Pietrele Doamnei, ascensiune de iarnă, Munţii Rarău

                      1

Bouaru Vasile (Rădăuţi), Ciprian Bârsan, Cezar Bârsan (Bucureşti) 


Intr-o frumoasa zi de martie, cand iarna inca era la ea acasa, cu zapada foarte mare, am decis sa urcam Piatra Mare din grupul Pietrelor Doamnei de pe Rarau. Am suit prin satul Pojorata, pe drumul recent asfaltat care duce pe Rarau, adica drumul 175B.

2

                                                                         3

Undeva mai sus de punctul de intrare pe poteca spre Giumalau (vezi https://sites.google.com/site/romanianatura49/home/carpatii-rasariteni/giumalau/varful-si-cabana-giumalau-acces-muntii-giumalau) sau de capatul superior al traseului descris la https://sites.google.com/site/romanianatura48/home/carpatii-rasariteni/giumalau/zugreni---saua-fundu-colbului-muntii-giumalau, unde iesim in golul alpin, admiram spre vest cupola inzapezita a Giumalaului (foto 1) iar spre sud Varful Pietrosul Bistritei (vezi  https://sites.google.com/site/romanianatura44/home/carpatii-rasariteni/bistritei/cabana-zugreni---pietrosul-bistritei) (foto 2). Ajungem la intersectia drumurilor spre satul Chiril si catre cabana Rarau (foto 3). Indicatoarele sunt acoperite aproape complet. Iata cum arata panoul din imaginea 4 vara (foto 28 de la ). O banca acoperita unde se poate face popas vara este aproape ingropata in zapada (foto 5).

                                                                          4

5

De la aceasta intersectie, a drumurilor spre Chiril si Campulung Moldovenesc, mai avem de parcurs 1 km pana la hotelul Rarau. O data depasita aceasta portiune vedem un panou in fata hotelului cu traseele din zona (foto 6); apoi ne inscriem pe poteca, acum acoperita cu zapada, care duce spre Piatra Mare din grupul Pietrelor Doamnei (foto 7).

                                                                   6

7

Ne luptam cu zapada destul de mare dar dupa 20 minute iesim din padure; minunata priveliste a peretelui nordic al stancii celei mai mari dintre Pietrele Doamnei (foto 8). Zapada nu mai este la fel de mare si urcam incet spre baza stancii (foto 9). Ajungem la baza stancii unde ne echipam pentru escalada (foto 10).

                                                                                     8

9

Vedem pseudocheile dinspre sud, de fapt niste uriase fisuri intre pietre (foto 11) dar si placa inclinata pe care trebuie sa o suim mai intai pana la baza turnului final (foto 12). Privim spre hotelul Rarau (foto 13). Vremea este inca foarte buna dar incepe sa bata vantul.

10

                      11

                                  12

13

Ciprian urca cap de coarda (foto 14). Stanca are numeroase prize si de asemenea suficiente pitoane pentru asigurare (foto 15). Ajunge destul de repede la primul loc de regrupare (foto 16). 

14

                                                               15

16

Urcam si noi, pe rand (foto 17). Vantul incepe sa bata din ce in ce mai tare, mai ales in rafale. Peisajul ramane superb. Spre sud vedem Pietrosul Bistritei (foto 18).

                                                                    17

18

Ciprian porneste in a doua lungime de coarda (foto 19), spre umarul turnului (foto 20). Imediat cum se asigura ajungem si ceilalti la baza turnului (foto 21). Aici vantul se dezlantuie cu o furie neobisnuita, desi e senin. Cateva rafale foarte puternice aproape ca ne lipesc de stanca. Mai avem putin pana in varf dar decidem totusi, cum era firesc, sa coboram. 

                                                  19

                                                                    20

21

Facem pe rand un rapel de 20 metri pe partea opusa fata de cea pe unde am urcat (foto 22). Peretele este vertical (foto 23). 

                                                                    22

23

Ajungem intre Piatra Mare si a doua piatra. De acolo privim a treia piatra si Varful Rarau (foto 24). Apoi fotografiem printre pietre, spre sud (foto 25, 26).

                                              24

                                                   25

26

Gasim o stanca numai buna pentru a ancora coarda si coboram pe un jgheab, spre nord, la baza stancii mari (foto 27). Vantul bate foarte puternic, spulberand zapada. Coboram ocolind cateva pietre (foto 28). De la baza pietrei mari privim jgheabul pe care am coborat (foto 29); apoi ne strecuram pe la baza peretelui inapoi la locul din care am inceput escalada si unde am lasat bagajele (foto 30). 

                                                                    27

28

                                                                        29

30

                                  

Vantul bate foarte tare asa ca strangem repede corzile si coboram in zona cabanei.