Constituția RSR, Pagina 5. 

Statul

Page start up on 25.08.2023_22.13 (UTC+2, Lipanesti, Prahova, Romania). (27ºC)

Lista de subpagini / Lista de subpaginas:


Manual de Constituția R.S.R., clasa a VII-a, 1989 . Probleme generale despre stat si drept

Azi am primit, prin FanCurier, cartea comadată online; "Manual de clasa a VII-a, 1989, Constituția Republicii Socialiste România". Tocmai eu am comandat cartea asta, tocmai eu, unul dintre cei cărora le vine să vomite la amintirea acelor vremi. Dar, e nevoie să așez ca în oglindă, "Dreptul românesc", cu "Dreptul universal".

Nu este o treabă ușoară, pentru că în cele mai multe cazuri este vorba de "chestiuni de nuanță", greu, sau imposibil de remarcat, de ochi insuficient de antrenați pentru asta.

Dar, prima condiție pentru ca cineva să poată compara între continentul American și celelalte continente, este ca ambii subiecți să fie cunoscuți cuiva care vor să compare.

Hoy recibí, vía FanCurier, el libro pedido online; "Libro de texto de séptimo grado, 1989, Constitución de la República Socialista de Rumania". Acabo de encargar este libro, yo, una de esas personas que tienen ganas de vomitar solamente al recordar esos días. Pero necesito colocar el "Derecho (socialista) rumano" junto a el "Derecho universal" como en un espejo.

No es una tarea fácil, porque en la mayoría de los casos se trata de "problemas de matices", difíciles, o imposibles de notar, para ojos no suficientemente entrenados para ello.

Pero, la primera condición para poder comparar uno el continente americano con otro continente, es que ambos sujetos sean conocidos por quien quiera comparar.

Yo en ruta (51 años) 28.04.2011_16.30.

Part I.

Inepțiile socialiste, așa cum au fost ele debitate în manualul școlar

Las tonterías socialistas, tal y como se han presentado en el libro de texto de la escuela.

Column A.

Manually copied text (typing) 

Copiind textul din carte:

"Ministerul Educației și Învățămîntului.

 

Constituția Republicii Socialiste România. Cunoștințe despre stat și drept. Manual pentru clasa a VII-a. Editura Didactică și Pedagogică - București, 1989.


Manualul constituie reeditarea ediției din anul 1988, ediție care a fost revizuită în anul 1983, pe baza programei aprobate de M. E. Î. cu nr. 61919/1978.

Redactor: Aurel C. Axente

Tehnoredactor: Viorica Condopol 

(418 bytes)

Copiando el texto del libro

"Ministerio de Educación y Formación. 


Constitución de la República Socialista de Rumania. Conocimiento sobre el Estado y la ley. Manual para el séptimo grado. Editorial Didáctica y Pedagógica - Bucarest, 1989


El manual es la reedición de la edición de 1988, que fue revisada en 1983, basándose en el programa aprobado por el M. E. Î. con el n. 61919/1978. 


Editor: Aurel C. Axente 

Redactora técnica: Viorica Condopol 

Copiando texto del libro

"Ministerio de Educación y Formación. 


Constitución de la República Socialista de Rumania. Conocimiento sobre el Estado y la ley. Manual para el séptimo grado. Editorial Didáctica y Pedagógica - Bucarest, 1989


El manual es la reedición de la edición de 1988, que fue revisada en 1983, basándose en el programa aprobado por el M. E. Î. con el n. 61919/1978. 


Editor: Aurel C. Axente 

Redactora técnica: Viorica Condopol 

PROBLEME GENERALE DESPRE STAT ȘI DREPT / PROBLEMAS GENERALES SOBRE EL ESTADO Y EL DERECHO 

CUNOȘTINȚE GENERALE DESPRE STAT / CONOCIMIENTO GENERAL SOBRE EL ESTADO 

Page 5.

Page 5. Phase I.

Photo + text

Column I 

Foto. Pagina 5

Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Concepția meterialist-dialectică privește statul ca o instituție centrală a societății împărțite în clase, care înfăptuiește conducerea politică generală a societății în interesul clasei dominante (al clasei conducătoare).

Întemeietorii socialismului științific, Marx, Engels și, mai tîrziu, Lenin, au arătat că statul nu este altceva decît un organ de dominație a unei clase, asupra altei clase, o mașină pentru menținerea puterii unei clase, un instrument al dictaturii de clasă, o organizație specială a forței în vederea reprimării claselor exploatate. 

