Munţii Făgăraș / Făgăraşului, creasta principală, parcurgere de la vest spre est: 6. Şaua Scara (2146 m) - Vârful Şerbota (2327 m) - Vârful Negoiu (2535 m)
Marcaj bandă roşie. Timp de parcurgere (gratuit, harta şi ghidul masivului la): 6-7 ore; traseu nerecomandat iarna. Din Şaua Scara (2146 m, vezi imaginea 2) până pe Vf. Şerbota (2327 m, vezi imaginea 1) nu sunt probleme deosebite de orientare sau efort fizic. Pe Muntele Şerbota, cu puţin mai jos de vârf, soseşte dinspre nord traseul 22, de la cabana Negoiu, banda albastră (imagini 1, 2, 4, 6, 7; nu uitaţi, pe porţiunea de deasupra cabanei Negoiu, după ce ieşim din pădure, se pot uşor declanşa avalanşe pe acest traseu turistic).
1, 2 Vederi de pe Vârful Negoiu, spre vest. Foto: Ică Giurgiu.
1, 2 Vederi de pe Vârful Negoiu, spre vest. Foto: Ică Giurgiu.
3 Vedere din zona Vârfului Scărişoara (2261 metri, aflat la est de Vârful Scara). Foto: Marius Ifrim (Bucureşti).
4 Custura Sărăţii, vedere dinspre Vârful Şerbota spre est. Foto: Ică Giurgiu.
Între Şerbota (2327 m, imagini 1, 3, 5-7) şi Vf. Sărăţii (2365 m, imagini 3, 6, 7) trebuie să trecem pe Custura Sărăţii (imagini 1, 2, 6, 7), loc cu faima turistică de „cel mai dificil din masiv” (vezi şi imaginile 3510, 3511, 160, 170, 180 din volumele 2 şi 3 ale ghidului). Dacă acum 40 de ani calificativul era destul de potrivit (potecă nu foarte bine bătută, cu unele lespezi instabile; rucsaci laţi şi joşi înspre spate), între timp lucrurile s-au schimbat. Rucsacii au devenit compacţi şi înalţi spre partea superioară a corpului; poteca a fost intens călcată, lespezile instabile şi-au cam stopat balansul. Dar nu înseamnă că pasajul nu trebuie abordat cu atenţie; o cordelină de vreo 10 metri ne ajută, dacă e cazul, să lăsăm sau să tragem rucsacii cu ea, pe porţiuni scurte, unde ne simţim nesiguri cu bagajele în spate. Dacă vă simţiţi inconfortabil pe Custura Sărăţii înseamnă fie că sunteţi obosiţi, fie că bagajul e prea greu sau staţi rău cu condiţia fizică. Se pierde timp în Custură când vin grupuri din ambele sensuri, producându-se uneori blocaje pe potecă/ poteci.
Custura Sărăţii este dublată de o cărare marcată cu bandă galbenă (iniţial era bandă albastră), pe la sud de ea, care începe chiar de pe Vf. Şerbota. Această variantă are coborâşuri şi urcuşuri şi este doar un pic mai lejeră decât parcursul pe Custura Sărăţii; marcajul are lipsuri; poteca se apropie mult sau joncţionează în unele locuri cu traseul Custurii; în perioadele cu circulaţie turistică intensă oferă o binevenită soluţie de descongestionare a porţiunii dintre Vf. Şerbota şi Vf. Sărăţii.
Pe Custura Sărăţii, dar şi la nord şi sud de ea sunt mai multe peşteri, nu lungi, dar interesante.
8 Vederi de pe Vârful Lespezi. Foto: Ică Giurgiu.
Foto, Andrei Petrache.
După Vf. Sărăţii (2365 m) urmează Şaua Cleopatra unde se întâlnesc triunghiul albastru, care soseşte de la cabana Negoiu (dinspre nord, traseu 21), cu triunghiul roşu care vine de la sud, de pe Izvorul Negoiului (traseu 56). Locuri de cort superbe sunt în căldarea de la sud de Custura Sărăţii.
(Drumul din Şaua Cleopatra până la cabana Negoiu poate dura în jur de 2-3 ore. Iarna, traseu extrem de înşelător, gheaţa care poate apare în porţiunea lui mediană, pe o pantă cu înclinare mare, putându-şi modifica mult în timpul zilei coeficientul de alunecare. E adevărat, în anumite perioade ale iernii, urcuşul de la cabana Negoiu până pe vârful cu acelaşi nume nu pune probleme! Mai mult, în zona peretelui pe sub care se iese în Şaua Cleopatra putem întâlni forme foarte spectaculoase, săpate de vânt în zăpadă.) Urmează urcuşul pe Negoiu (2535 m), al doilea vârf al ţării (imagini 3, 7, 8, 9).
Dincolo de cota 2500 metri, în România se ridică piscurile pentru care avem documentaţie amănunţită la.
Vezi celelalte etape ale parcurgerii crestei principale la.
