Codlea - Vârful Măgura Codlei - Dumbrăviţa, Munţii Perşani

Doru-Călin Ciobanu (Braşov) 

Muntii Persani se intind pe o lungime de peste 70 km. Antropizarea peisajului prezinta intensitati diferite de la nord la sud. Pe baza diversitatii componentelor peisajului geografic se disting urmatoarele subunitati: Muntii Varghisului (Persanii de nord), Defileul Oltului, Muntii Bogatei (Persanii centrali) si Muntii Poiana Marului (Persanii de sud).

Eterogenitatea litologica a Persanilor se impune atat prin modul de fragmentare si dispunere a culmilor, cat mai ales prin formele de amanunt: culmi larg boltite in Masivele Holbav si Garbova; stanci cu forme ciudate si relief ruiniform pe Coasta Tiganului, Varful Cetatii, versantii Vaii Bogatei; cornete calcaroase de o parte si de alta a Defileului Oltului; chei sapate de Varghis, Valea Mare, Comana; platouri pe formatiuni vulcanogen-sedimentare si pe bazalte.

                Limita estica o reprezinta depresiunile intramontane Baraolt, Brasov si Vladeni.

                Spre vest, contactul dintre Muntii Persani si unitatile marginale ale Podisului Transilvaniei este marcat de o linie sinuoasa, jalonata de localitatile Meresti, Ocland, Racos, Cuciulata, Persani, Sinca Noua.

                In sud, limita dintre Muntii Persani si Tagla o reprezinta Depresiunea Sinca - Valea Sinca (Oancea, D. s. a. - Geografia Romaniei, vol. III, Carpatii Romanesti si Depresiunea Transilvaniei, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1987).

                La nord, Persanii par a fi o prelungire a Muntilor Harghita, de care ii separa aliniamentul care porneste de la comuna Meresti, trece pe la sud de localitatea Lueta, peste Vaile Varghis si Cormos, pana la confluenta acestuia cu Valea Fierarului.

Cuprinsi intre meridianele 25°15’ si 25°40’ longitudine estica si paralele 45°35’ si 46°15’ latitudine nordica, acesti munti se intind pe o suprafata de aproximativ 1.000 km² (Mihai Albota, Simona Fesci - Muntii Persani - Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980).

etapa I         Municipiul Codlea (565 m) - Varful Magura Codlei (1.290 m) - comuna Dumbravita (520 m)  

vezi harta 1, extras din Mihai Albota, Simona Fesci - Muntii Persani - Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1980                           

Marcaje: Codlea - Magura Codlei = triunghi rosu;

                      Magura Codlei - Dumbravita = cruce albastra.

Diferenta de nivel: 770 m.

Timp de parcurs: 5¼ ore. 

                Din centru urcam pe strada Magurii, insotiti de marcajele triunghi rosu, albastru si galben. Urmam in continuare pe strazile Soimului si Vulturului, unde marcajele se despart. Triunghiurile rosu si albastru se abat catre stanga. Urcam pe langa ultimele case din Codlea si intram in frumoasa padure de pin, pe un drum larg.

                      Trecem pe langa o zona defrisata de curand si schimbam directia de mers catre dreapta, pe o poteca lata, care se mentine pe curba de nivel. Urcam apoi pe o muchie secundara, pe care o urmam scurt timp catre stanga, pana intr-o sa. A trecut aproximativ 1 ora de la plecare si continuam sa urcam domol, prin padurea rara de stejar, pe un drum de exploatare. Ajungem la o bifurcatie unde cotim la stanga, pe o alee frumoasa, marcata cu triunghi rosu, albastru si banda albastra.

                Dupa 300 m parasim aleea si incepem urcusul pe serpentine. Parcurgem aproximativ ¾ ore prin padurea de fag si iesim in poiana de sub Magura Codlei, cel mai inalt varf din Muntii Persani. Au trecut 2½ ore de la plecarea din Codlea.

                Traseul de coborare, marcat cu cruce albastra, continua spre nord, foarte aproape de culme, prin padurea de amestec. In apropiere s-au descoperit fundatiile unei fortificatii, cetatea Rosie, construita probabil in perioada regatului dac (http://www.artaintramuros.ro/desprenoi.html). Iesim dupa putin timp intr-o poiana cu stanci, Piatra de la Amiaza. Reintram in padure si coborim moderat, pe o poteca stancoasa. Dupa ½ ora parasim culmea spre stanga, intr-o zona unde poteca este mai putin clara. Trecem pe langa cativa copaci doborati de furtuna si incepem sa coboram accentuat. Dupa ½ ora panta se indulceste si poteca se largeste; trecem pe langa un izvor si dupa putin timp ajungem in drumul forestier.

                In stanga drumului zarim un salas de lemn, intr-o frumoasa poiana. Nu dupa mult timp ajungem la fosta cariera de piatra si coboram, in panta lina, pe drumul carierei. Mai jos drumul devine betonat; lasam in dreapta cladirile abandonate ale firmei Avicola si ajungem pe DN 1, intre Vladeni si Codlea.

                Traversam soseaua si regasim marcajul, aplicat pe un stalp de beton, langa antena GSM. Urcam usor, pe un drum inierbat, spre nord, pana la marginea padurii. Ne aflam pe versantul sudic al Dealului Frumos; continuam spre dreapta (est), pe drum de care si dupa 10 minute cotim la stanga (atentie la schimbarea de directie!). Intram in padurea de foioase, pe care o strabatem spre nord. Iesim repede din padure si coboram continuu, pe drumul de care de pe Dealul Carligului. Coborarea ia sfarsit la marginea caii ferate, in apropiere de statia de tren Dumbravita Barsei. Traversam calea ferata si urmam marcajul pe str. Garii si Dispensarului, pana in centrul comunei.

Donează 30 de lei