Peştera Limanu, Dobrogea, Sectorul al III-lea
acest articol continuă de aici
Galeriile cele mai sudice din sectorul al III-lea al peşterii ajung până undeva la aproximativ 100 metri de casele din extremitatea nordică a localităţii Limanu, în dreptul marelui postament din beton construit pentru susţinerea unui stâlp metalic de înaltă tensiune (hărţi 19, 19a). În subteran, aici este zona actuală cu cel mai mare pericol de prăbuşire; lucrările la fundaţia stâlpului au rupt echilibrul bolţii.
De la intrare şi până în inclusiv sectorul al III-lea, cavitatea oferă multe zone interesante, inedite din multe puncte de vedere.
Când pătrundem în galeriile din extremităţile sudică şi sud-estică ale peşterii (notate cu 48, 47, 46, 58, 57, 56, 55, 54, 53 pe hărţile 13, 13a) simţim iarăşi că ne aflăm în locuri unice în peşterile din România, cu siguranţă rare sau unice şi în peşterile din Europa.
Spaţiile sunt generoase, ne deplasăm uşor, vedem la mare distanţă, suntem impresionaţi de succesiunea şi desimea lucrărilor. Misterul încă pluteşte asupra adevăratei motivaţii a muncii făcută aici de oameni.
Numeroase ziduri, unele foarte lungi şi estetic ridicate se întind pe un perete sau amândoi ai galerilor. Sute şi sute de urme de cioplire cu dalta a pereţilor şi tavanului se disting perfect; parcă cei care au muncit aici şi-au ascuns doar sculele şi urmează să revină.
Nici nu putem aprecia încă mărimea şi dispunerea spaţială a tuturor galeriilor din extremităţile sudică şi sud-estică ale peşterii pentru că foarte multe locuri sunt obturate (parţial sau total) cu lespezi de calcar. Dacă unele ziduri se sprijină pe porţiuni de perete cert ca formă, alte ziduri ascund continuări; poate că în spatele lor se vor descoperi mesaje peste timp lăsate de cei care au fost pe aici acum aproximativ 2000 de ani.
Ipoteza lărgirii galeriilor pentru a scoate piatră de calcar într-un anume fel tăiată este plauzibilă în sectoarele I, II şi III ale peşterii, unde au existat căi de evacuare spre exterior a materialului excavat, porţi care pot fi repede identificate dacă mergem pe malul sudic al Lacului Mangalia (harta 9) dar care pot fi intuite relativ uşor şi când ne aflăm în peşteră.
Şi în Sectorul al III-lea al peşterii s-au adăpostit şi se adăpostesc lilieci, urmele staţionării lor fiind ample şi numeroase (guano). Din încăperea 48 (hărţi 13, 13a) au fost adunate cioburi de ceramică romană.
Măsurătorile asupra evoluţiei termice din peşteră, pe tot parcursul anului, făcute de autorii studiului monografic, arată că în galeria 29, din sectorul al II-lea, temperatura se menţine constantă, în jurul valorii de 13-14 grade Celsius. În săliţa 22, din sectorul I al peşterii, s-a înregistrat valoarea cea mai ridicată: 16 grade, în luna iulie.
Faţă de peşterile din Carpaţi, unde temperatura medie multianuală oscilează în jur de 7-8 grade, putem spune că în Peştera Limanu este foarte cald.
51 Peştera Limanu, Sectorul 3; ziduri lungi ridicate de exploatatorii cavităţii; zona punctului 46, harta 13a. Foto: Emilia Marinescu, Nicu Vilău, Mircea Vlădulescu, Cristina Lazăr, Ică Giurgiu, decembrie 2005.
52 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspect din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Foto: Andrei Samoil, Ică Giurgiu, Cristina Lazăr, mai 2004.
53 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspect din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Foto: Andrei Samoil, Ică Giurgiu, Cristina Lazăr, mai 2004.
54-56 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspecte din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Se observă aspecte complexe ale prelucrării umane a galeriilor. Pentru imaginea 55: altar? front de lucru?; deasupra porţiunii orizontale urmele de daltă sunt numeroase şi evidente. Foto: Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu, decembrie 2005.
57 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspect din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Se observă prelucrarea umană a galeriei în primele planuri ale imaginii. Foto: Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu, Ică Giurgiu, decembrie 2005.
58-60 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspecte din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Se observă aspecte complexe ale prelucrării umane a galeriilor. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Cristina Lazăr, Emilia Marinescu, Nicu Vilău, decembrie 2005.
61, în continuarea imaginii 60 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspect din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Se observă aspecte complexe ale prelucrării umane a galeriilor. Foto: Emilia Marinescu, Cristina Lazăr, decembrie 2005.
62-63 Peştera Limanu, Sectorul 3; aspecte din galeriile de la nord-est şi sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Acelaşi tronson subteran, imagini luate din direcţii opuse. Se observă aspecte ale prelucrării umane a galeriilor: brâul de pe mijlocul pereţilor. Tavanul este plin de formaţiuni specifice acestei cavităţi; pe podea este strat consistent de guano. Foto: Ică Giurgiu, Mircea Vlădulescu, Cristina Lazăr, Emilia Marinescu, Nicu Vilău, decembrie 2005.
64 Peştera Limanu, Sectorul 3; formaţiuni specifice acestei cavităţi. Foto: Mircea Vlădulescu, Emilia Marinescu, decembrie 2005.
65 Peştera Limanu, Sectorul 3, tronson de galerie comun cu cel din imaginile 62-63. Se observă formaţiunile de pe tavan, specifice cavităţii şi, pe pereţi, în jumătatea inferioară a galeriei, nivelele care atestă intervenţia umană. Foto: Mircea Vlădulescu; de la stânga: Emilia Marinescu, Nicu Vilău, Ică Giurgiu, Cristina Lazăr, decembrie 2005.
66-68 Peştera Limanu, Sectorul 3; tronson din galeriile de la nord-est de zona punctului 46, harta 13a. Foto: 66 - Andrei Samoil, Ică Giurgiu, Cristina Lazăr, mai 2004; 67-68 – Ică Giurgiu, Emilia Marinescu, Cristina Lazăr, decembrie 2005.
69 Peştera Limanu, Sectorul 3; tronson din galeriile de la sud-vest de zona punctului 46, harta 13a. Cât de greu era să faci poze cu aparatul clasic, pe film… Probleme cu vizarea/ încadrarea, cu iluminarea… Şi, la final, munca putea fi anulată de developarea defectuoasă a filmului… Foto: Emilia Marinescu, Ică Giurgiu, Nicu Vilău, decembrie 2005.
70 După căldura neobişnuită pentru o cavitate, după uscăciunea aproape generală şi praful gros din Peştera Limanu, privirea se poate bucura de culoarea şi apa mării. Odihna pe plajă este ieftină. Între comuna Limanu şi staţiunea 2 Mai sunt doar câţiva kilometri pe şosea. Foto: Andrei Samoil, mai 2004.