"Întreaga istorie a dezvoltării societății omenești --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- demonstrează că statul a reprezentat întotdeauna principalul mijloc cu ajutorul căruia clasele dominante și-au menținut și exercitat puterea".

Apariția statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anumită treaptă a dezvoltării social-istorice. Orînduirea comunei primitive n-a cunoscut statul și nici dreptul. În această orînduire oamenii s-au organizat în ginți și triburi. În cadrul organizării gentilico-tribale oamenii se aflau în stare de egalitate unii față de alții. Atât în procesul vieții productive, cât și în procesul repartiției bunurilor sau în viața de zi cu zi, nimeni nu avea drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte.

Conducătorii ginților și triburilor erau aleși de întreaga populație din rîndul persoanelor cu cea mai mare experiență și autoritate. Puterea acestora era pur părintească, nu existau organe speciale care să exercite reprimarea. Lipseau, așa cum arăta Engels, detașamentele speciale de oameni înarmați, care să se separe de restul populației și să se ocupe cu guvernarea, dispunând în mod sistematic și permanent de un anumit aparat de constrîngere.

Treptat, datorită apariției și dezvoltării unor noi îndeletniciri ale oamenilor (păstoritul, agricultura, meșteșugurile) au loc transformări în viața lor economică, în organizarea gentilico-tribală. Are loc diviziunea socială a muncii, apare proprietatea privată și se produce o stratificare socială, o schimbare a poziției oamenilor în procesul productiv și în repartiția bunurilor. Apar...

(2.203 bytes)

Column II

Copie cât mai fidelă a textului din pagina 5 

El texto de la página 5, copiado lo mas fiel que he podido

Page 5. Phase II.

Translation (automatic + manual) from Romanian to Spanish

Column A.

Manually copied text (typing) 

Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Concepția meterialist-dialectică privește statul ca o instituție centrală a societății împărțite în clase, care înfăptuiește conducerea politică generală a societății în interesul clasei dominante (al clasei conducătoare).

Întemeietorii socialismului științific, Marx, Engels și, mai tîrziu, Lenin, au arătat că statul nu este altceva decît un organ de dominație a unei clase, asupra altei clase, o mașină pentru menținerea puterii unei clase, un instrument al dictaturii de clasă, o organizație specială a forței în vederea reprimării claselor exploatate. 


"Întreaga istorie a dezvoltării societății omenești --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- demonstrează că statul a reprezentat întotdeauna principalul mijloc cu ajutorul căruia clasele dominante și-au menținut și exercitat puterea".

Apariția statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anumită treaptă a dezvoltării social-istorice. Orînduirea comunei primitive n-a cunoscut statul și nici dreptul. În această orînduire oamenii s-au organizat în ginți și triburi. În cadrul organizării gentilico-tribale oamenii se aflau în stare de egalitate unii față de alții. Atât în procesul vieții productive, cât și în procesul repartiției bunurilor sau în viața de zi cu zi, nimeni nu avea drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte.


Conducătorii ginților și triburilor erau aleși de întreaga populație din rîndul persoanelor cu cea mai mare experiență și autoritate. Puterea acestora era pur părintească, nu existau organe speciale care să exercite reprimarea. Lipseau, așa cum arăta Engels, detașamentele speciale de oameni înarmați, care să se separe de restul populației și să se ocupe cu guvernarea, dispunând în mod sistematic și permanent de un anumit aparat de constrîngere.

Treptat, datorită apariției și dezvoltării unor noi îndeletniciri ale oamenilor (păstoritul, agricultura, meșteșugurile) au loc transformări în viața lor economică, în organizarea gentilico-tribală. Are loc diviziunea socială a muncii, apare proprietatea privată și se produce o stratificare socială, o schimbare a poziției oamenilor în procesul productiv și în repartiția bunurilor. Apar...

(2.203 bytes)

El Estado es el principal instrumento de gestión social. La concepción materialista-dialéctica considera al Estado como una institución central de la sociedad dividida en clases, que lleva a cabo el liderazgo político general de la sociedad en interés de la clase dominante (la clase dominante).

Los fundadores del socialismo científico, Marx, Engels y, más tarde, Lenin, demostraron que el Estado no es más que un órgano de dominación de una clase sobre otra, una máquina para mantener el poder de una clase, un instrumento de dictadura de clase, un organización especial de la fuerza con miras a reprimir a las clases explotadas.

