Marcus Aurelius

Nicăieri nu-şi găseşte omul un adăpost mai liniştit şi mai senin decât în propriul lui suflet.

Orice lucru ţi se va părea plăcut dacă îl faci ca şi cum ar fi ultimul lucru pe care-l faci în viaţă.

Lecţie de viaţă - când câştigăm să nu ne facem iluzii, când pierdem să nu ne pară rău.

Dacă lucrezi la ceea ce se află dinaintea ta, urmând motivul just cu seriozitate, vigoare, calm, neîngăduind niciunui alt lucru să-ţi distragă atenţia, păstrând partea divină din tine pură, ca şi cum ai fi făgăduit s-o înapoiezi imediat, dacă menţii toate acestea, fără a avea aşteptări, ci mulţumindu-te a trăi în conformitate cu natura, pronunţând eroicul adevăr în fiecare cuvânt pe care-l rosteşti, vei trăi fericit. Nu există om capabil să împiedice acest lucru.

Nu uita că totul este părere şi aceasta depinde de tine. Prin urmare, alungă, când vrei, părerea şi, precum nava care trece pe lângă un promontoriu ocolindu-l, vei avea parte de calmul mării, totul va fi încremenit şi golful - fără valuri.

Cugetă în ce stare a corpului şi a sufletului te va prinde moartea, precum şi la scurtimea vieţii, la infinitul de timp dinapoia şi dinaintea ta, la fragilitatea tuturor corpurilor.

Nu te purta ca şi cum ai avea de trăit zece mii de ani. Moartea pluteşte deasupra capului tău. Aşadar, cât mai trăieşti şi până poţi, fii om de bine.

Cât de măruntă şi neînsemnată parte din nemărginirea timpului de nepătruns a fost hărăzită fiecăruia! Căci se şterge cu repeziciune şi dispare în eternitate!

Viaţa unui om este ceea ce gândurile lui o fac să fie.

Deprinde-te cât mai mult a asculta pe oricine şi a te pune, pe cât poţi mai mult, în sufletul celui cu care stai de vorbă.

Dintotdeauna, oamenii şi-au căutat un loc în care să se refugieze: casă la ţară, pe malul mării sau la munte. Acesta este un însemn al oamenilor obişnuiţi; este însă în puterea fiecăruia de a se retrage în sine. Căci nicăieri, nici în locul cel mai linistit, nu scapi de griji, doar în sufletul tău. Îţi găseşti liniştea atunci când gândurile sunt foarte paşnice. Liniştea nu e nimic altceva decât o bună ordine mentală. Acordaţi-vă acest refugiu permanent şi vă veţi reface.

Cel ce se învinge pe sine este mai puternic decât cel ce cucereşte o cetate.

Pentru cei înţelepţi viaţa este o problemă, iar pentru cei obişnuiţi o soluţie.

Priveşte adânc înăuntrul fiinţei tale! Acolo se află un izvor de bunătate ce nu conteneşte să curgă atât timp cât nici tu nu încetezi să cauţi.

Fericirea vieţii tale depinde de puterea gândurilor tale.

Tot ceea ce auzim este o opinie, nu un fapt. Tot ceea ce vedem este o perspectivă, nu adevărul.

Dacă te supără ceva din afară, durerea nu se datorează cauzei în sine, ci dimensiunii la care apreciezi tu situaţia; în acest sens, tu ai puterea de a anula totul.

Este un privilegiu al omului de a iubi pe aceia care îl fac să sufere.

Nu te gândi prea des la ce-ţi lipseşte. Gândeşte-te la ce ai.

Mai bine îşi foloseşte timpul cel care nu dă atenţie la ce zice, face sau gândeşte vecinul şi care preferă să se concentreze asupra propriilor sale acţiuni pentru a le face drepte şi sfinte.

Nu lăsa viitorul să-ţi strice liniştea. Dacă va fi nevoie, îl vei înfrunta cu aceleaşi arme ale raţiunii cu care lupţi astăzi împotriva prezentului.

Nu trăi ca şi cum ai avea o mie de ani în faţa ta. Soarta este alături de tine, devino bun cât viaţa şi puterea încă îţi aparţin.

Dacă mă convinge cineva şi-mi arată că judecata sau fapta mea e rea, sunt bucuros să mă îndrept. Căci eu caut adevărul, care n-a stricat niciodată nimănui. Iar răul cade pe acela care persistă în eroarea, neştiinţa lui.

Pentru ce te laşi distrat de lucrurile din afară? Găseşte-ţi timp să înveţi ceva bun şi încetează a te lăsa învârtit ca un vârtej. Fereşte-te şi de o altă rătăcire, căci tot o nebunie este a-ţi îngreuia viaţa cu acţiuni fără scop; trebuie să avem un ţel, spre care să se îndrepteze toate dorinţele noastre, toate gândurile noastre.

După cum medicii au la îndemână instrumentele şi cuţitele pentru intervenţii urgente, tot astfel şi tu să ai pregătite preceptele, ca să cunoşti cele divine şi cele umane şi ca să faci orice lucru, fie cât de mic, cu gândul la legătura dintre amândouă.

Fiecare trăieşte numai în prezent şi pe acesta îl pierde.

Tot ceea ce există este opinie, iar opinia ta depinde de tine.

Tot ce există este într-un fel sămânţa lucrului care va fi din el.

Omul e făcut să trăiască între oameni. Prin urmare, ori îi educi, ori îi suporţi.

Nicăieri nu poate găsi un om un refugiu mai liniştit şi mai netulburat decât în sufletul său.

Ţine permanent în minte la câte lucruri ai fost martorul schimbării. Universul este schimbare, viaţa este înţelegere.

Dacă nu e o acţiune potrivită, nu o săvârşi; dacă nu e adevărat, nu vorbi: impulsul tău să pornească de la tine spre Întreg.

Ori de câte ori te trezeşti dimineaţa, gândeşte-te la privilegiul de a fi în viaţă, de a putea gândi, iubi şi de a te putea bucura.

Îţi vei găsi liniştea sufletească dacă de fiecare dată te vei comporta ca şi cum ar fi ultimul lucru pe care-l vei face pe acest pământ.

Vei vedea că lucrurile omeneşti nu sunt decât fum şi neant, mai ales dacă-ţi vei aminti ca ceea ce s-a schimbat odată nu va mai exista în veci.