Peşterile Pustnicului, în aval de Peştera Ialomiţei, în Munţii Bucegi
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
De la debutul potecii care urcă la construcţia din gura Peşterii Ialomiţei ne orientăm spre sensul de curgere al apei şi suim pieziş câteva zeci de metri lungime către peretele de stâncă din faţa/ dreapta noastră, acelaşi în care în amonte se află intrarea în Peştera Ialomiţei. Când sosim la baza lui, aflându-ne la aproximativ 15-20 de metri altitudine relativă faţă de cursul Ialomiţei, descoperim intrarea în Peştera Pustnicului/ Peştera Pustnicului 1.
Cavitatea este semnalată (vezi imaginile 1-5) de Mihai Haret, în anul 1924, lucrare unde mai multe elemente descriptive referitoare la această peşteră nu corespund întocmai realităţii.
Harta pe care noi am realizat-o în septembrie 1975 (Ică Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Dan Nanu) este redată în imaginea 6. Am apreciat lungimea peşterii ca fiind de 42,5 metri. Denivelarea este pozitivă, trecând de 5 metri. Se pare că nu există posibilităţi de a mări dezvoltarea actuală.
Peştera Nebănuită/ Peştera Pustnicului 2.
La 10 metri spre aval de intrarea în Peştera Pustnicului 1 am descoperit o altă cavitate (Ică Giurgiu, Dan Nanu), cu intrarea largă de 2 metri şi înaltă de 2,5 metri. Este o galerie ascendentă, relativ îngustă; la 7 metri distanţă faţă de intrare se atinge denivelarea +5 metri. Apoi, în tavan apar câteva găuri impenetrabile. La 18 metri de la intrare se atinge denivelarea +8 metri, acolo unde sunt urme clare de curgere sub presiune.
vezi și
Peştera Ialomiţei, record speologic istoric
Peştera Ialomiţei, hartă 43 x 54 centimetri
Ursul de peşteră, Ursus Spelaeus, în Peştera Ialomiţei
Peştera Ialomiţei, în anul 1884
Studiul formaţiunilor de gheaţă din Peştera Pustnicului
Peştera Ialomiţei, program de vizitare
Peștera Ialomiței, anul 2022/ Consiliul Județean Dâmbovița a chiulit prea mult de la școală