Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:

harti mari, Munceii Năşcălat, localizare pe hartă

ba singuri, ba în Munţii Ciucului, ba în Munţii Hăşmaş

Marelena şi Radu Puşcarciuc (Oneşti)

O lucrare care postuleaza apartenenta Munceilor Nascalatului la Muntii Ciucului, fara a face insa macar o referire la primii, ca atare, numind teritoriul aferent “Muntii Ciucului de Nord”, este scrisa de Constantin Rusu, Ion Talaba, Gheorghe Lupascu (Muntii Ciucului, Editura Abeona, Bucuresti, 1992). Dar, in comentariile privind geologia Muntilor Ciucului, autorii remarca diferentele fundamentale privind structura geologica dintre “Muntii Ciucului de Nord” (Munceii Nascalatului) si ceilalti munti ai Ciucului.

Primii corespund zonei cristalino-mezozoice, cu depozite sedimentare alcatuite din calcare, dolomite si wildflis, structurate sub forma unor panze de sariaj, a caror tectonica a fost impecabil descifrata de Mihai Sandulescu (Studiul geologic al partii centrale si nordice a sinclinalului Haghimas, Editura Academiei, Bucuresti, 1975; Geotectonica Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984); atat structura geologica cat si tectonica lor caracterizeaza intregul sinclinal al Haghimasului, prezentand, din aceste puncte de vedere, o singularitate remarcabila in cadrul regiunii (data, mai ales, de caracterul de panza de decolare al ultimei cuverturi). In schimb, Muntii Ciucului (ceilalti decat cei “de Nord”) corespund in totalitate zonei flisului. Mai remarca autorii si aspectul sinuos, cu orientare initial nord nord-vestica sud sud-estica, apoi nord sudica, a culmii principale a “Ciucului de Nord”, in timp ce restul Muntilor Ciucului pastreaza directia generala nord sud, impusa, de altfel, de directia specifica cutarii flisului.

Harta atasata lucrarii a constituit baza hartii din anul 2006 a Muntilor Ciucului, editata de Dimap (Budapesta) impreuna cu Eniko Zsigmond (Miercurea-Ciuc). Pe ambele harti este consemnat Varful Noscolat (pronuntia maghiara a numelui maghiar Naskalat), evident, din Munceii Nascalatului, care, cu cei 1533 m ai sai, egaleaza inaltimea Soiului Mare din “clasicii” Munti ai Ciucului.

Un autor care prezinta Munceii Nascalatului ca unitate de sine statatoare este Iulia Vacarasu (Valea Trotusului, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980).

Autori ai unor cunoscute lucrari de promovare turistica a regiunii montane in cauza, Nae Popescu (in Asaltul Carpatilor - volum de colectiv, Bucuresti, 1985) si Emilian Cristea (Muntii Hasmas, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978), trateaza si ei, in acelasi fel, separat, Munceii Nascalatului.

extras din Emilian Cristea - Muntii Hasmas - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978

In fine, Alexandru Rosu inglobeaza Munceii Nascalatului in Muntii Hasmasului (Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980), asa cum, bazati mai ales pe considerentele geologice expuse in lucrarile citate ale lui Mihai Sandulescu, consideram si noi. Aceasta alegere pe care ne-am asumat-o, in raport cu care ne exprimam diverse aprecieri despre acesti munti in scrierile noastre, respecta, desigur, celelate optiuni; chiar si in conditiile nemotivarii lor, fapt pe care il putem pune pe seama neclaritatii criteriilor.