Strugurii ursului, Arctostaphyllos uva-ursi (L.) Spreng.

József Frink (Ocna-Mureş) 

Arctostaphyllos uva-ursi (L.) Spreng. Specie circumpolara din Europa, Asia de Nord, nordul Americii. Limita sudica a arealului de pe continentul Eurasiatic se afla in Carpatii Romanesti. In rezervatia geobotanica Scarita-Belioara (Muntele Mare, vezi ) si pe Muntele Buscat (Masivul Gilau - Muntele Mare) vegeteaza cele mai sudice populatii, considerate relicte. In trecut a fost semnalata pe teritoriul tarii noastre si in unele regiuni muntoase ale judetului Suceava.

Subarbust cu tulpina taratoare, puternic ramificata, lunga de 50-250 cm. Frunze sempervirescente (intotdeauna verzi), pieloase si lucioase. Florile, rosietice sau albe, sunt asezate cate 3-12, in inflorescente; infloreste in mai - iunie. Fructe globuloase, de 6-8 mm diametru; la maturitate (august - octombrie) devin rosii lucitoare. Vegeteaza in palcuri de dimensiuni variabile, la marginea pinetelor, pe stancarii calcaroase insorite.

Frunzele contin principii active cu proprietati astringente, diuretice si dezinfectante, benefice in afectiunile aparatului urinar. Deoarece este planta cu o pronuntata importanta stiintifica, inclusa pe lista rosie a speciilor din Romania, recoltarea ei in orice scopuri si imprejurari constituie o problema etica si morala; cu atat mai mult cu cat s-a dovedit ca proprietatile sale medicinale pot fi suplinite de merisor (Vaccinium vitisidaea L.), planta frecventa in regiunile montane, care contine aceleasi substante active.