Trovanţi şi marcaje la Vama, Munţii Stânişoara

In micul parc amenajat in fata primariei admiram cativa trovanti (ii multumim domnului Corneliu Petrescu ca ne-a semnalat exista lor). Unuia dintre ei, destul de mare, inalt cat un om, i s-au adaugat statuiete si stema Moldovei (foto 1). Ne deplasam apoi 400 m in directia Campulung Moldovenesc, pe aceeasi parte cu primaria, pana vom observa la intrarea pe un drum lateral aflat pe stanga fata de sensul de mers, panoul din imaginea 2. Aflam ca exista un traseu, marcat cu triunghi galben, care are o varianta scurta si una lunga. Am ales varianta lunga.

Ne inscriem pe drumul lateral amintit si dupa ce traversam calea ferata ne abatem spre stanga. Apar doua marcaje, banda rosie si triunghi galben (foto 3). Dupa cateva minute ajungem la lunca Raului Moldova unde vom fi atenti la capatul puntii peste rau, mascat destul de bine de vegetatie (foto 4). Traversam puntea, care are un balans neobisnuit de mare si privim raul, spre amonte (foto 5).

Ceva mai sus ajungem intr-o poiana unde se afla un cimitir al eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale (foto 8). Pe un copac aflat la marginea acestui cimitir gasim o sageata indicatoare (foto 9).  Urcam asadar spre culmea Dealului Buzau. Poteca se strecoara printre arbusti tineri si, fiind o zi mai ploioasa, are si mult noroi. Chiar daca mai apar poteci laterale, vom urca doar pe poteca marcata. Undeva mai sus intalnim un interesant loc cu muschi de padure (foto 10). Mai sus, un musuroi a acaparat trunchiul de copac pe care se afla marcajul triunghi galben (foto 11).

Mai urcam cateva minute printre copaci tineri (foto 12) si ajungem la o poarta ce duce spre o intinsa poiana (foto 13). Trecem de poarta si undeva in stanga se afla o gospodarie izolata si cativa caini legati. Urmam poteca care urca spre dreapta fata de sensul de mers (foto 14). Ne conduce pe culmea Dealului Buzau¸ unde zarim o banca acoperita in vecinatatea unui stalp de inalta tensiune (foto 15). Varful Buzau ramane in stanga noastra.

Trecem de banca si admiram imprejurimile dar prima data atentia ne este atrasa de cateva branduse de toamna, inchise din cauza vremii ploioase (foto 16). Gasim urme de transee (foto 17). Vom trece pe langa asemenea transee aproape pe tot parcursul calatoriei noastre. Poteca ne conduce la un drumeag care urmeaza creasta dealului. Peisajul, desi umed, arata bine in culorile toamnei (foto 18).

Ceva mai incolo, la un mic palc de mesteceni, o gaita face galagie mare avertizand si alte pasari ca se apropie cineva (foto 19). Daca intoarcem privirea spre dreapta fata de sensul de inaintare vom avea parte de un peisaj deosebit. In imaginea 20 se vede in vale satul Vama precum si o vale adiacenta Raului Moldova, Valea Moldovita. Cu linie rosie intrerupta am marcat inceputul traseului descris la iar cu linie albastra intrerupta intrarea in traseul descris la.

Mai parcurgem cateva sute de metri si ajungem la alt indicator (foto 21). Nu ne vom abate pe acel traseu ci vom continua drumul de creasta. Dupa ce mai depasim o poarta ajungem la o intersectie. Spre dreapta, in sensul de inaintare,  urmeaza traseul scurt descris pe panoul din imaginea 2 (foto 22). Deoarece am ales varianta lunga, ne abatem spre stanga (foto 23). Traseul este pitoresc chiar si pe vreme ploioasa si este bine marcat (foto 24).

Trecem pe langa cateva garduri si depasim si o mica sura de fan pe care sunt aplicate marcaje (foto 25). Urmam mai departe drumul si trecem pe langa cateva gospodarii izolate (foto 26). Pe aici am gasit doua ciuperci numite Piciorul caprioarei  (foto 27). Desi este toamna iar vegetatia da semne de uscare, zarim de la distanta o frumoasa floare, una singura, un bulbuc (foto 28) iar la cativa metri mai departe un nou palc de branduse de toamna (foto 29).

Drumul pe care mergem intersecteaza undeva mai incolo un alt drum, probabil refacut recent, deoarece pamantul este dat la o parte si inca nu este tasat fapt care in aceasta perioada determina sa fie foarte moale, deci cu mult noroi. Ne abatem spre dreapta pe acel nou drum si undeva gasim din nou o mica sageata indicatoare (foto 30). Mai jos intalnim gospodarii izolate si locuite temporar (foto 31). Din discutiile cu localnicii reiese ca in acele locuinte stau pana la inceputul lui decembrie apoi coboara cu animalele in sat.

Mergem pe drumul cu mult noroi pana in dreptul primului stalp de inalta tensiune (foto 32) de unde il parasim si coboram spre dreapta fata de sensul de mers, catre valea micului Parau Cobilelor. Ajungem la parau dupa 10 minute de coborare (foto 33). Are debit foarte mic dar a sapat prin stratele geologice (foto 34). Mai la vale ies in evidenta capetele unor trunchiuri de copaci care au deasupra un strat gros de pamant (foto 35).

In 15 minute ajungem in apropierea varsarii in Raul Moldova, un loc degajat si intalnim din nou drumul pe care l-am parasit mai sus. In imaginea 36 am marcat cu sageata rosie puntea pe care o vom traversa pentru a ajunge din nou in satul Vama, de asemenea mascata destul de bine de vegetatie. Cu sageata albastra am marcat poiana din imaginea 5 de pe traseul descris la.

Nu am coborat direct la puntea peste Raul Moldova ci ne-am abatut spre dreapta in imaginea 36, paralel cu Moldova, pana la urmatorul parau, aflat la 200 m lateral. Ajunsi la acest mic parau, ne abatem pe albia sa spre stanga, catre varsarea in Moldova. Acolo, langa un gard, gasim doi trovanti sau doar poate unul spart in doua bucati (foto 37, 38). 

De acolo ne abatem spre dreapta pe un drum pietruit care este marcat si conduce in cateva minute inapoi la panoul din imaginea 2. 

Mai alegem un obiectiv de vizitat in satul Vama. Dupa ce ajungem din nou la drumul E85 ne abatem spre stanga, din nou in directia Campulung Moldovenesc, cam 1,5 km, pana vom observa pe partea dreapta a drumului fata de sensul de mers un parc. Una din intrarile in parc se face pe sub o poarta acoperita (foto 44). Ajungem la stalpul din piatra ridicat de domnitorul  Mihai Racovita (1703-1705; 1707-1709; 1716-1726), ca marturie a campaniei sale victorioase impotriva austriecilor. Este protejat de un acoperis (foto 45).