Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

Peştera Pălăriei, pereţii de la Şipot, Munţii Şureanu

Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racovi ţă ” Bucureşti)

Pe Valea Streiului, în versantul ei stâng geografic, coboară afluentul Şipot (imagini 1-13): un pârâu tumultuos, cu cascade superbe şi mari sporiri de debite primăvara şi vara, pârâu care îşi adună apele din trei drenaje care străbat pachete întinse şi groase de calcare prin peşteri extraordinare, dificil de parcurs, unele dintre ele având intrări la baza marelui perete din imaginea 2. Hărţi detaliate, imagini şi date importante despre ce ascund aceste locuri, redarea eforturilor exploratorilor, găsim la.

Ei bine, în articolul de faţă suim de-a lungul cascadelor de la Şipot (imagini 8-13) şi - ajunşi spre extremitatea estică a peretelui (harta 14) - ne căţărăm (imaginea 16) spre fostul curs al apei din acest loc, Peştera Pălăriei (imagini 15-45). În vremea ei de început această cavitate era plină cu apă care lărgea spaţiile şi transporta aluviuni; urmele de săpare sub presiune se văd peste tot (de exemplu în imaginile 18, 37, 39), rotunjite, ample, adânci, pe alocuri cu muchii tăioase; multe dintre dovezile evoluţiei peşterii sunt astăzi „acoperite” pentru ochii necunoscătorilor în evoluţia munţilor calcaroşi de salbe de formaţiuni, care de care mai diverse (de exemplu imaginile 20, 35, 43).

Actuala peşteră (vezi harta 15) este doar covata primului lac/ sifon din tronsonul pe care muntele îl ascunde dincolo de formaţiunile crescute după ce apele din zonă au început să coboare, sub aluviunile de pe podeaua unde am găsit creşterea stalagmitică numită Pălăria (imagini 41-42). După stratul de pământ şi argilă poate nu chiar gros - care căptuşeşte vechea cale de curgere a apei prin diaclaza cu nivele de eroziune - sunt sanse să trecem mai departe; formaţiuni şi mai spectaculoase aşteaptă să fie văzute, spaţii ample pot fi topografiate!

1 Extras din harta publicată în Valer Trufaş - Muntii Şureanu - Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1986.

2 Peretele de la Şipot (aici jumătatea sudică), la baza căruia, aproximativ la centrul său, se află intrarea în Peştera Sifonului de la Şipot. În dreapta imaginii, imediat în afara cadrului, este o vale abruptă pe care se poate urca până la Peştera Tecuri; pe această vale se mai păstreaza resturi metalice ale funicularului care cobora buşteni în anii 1950-1960. Foto: Ică Giurgiu.

3 Suntem în dreptul afluentului Şipot. Pe malul celălalt al Streiului se înalţă Piatra Poienii, unde sunt câteva peşteri. Foto: Emilia Marinescu.

5 Clopoţei sub poala pădurii, la confluenta Şipot - Strei. Foto: Emilia Marinescu, Ică Giurgiu.

4 Harta publicată în volumul Peştera din Valea Clenjii (82 pagini A4, 136 imagini si harti) şi în volumul Peştera Răchiţeaua (11 pagini A4 şi planşe anexate).

7 Orhidee, pe loc mlăştinos. Foto: Emilia Marinescu, Ică Giurgiu.

8, 9 Cascade pe Valea Şipot. Foto: Christian Megulete, Noni Burcea.

10 Cascade pe Valea Şipot, început de mai 2015. În centrul imaginii, sus, Peştera Cascadei, loc de bivuac în multe explorări. În dreapta imaginii, sus, cascada de sub Peştera Sifonului de la Şipot. Foto: Christian Megulete.

11 Cascade pe Valea Şipot, luna aprilie. În centrul imaginii, sus, Peştera Cascadei, loc de bivuac în multe explorări. În dreapta imaginii, sus, cascada de sub Peştera Sifonului de la Şipot. Foto: Ică Giurgiu.

12-13 Cascade pe Valea Şipot, 12 iunie 2007. În centrul imaginii, sus, Peştera Cascadei, loc de bivuac în multe explorări. În dreapta imaginii, sus, cascada de sub Peştera Sifonului de la Şipot. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

14 Peşterile şi obiectivele speologice de la baza marelui perete de la Şipot.

15 Peştera Pălăriei, aflată deasupra Peşterii 600 metri cubi (vezi hărți ale peșterii și la). O nouă cartare a fost realizată în anul 1992.

15a, b Din extremitatrea stângă a imaginii 13 începem să urcăm spre intrarea Peşterii 600 metri cubi, aflată la baza versantului. Foto: Noni Burcea, Mircea Vlădulescu.

16 De la Peştera 600 metri cubi urcăm la Peştera Pălăriei. Foto: Ică Giurgiu, Radu Călinescu.

16a Intrarea/ intrările în Peştera Pălăriei. Foto: Noni Burcea, Mircea Vlădulescu.

