanu, descrierea traseelor care pornesc de la ea

Vârful Capra, 1927 metri

Cabana Groapa Seacă - Vârful Capra

Circuitul Fometescu, marcaje

La Poarta Raiului, cu motorul şi puşca

Presa din Londra şi Bucureşti, penibilă când scrie despre Munţii Şureanu


Avenul de la Dosul Lăcşorului, din Munţii Şureanu, fost record naţional, vezi aici cele mai detaliate hărţi

Avenul Dosul Lăcşorului, record naţional

Avenul Dosul Lăcşorului, record naţional, Munţii Şureanu, etape ale explorării, 1983-1999

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din anii 1973 - 1974

Avenul Dosul Lăcşorului, explorarea cu bivuac din anul 1975

Avenul Dosul Lăcşorului, explorările din perioada 1973-1983

Avenul 4 de la Dosul Lăcşorului, 50 metri denivelare, o provocare pentru exploratori

Peştera din galeria 1 de prospecţiune din Dealul Fruntea Mare

Peştera din galeria 1 Fruntea Mare

Peștera din galeria de prospecțiune 1 din Dealul Fruntea Mare, imagini

Galeria de prospectiune cu aven, Dealul Fruntea Mare

Avenul din Galeria 4 Fruntea Mare


Cheile Munceilor, Cheile Jgheabului, peșteri și cascade, prima publicare

Un loc cu peșteri mari (urme de locuire în vechime) și chei spectaculoase, Peștera Țepoasă - Cheile Jgheabului - Peștera Gaura Oanei - Cheile Munceilor - Peștera din Perete - Peștera de la Malul Roșu (și încă multe alte cavități interesante)

Cheile Munceilor, peşteri mari; Cheile Jgheabului, cascade

Canionul Cheile Jgheabului

Peștera Fosilă de pe Valea Munceilor

Peştera de la Malul Rosu, în Cheile Munceilor, o spectaculoasă galerie cu apă

Peștera de la Malul Roșu, 1003 metri lungime, 54 metri denivelare, hartă de 105 x 70 centimetri

Peștera de la Malul Roșu de pe Valea Munceilor, prima publicare

Peștera de sub cele trei marmite, Peștera Coridorului, Peștera de la Parter, pe Valea Munceilor

Peștera din Perete, cu urme de locuire umană, pe Valea Munceilor, prima publicare

Peștera din Perete/ Părete, cu ceramică veche, vetre de foc și unelte de lemn, este ignorată și ea de arheologi

Ciudații de la Proteus Hunedoara și Peștera din Perete din Munții Șureanu

Peștera Gaura Oanei, 1220 metri lungime, o hartă formidabilă, o explorare aproape completă

Peștera Gaura Oanei, 1262 metri dezvoltare, prima hartă, în Munții Șureanu

Peştera Gaura Oanei, 1262 metri dezvoltare; două râuri curg unul pe sub altul

Peşteri noi în Cheile Munceilor şi Cheile Jgheabului; urme bogate de locuire umană

Peștera Ruletei și Peștera Craniului, pe Văile Muncelului și Jgheabului

Peștera Țepoasă, hartă, descriere, pe Valea Jgheabului

Peștera Țepoasă, din Cheile Jgheabului, harta din 1989


Peştera turistică Bolii, toată, imagini

Peştera Bolii a fost parcursă călare

Cheile Băniţa, ca o peşteră


Peștera din Perete, aproape de localitatea Bănița, 420 metri lungime, în Munții Șureanu

România, cele mai vechi fosile de Homo sapiens din Europa

Singura gară cu peşteră din România


Şura Mare, chei frumoase, peşteră celebră

Peştera Şura Mare, în anul 1884 şi în prezent

Peştera Şura Mare, ţânţari mari, activi în luna decembrie

Cheile Şura Mare, mai multe peşteri

Anul 1968, expediţia universităţilor engleze la Peşterile Şura Mare, Şura Mică etc.

Peștera Șura Mare, dezvoltare 11.694 metri

În Gaura de pe malul drept al Ohabei am descoperit unelte din secolul I î.e.n, faună, ceramică

Drame istorice în Cheile Şura Mare


Peştera Gaura Frânţoanei, 1024 metri, aşteaptă exploratori

Peştera Gaura Frânţoanei, o enigmă hidrologică

Avene în Lunca Hobenilor, deasupra satului Ohaba

Avenul Balcan, în Lunca Hobenilor

Peştera lui Cocolbea are mare potenţial explorativ

Peşterile din Valea lui Ion

Peșterile din Valea lui Ion, Peștera Plăișorului, Peștera de la cascadă

Peștera de la Varnițe/ Varniță, 466 metri lungime, la Federi, în Munții Șureanu

Peştera din Valea Cheii

O şopârlă fără picioare: şarpele de sticlă, Anguis fragilis

Avene în perimetrul Ohaba, Fundătura Hobenilor, Fundătura Ponorului


Avenul Ponorici (joncționat cu Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă) a ajuns la minus 188 metri denivelare

Ponorici - Cioclovina cu Apă, 7916 metri lungime, 174 metri (-158/ +16) denivelare, o peșteră pentru generații de exploratori

Peştera Ponorici Cioclovina cu Apă, hartă, imagini

Un hoț „nesupravegheat” a publicat despre Peștera Ponorici - Cioclovina cu Apă (7916 metri lungime) în Travaux de L'Institut de Spéologie „Émile Racovitza”

Ajutor acordat Clubului de Speologie Proteus Hunedoara pentru continuarea explorărilor în Munții Șureanu

Peștera/ Sistemul Ponorici - Cioclovina/ Ciclovina cu Apă, descriere, anul 1988

Marile peșteri din versantul stâng geografic al Streiului

Peștera Sifonului de la Șipot, 1270 m dezvoltare, 51 m denivelare, din Munții Șureanu, situația explorărilor

Cascade şi peşteri spectaculoase la Şipot

Canionul cu cascade mari de la Şipot

Peştera 600 metri cubi de la Şipot, capătul unei mari reţele subterane

Iunie 2018, continuare importantă în Peștera 600 metri cubi de la Șipot

Peștera Cascadei/ de la Cascadă, Peștera Căzăturii, Peștera lui Cezar Manea, hărți, la Șipot

Peştera lui Cezar Manea de la Şipot are formaţiuni excentrice

Peştera Tecuri aşteaptă exploratori

Peștera Tecuri - Peștera Gaura Boului, enigme hidrologice, speranțe pentru alte explorări

Avenul forestierilor de la Tecuri, Avenul Liviu, Peștera Gaura Boului, Avenul Ticera Ursului, Peștera Teiul Lung

Intrarea în Peștera Tecuri a fost eliberată de stiva de brazi putreziți

Noua cabană forestieră Tecuri

Valea Cerbului și Comarnice, încă posibile explorări

Avene în perimetrul carstic Comarnice - Tecuri

Avenul din Tecanul Rotund, Avenul din Tecanul Căprioarei/ Avenul Zdăngăneaua, Avenele 1 și 2 din Comarnice

Peșteri și avene în perimetrul Tecuri - Șomârdale, din Munții Șureanu

Avenul de la rampa 2B

Peştera din Valea Clenjii, 1778 metri lungime, monografie; un labirint uriaş, pe orizontală şi verticală

Peştera din Valea Clenjii, explorări în anul 2011

Peştera Răchiţeaua, 219 metri denivelare, adâncă şi dură

Peștera/ Ponorul Răchiţeaua, 219 metri denivelare, file din istoricul explorărilor