Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
Februarie 1971, tabără la stâna Scăuniş, fără uşă, cu semiacoperiş; ger puternic. Explorări în Cheile Munceilor şi Jgheabului.
Februarie 1971, tabără la stâna Scăuniş; Ică Giurgiu şi Marc Titinschneider.
cartarea inițială
continuarea explorării
Peştera cu Capac, vezi mai sus harta şi descrierea ei, situată în versantul opus faţă de Peştera din Perete. Prima explorare; coboară Mircea Vlădulescu. Foto: Petre Tereşcenco (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera cu Capac, vezi mai sus harta şi descrierea ei, situată în versantul opus faţă de Peştera din Perete. Prima explorare; Mircea Vlădulescu a reuşit să intre în cavitate. Foto: Petre Tereşcenco (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera cu Capac, vezi mai sus harta şi descrierea ei, situată în versantul opus faţă de Peştera din Perete. Prima explorare; Mircea Vlădulescu este la intrarea peşterii. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Intrarea în Peştera din Perete, aflată în versantul de sub stâna Scăuniş; vezi poziţionarea ei în chei pe schiţa de la începutul acestui articol. În stânga jos se vede partea superioară a intrării amonte în Peştera Gaura Oanei. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) .
Peştera din Perete, aflată în versantul de sub stâna Scăuniş; sala situată la aproximativ 20 metri de intrare, acolo unde am descoperit vetre de foc și unelte din lemn. Toate aceste vestigii arheologice au fost donate Muzeului de Istorie al României, în aprilie 1989. Din păcate, nici până acum nu am primit un raport de analiză din partea Muzeului. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera din Perete, sala situată la aproximativ 20 metri de intrare, acolo unde am descoperit vetre de foc și unelte din lemn. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera din Perete are în partea ei mediană câteva zone cu pod de calcit, crescut pe aluviuni care ulterior au fost spălate de ape. Foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera din Perete, scurgere stalagmitică masivă, consolidată în mai multe etape de concreţionare. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera din Perete, aproape de capătul ei penetrabil. Foto: Ică Giurgiu, Bogdan Constantinescu, Valentin Țintea (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).
Peştera din Perete, capătul ei penetrabil pentru explorator; există acolo o comunicare de mici dimensiuni cu exteriorul. Foto: Ică Giurgiu, Eugen Georgescu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti).