Povestea Sorinei

Despre Sorina

Eu știu că am fost adoptată. La 6 ani am venit aici, mi s-a părut frumos. Îmi place mai mult la casă, dar e frumos și aici la bloc.

Despre trecut

A fost o perioadă lungă până să mă mut aici, perioadă în care am stat la o doamnă. Doamna aceea mi-a spus că mama s-a dus până undeva și apoi se întoarce înapoi la mine, iar când am fost vizitată prima data, am crezut că s-a întors mama mea.  

Călătoria spre adopție

La prima vizită am fost fericită. Am ieșit pe stradă și am alergat împreună cu mama și cu tata și ne-am jucat. La următoarea vizită, l-au adus și pe fratele meu să-l cunosc. În timpul vizitelor am făcut multe lucruri împreună: am fost la un parc de distracții, apoi am fost la piscină, a venit Moș Nicolae și mi-a adus cadou o pijama cu pinguini. Pijamaua mi-a rămas mica.

Când au venit să mă ia definitiv de la familia la care stăteam, a venit mama cu bunicul și m-au luat cu mașina. Pe mașină mi-a fost rău. Când am ajuns acasă aici mă așteptau fratele meu și cu bona. Atunci am primit și niște jucării. În cameră aveam un birouaș cu scăunel și patul meu de jos cu așternuturi și plăpumiță. Era un pat supraetajat. Sus stătea fratele meu, că era mai mare.

Asta a fost acum 5 ani. De la familia unde am stat am venit cu o poșetă și cu o cutie cu 3 sertare. Era o cutie de ținut bijuterii în ea. Aveam și un ursuleț cu care dormeam, dar pe care nu l-am luat cu mine. Era un ursuleț mare, alb, cu el dormeam. Mi s-a părut dificil la început să urc scările. Și mama și fratele meu și tata m-au ajutat să mă acomodez aici, dar când îmi era greu, mergeam la fratele meu și la tata. Eram rușinoasă și nu spuneam ce vreau și fratele meu era avocatul. El îmi lua apărarea.

La început fratele meu mi-a făcut cunoștință cu prietenii lui. Acum am mulți prieteni ai mei și aici la bloc și la școală. Uneori, când mă lasă mama, ies în fața blocului și mă joc cu prietenii. În timpul săptămânii nu mă lasă afară, căci trebuie să-mi fac temele, dar vineri, sâmbătă și duminică mă lasă. Cu prietenii ne plimbăm cu trotinetele sau cu bicicletele prin jurul blocului sau mergem în parc. Foarte bine mă înțeleg cu prietenii. La prietenii mei nu aș vrea să schimb nimic. Poate doar celor care mă enervează, le-aș spune să mă lase în pace.

La școală mergem afară împreună în pauze și ne plimbăm. În clasă stăm câte unul în bancă pentru că sunt copii mici înaintea noastră. Avem ore după-amiaza și îmi place. Mă scol la 8.00, căci mă scoală mama. Foarte drăguț că mă pune să-mi pun alarma (râde). Eu îmi fac temele de seara, dar trebuie să învăț dimineața.

Eu fac multe activități. Merg la handbal, la dansuri și sunt cercetaș al României, de la 6 ani. Am învățat să fim prieteni cu natura, să ajutăm natura și oamenii care au nevoie de ajutor. Am strâns donații și le-ați dus la mănăstire, la măicuțe, am învățat cum să aprindem focul cu două pietre, să tragem cu arcul și să dăm primul ajutor.

Mesaj pentru alți copii

Copiilor le-aș spune că e bine să fie adoptați și să asculte de părinți. Dacă aș avea o baghetă magică le-aș găsi părinți, le-aș da o casă și mâncare și le-aș da șansa să se ducă la școală.  Mie îmi place la școală. Dintre toate materiile, îmi place matematica. De citit, citesc numai când mă pune mama, dar când o să fiu mare, cred că o să-mi placă. Noi avem aici peste 700 de cărți, e păcat ca într-o casă cu cărți, în care mama citește, e păcat să ai copii care nu citesc.  Eu nu o să cert copiii niciodată.