Peştera Limanu, Dobrogea, cea mai completă descriere

text: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

fotografii: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Andrei Samoil, Emilia Marinescu, Cristina Lazăr, Christian Megulete (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti), Cristophe Reuss 

Saligny, într-o şalupă sub podul Cernavodă în timpul testării acestuia / Cel mai lung şi vechi drum de cale ferată peste Dunăre / Atracţiile muzeului din Călăraşi / Păsări uimitor colorate / Peştera Apostolului Andrei / Mamifere care nasc de jos în sus şi zboară / Inedite, ample, numeroase lucrări de exploatare a galeriilor din Peştera Limanu / Cele mai mari peşteri labirint din România 

harta 1, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989

Acces

1.  Cernavodă - Constanţa - Mangalia - Peştera Limanu   ( vezi descrierea detaliată a drumului ) ( cu imaginile 2-3 )

2.  Călăraşi - Negru Vodă - Peştera Limanu   vezi descrierea detaliată a drumului ) ( cu imaginile şi hărţile 4-11a )

Localizare ( cu imaginile şi hărţile 12-13a )

Explorare  ( cu imaginile 15-18a şi prezentarea speciilor de lilieci )

Descrierea peşterii

Iniţial a fost o cavitate naturală (presupunem că aproximativ jumătate din volumul actual al galeriilor), importantă ca dimensiuni, săpată de apă.

În destule locuri din peşteră observăm pe tavanul galeriilor urmele de săpare sub presiune/ în regim inundat; în alte locuri profilul pereţilor arată curgerea cu nivel liber a apei, care i-a şlefuit.

Cât de mare a fost lungimea penetrabilă pentru om a acestor galerii, iată ceva acum greu de precizat; asta şi din cauză că anumite spaţii ale peşterii se află „sufocate” de piatra pe care cei care au lucrat aici au trasportat-o şi clădit-o. Nu este exclus ca o cercetare arheologică amplă să ducă (prin îndepărtarea unor ziduri) şi la descoperirea accesului în galerii care în prezent sunt netopografiate.

Echipa de la Institutul de Speologie a cartat 3200 de metri de galerie (vezi Contribuţii la studiul monografic al Peşterii de la Limanu - Margareta Dumitrescu, Traian Orghidan, Jana Tanasachi, Maria Georgescu - tomul IV al Lucrărilor Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, 1965, paginile 21-58), lăsând necercetate trei locuri din sectorul III al peşterii, notate cu x, y şi z pe harta 13, 13a.

Una dintre galeriile neexplorate, notată cu x pe harta 13, 13a, a fost parcursă şi cartată în august 1975 de Ică Giurgiu, Costel Roman şi Eva Roman, speologi la Clubul „Emil Racoviţă” Bucureşti (vezi harta 14, 14a); s-au adăugat astfel peşterii încă 205 metri la lungime (harta a fost publicată în premieră în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, numărul 4, 1976). Foarte interesant cum de nu au fost cartate şi aceste locuri de către predecesorii noştri; poate doar lipsa de timp să-i fi determinat să declare locul ca impenetrabil. Altă explicaţie parcă nu găsim faţă de cei care au topografiat în această peşteră multe alte asemenea locuri cu pasaje înguste pe verticală. 

14  Peştera Limanu, harta galeriilor de dincolo de punctul X. Descărcaţi această hartă la format mare din documentul 14a ataşat în baza paginii.

 

Apoi, în mai 2004, echipa formată din Ică Giurgiu, Andrei Samoil şi Cristina Lazăr (toţi de la Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti) a lămurit şi semnele de întrebare din punctele y şi z de pe harta 13, 13a; sunt aici galerii scurte care comunică cu mari spaţii învecinate.

Probabil că cei patru care au făcut prima hartă amănunţită aveau lumina slabă în acele momente, altfel nu înţelegem cum membrii unei echipe atât de performante nu şi-au dat seama de cele două mici ca lungime conexiuni posibil de realizat. Lungimea totală cartată a peşterii a ajuns astfel la 3405 metri.

Autorii studiului monografic au observat că galeriile peşterii se grupează în trei sectoare evidente (notate de ei cu I, II, III, vezi harta 13, 13a), între care nu există decât o unică trecere.

Peştera este relativ orizontală, denivelările oscilează cu maximum 5 metri faţă de intrare. Intrarea actuală în peşteră, cu contururi acum parţial betonate, avea 3,5 metri lăţime şi 1,4 metri înălţime. 

Sectorul I din Peştera Limanu (imagini 20-46; hărţi 13, 19) 


Sectorul al II-lea din Peştera Limanu (imagini 47-50; hărţi 13, 19)

 

Sectorul al III-lea din Peştera Limanu (imagini 51-69; hărţi 13, 14, 19) 


Cele mai mari labirinturi subterane din România

Istorie antică pentru zona Peşterii Limanu

Peştera Hagieni  

Bibliografie   

Ică Giurgiu, Evantia Ceară, Costache Roman - Noi descoperiri în Peştera de la Limanu - Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti, nr. 4, 1796, Bucureşti 

CSA Hades Ploieşti - Peşterile Limanu şi Hagieni - foaie volantă, Costineşti, Speosport 1982 

Ċ
Vasile Giurgiu,
4 mai 2015, 01:39