17 La intrare în Peştera Pălăriei. Foto: Ică Giurgiu, Nicu Gligan.

17a La intrare în Peştera Pălăriei. Foto: Noni Burcea, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

18 Fost loc de trecere a apei, întâi total inundat; apoi au apărut marmite laterale şi nivele de eroziune. În partea lui superioară au crescut formaţiuni. Foto: Christian Megulete.

19 Nu departe de intrarea peşterii ajungem la marginea fostului prim lac. Foto: Christian Megulete, Mircea Vlădulescu.

20 La marginea fostului prim lac, coloana din imaginea anterioară, acum mai bine prinsă în imagine. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

21 Foste spaţii total inundate. Alina este sub un disc (formaţiune specifică unor peşteri din Munţii Şureanu) din care atârnă stalactite. Foto: Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti.

23-28 Forme de concreţionare. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

29-30 Pe fostele contururi modelate de apele care au umplut total galeria au crescut după coborârea nivelului acestora cascade de formaţiuni. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

31-32 În interiorul fostului lac/ sifon. După ce pârâul a părăsit locurile, înalte coloane şi domuri stalagmitice au crescut din abundenţă. Foto: IcăGiurgiu, Emilia Marinescu, Mircea Vlădulescu.

33-34 Microformaţiuni. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

35 Generaţii de formaţiuni. Foto: Christian Megulete.

36a, b, c Pe fundul fostului lac! Foto: Ică Giurgiu, Florica Berdei, Christian Megulete.

36d, e, f, g Pe fundul fostului lac! Foto: Noni Burcea, Mircea Vlădulescu, Christian Megulete.

37-38 Acelaşi disc, privit din unghiuri diferite. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

38a Acelaşi disc, privit din unghiuri diferite. Foto: Noni Burcea.

39-40 Zona unei foste cascade; acum, formele concreţionare au astupat vechiul drum al apei. În colţul din dreapta jos, galeria modelată de pârâul care curgea cu nivel liber. Foto: Ică Giurgiu, Adrian Mitrică, Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu.

41-42 Galeria modelată de pârâul care curgea cu nivel liber. Pe un colţ de eroziune, pălăria care a dat nume peşterii; crescută prin prelingerea carbonatului de calciu pe un strat de argilă. Foto: Dorin Stanciu, Aurel Ioţa.

43-45 Terminusul actual al peşterii; formaţiuni masive, diverse, în general foarte dure. Foto: Dorin Stanciu, Dorinela Vătafu.

Foto: Dorin Stanciu (Clubul de Speologie „Emil Racovi ţă ” Bucureşti).

Descoperire, explorare

Peştera a fost descoperită în august 1971.

În partea superioară a zonei de intrare în cavitate se află o plăcuţă metalică, cu text acum greu inteligibil la faţa locului:

„Mai mulţi au explorat acest gol subteran dar primul care a spus „Aici este o peşteră” a fost Mihai Lazăr Ştefănescu, ianuarie 1947 - iunie 1986. Fizician, speolog amator, membru fondator al Cercului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti. Ocrotiţi această peşteră aşa cum aţi păstra în suflet amintirea unui bun prieten. Prietenii speologi”

16-17 mai 1987. Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Gigi Chiriloi, Adrian Rădulescu (vezi raportul de explorare anexat în baza acestei pagini, documentul 46). Bivuac în Peştera Cascadei. Escaladă pe versantul drept geografic al pârâului de sub Peştera Pălăriei, descoperirea a două peşteri, fiecare de câte 10 metri lungime; într-una dintre ele mai sunt şanse de continuare, trebuie făcută o derocare pentru a avansa.

27 decembrie 1988 - 2 ianuarie 1989. Ică Giurgiu, Adrian Mitrică. Bivuac în Peştera Pălăriei. Măsurători de temperatură în Peştera Pălăriei, pe 29 decembrie (vezi harta 48, atașată în baza acestei pagini). Decolmatare pe galeria Pălăriei; în doi lucrul merge greu (argilă semiumedă şi ceva rocă inclusă), din cauza locului oarecum îngust şi a mişcărilor necesare pentru evacuarea materialului scos; ar trebui să fie prezente 4-5 persoane; dar sunt şanse de exploatat aici pentru a trece mai departe. Escalade în versantul unde se află şi intrarea peşterii (vezi raportul de explorare anexat în baza acestei pagini, documentul 47).

1 mai 1989. Ică Giurgiu, Doru Manciulea. Peştera Pălăriei. Măsurători de temperatură (vezi harta 48, atașată în baza acestei pagini).

7 septembrie 1989. Costel Roman, Viorel Lascu. Peştera Pălăriei. Măsurători de temperatură (vezi harta 48, atașată în baza acestei pagini).