Povestea Marei

Despre Mara

Eu sunt Mara și am 12 ani. Sunt o persoană puternică și foarte curajoasă. 

Când o să fiu mare mi-ar plăcea mai multe lucruri să fac sau să fiu. Nu am doar o alegere, am mai multe alegeri. Mi-ar plăcea să fiu tehnician dentar pentru că e drăguț să fii, dar și manichiurist, că poți să pictezi.

Despre trecut

Înainte să mă ia mama, nu prea aveam o viață specială. Pur și simplu stăteam toată ziua la vecini, mă jucam, mâncam la ei, totul făceam la ei. Până la 7, aproape 8 ani, am stat la asistenta maternală. Am început școala când eram la asistenta maternală și am făcut acolo pregătitoarea și clasa I. Maternala nu prea avea grijă de mine. Voia să scape cât mai repede de mine și voia să mă dea la o doamnă din satul acela. Nu se ocupa de mine, nici când eram bolnavă. Ea e mai în vârstă și nu prea are răbdare cu copiii și nici nu-și făcea timp. Și eu care voiam să mă joc și să fac cu totul altceva, făceam totul repede ca să mă pot duce să mă joc. Adică temele nu le făceam eu, le făcea ea, mi le făcea asistenta maternală, mă ajuta să le fac foarte repede și după aceea scăpam de teme, de treabă și de tot. Dar acum m-am schimbat. Am răbdare când trebuie să fac un lucru. Am făcut un goblen din pietricele foarte micuțe, de la A la Y... Da, și mi-a ieșit foarte frumos goblenul. Nu e nici prea mare, nici prea mic, e mediu (...).

Cea mai frumoasă amintire de la asistentul maternal a fost de Crăciun, atunci când am mers la colindat cu copiii și mi-a plăcut pentru că am cântat împreună și am petrecut timpul împreună. Mie îmi place să cânt. Am fost la foarte mulți prieteni de familie ai asistenților maternali, la vecini și am strâns mulți bani și am fost foarte bucuroasă pentru că am cântat și mi-a plăcut. 

Călătoria spre adopție

Mie mi-a spus maternala și o doamnă de la direcție că urmează să fiu adoptată. Ce am simțit prima dată când am văzut-o pe mama care m-a adoptat? Eu nu am avut nicio reacție pentru că pentru mine, maternala era mama. 

După ce au venit mama cu tata și m-au cunoscut au adus-o și pe sora mea ca să mă cunoască, să o cunosc și eu pe ea și după ce m-am cunoscut cu ea, am mers toți împreună în oraș la mall. Au venit și doamnele de la direcție cu noi și am mers la o cafenea și mama a rămas cu doamnele de la direcție și au vorbit. Eu cu tata și cu sora mea, am mers și i-am cumpărat ceva mamei cadou. Mama era foarte bucuroasă. Nu mi s-a părut o perioadă lungă până m-au luat la ei, m-au luat foarte repede. Nu mi-a fost teamă de ceva în perioada aceea. Adică nu am simțit neapărat că mi-e frică pentru că eu țineam foarte mult și la copiii de acolo, la copiii vecinilor. Mă înțelegeam foarte bine cu ei și eram prieteni. Erau patru sau șase copii cu care mă jucam acolo.

Dar eram foarte bucuroasă când venea mama cu tata și sora pentru că mereu mergeam undeva, ori la mall, ori ne plimbam, mereu făceam ceva și atunci când eram la maternală, nu făceam nimic. Adică nu mergeam cu ea, nu ne plimbam, sau așa. 

Despre acasă

Atunci când m-au luat și am mers acasă mi-au făcut o surpriză. Mama mi-a arătat casa și a deschis o ușă și mi-a spus: „Uite, asta este camera ta!” Toată camera mea era roz și patul și biroul și dulapurile, tot. Mi-a plăcut. Am rămas mirată, foarte bucuroasă eram pentru că aveam totul roz, totul era roz. Culoarea mea preferată era roz și acum este rozul, dar este și turcoazul. 

Da, aici sunt multe lucruri diferite față de cum era la maternală. Mama e foarte deschisă cu mine, nu știu să explic, dar se comportă foarte frumos cu mine, la fel și sora mea. Sora mea face de mâncare atunci când mama nu este acasă și este la serviciu, se joacă cu mine, ascultăm muzică împreună, iar când eu nu știu ceva, îmi explică ea. 

Atunci când eu am venit, nici nu știam să citesc cum trebuie. Am primit niște cărți și am citit împreună cu mama și sora mea mai mare, mai întâi pe silabe. 

Foarte multe lucruri mi s-au părut grele la început aici pentru că eu nu făceam nimica și mama voia să mă facă independentă și atunci când făceam ceva era foarte greu pentru mine. Dacă mama mă punea, de exemplu să spăl vase sau să ajut pe mama la făcut mâncare sau să curăț ceva, pentru mine era foarte greu, dura foarte mult. 

Nici unui copil nu îi place să meargă la școală, dar acum îmi place să zicem așa pentru că e într-un fel și frumos la școală. E și într-un fel ușor pentru că, uneori, mă refer, e ușor pentru că mama mi-a dat pregătire la matematică și am exersat și acum înțeleg și atunci când trebuie să facem un test sau ceva pentru mine e ușor. 

Cu prietenii vorbim, ne plimbăm sau desenăm. Nu pot să spun că am mulți prieteni pentru că nu există să ai mulți prieteni adevărați. Nu am prieteni mulți. Când i-am spus prietenei mele că sunt adoptată și-a bătut joc de mine, n-a mai vorbit cu mine. 

Îi iubesc cel mai mult pe cei din familia mea adoptatoare pentru că ei m-au vrut și sunt alături de mine. Aș vrea să fiu perfectă! La părinții mei nu aș schimba nimic pentru că eu sunt copilul care nu face totul perfect și am anumite probleme. Cu limbajul și cu acțiunile și nu am ce să schimb la ei. Ei mă corectează. Nu am ce să schimb la ei ci mai degrabă la mine. 

Cea mai frumoasă amintire de când sunt aici e când am fost la Turnul Eiffel, în Paris și la Disneyland. Și am vizitat și Arcul de Triumf din Paris. Mi-a plăcut foarte mult la Disneyland! 

Mesaj pentru alți copii

Copiilor care urmează să fie adoptați le-aș spune că e foarte bine să fii adoptat. Să nu le fie frică de nimic pentru că, eu zic exemplul meu. Eu am nimerit într-o familie foarte bună și nu am nicio grijă, adică, nu trebuie să le fie frică și să fie bucuroși și curajoși. Să se înțeleagă cu părinții și să asculte de părinți. Că dacă ascultă de părinți totul e în regulă. 

Dacă aș putea îndeplini trei dorințe ale copiilor care urmează să fie adoptați, le-aș găsi familii ca să fie luați într-o familie cât mai repede. Le-aș alege niște asistente maternale care să fie bune și maternalele acelea să-i învețe pe copii tot ce trebuie, adică să citească, să facă activități până când o să vină o familie și o să-i ia. I-aș lua pe copiii care își așteaptă o familie, cât mai repede de acolo unde sunt.