"Toda la historia del desarrollo de la sociedad humana --- muestra el camarada Nicolae Ceaușescu --- demuestra que el Estado siempre ha sido el principal medio por el cual las clases dominantes han mantenido y ejercido su poder".

El surgimiento del Estado. El Estado no siempre ha existido. Aparece en una determinada etapa del desarrollo histórico-social. El orden de la comuna primitiva no conocía el estado ni la ley. En este orden, la gente se organizaba en clanes y tribus. Dentro de la organización gentilico-tribal, las personas se encontraban en un estado de igualdad entre sí. Tanto en el proceso de la vida productiva como en el proceso de distribución de bienes o en la vida cotidiana, nadie tenía derechos especiales, no disfrutaba de un régimen especial. Los líderes de los gints y las tribus eran elegidos por toda la población entre las personas con mayor experiencia y autoridad. Su poder era puramente paternal, no existían órganos especiales para ejercer la represión. Lo que faltaba, como demostró Engels, eran destacamentos especiales de hombres armados, que se separaran del resto de la población y trataran con el gobierno, disponiendo sistemática y permanentemente de un cierto aparato coercitivo. Paulatinamente, debido a la aparición y desarrollo de nuevas ocupaciones de los pueblos (pastor, agricultura, artesanía), se producen transformaciones en su vida económica, en la organización gentilico-tribal. Se produce la división social del trabajo, aparece la propiedad privada y hay una estratificación social, un cambio en la posición de las personas en el proceso productivo y en la distribución de bienes. 

El Estado es el principal instrumento de gestión social. La concepción materialista-dialéctica considera al Estado como a una institución central de la sociedad dividida en clases, que lleva a cabo el liderazgo político general de la sociedad en interés de la clase dominante (la clase dominante).

Los fundadores del socialismo científico, Marx, Engels y, más tarde, Lenin, demostraron que el Estado no es más que un órgano de dominación de una clase sobre otra, una máquina para mantener el poder de una clase, un instrumento de dictadura de clase, un organización especial de la fuerza con miras a reprimir a las clases explotadas.

"Toda la historia del desarrollo de la sociedad humana --- muestra el camarada Nicolae Ceaușescu --- demuestra que el Estado siempre ha sido el principal medio por el cual las clases dominantes han mantenido y ejercido su poder".

La aparicion del Estado. El Estado no siempre ha existido. Aparece en una determinada etapa del desarrollo histórico-social. El orden de la comuna primitiva no conocía el estado ni el derecho. En este ordenamiento, la gente se organizaba en clanes y tribus. Dentro de la organización gentilico-tribal, las personas se encontraban en un estado de igualdad entre sí. Tanto en el proceso de la vida productiva como en el proceso de distribución de bienes o en la vida cotidiana, nadie tenía derechos especiales, no disfrutaba de un régimen especial.

Los líderes de los gints y las tribus eran elegidos por toda la población entre las personas con mayor experiencia y autoridad. Su poder era puramente paternal, no existían órganos especiales para ejercer la represión. Lo que ausentaba, como demostró Engels, eran destacamentos especiales de hombres armados, que se separaran del resto de la población y se dedicaban al gobierno, disponiendo sistemática y permanentemente de un cierto aparato coercitivo.

Paulatinamente, debido a la aparición y desarrollo de nuevas ocupaciones de la gente (el pastoreo, la agricultura, las artesanías), se producen transformaciones en su vida económica, en la organización gentilico-tribal. Se produce la división social del trabajo, aparece la propiedad privada y aparece una estratificación social, un cambio en la posición de las personas en el proceso productivo y en la distribución de bienes.

Page 5. Phase III.

Hypertextualized text

Column A.

Manually copied text (typing) 

Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Concepția meterialist-dialectică privește statul ca o instituție centrală a societății împărțite în clase, care înfăptuiește conducerea politică generală a societății în interesul clasei dominante (al clasei conducătoare).

Întemeietorii socialismului științific, Marx, Engels și, mai tîrziu, Lenin, au arătat că statul nu este altceva decît un organ de dominație a unei clase, asupra altei clase, o mașină pentru menținerea puterii unei clase, un instrument al dictaturii de clasă, o organizație specială a forței în vederea reprimării claselor exploatate. 


"Întreaga istorie a dezvoltării societății omenești --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- demonstrează că statul a reprezentat întotdeauna principalul mijloc cu ajutorul căruia clasele dominante și-au menținut și exercitat puterea".

Apariția statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anumită treaptă a dezvoltării social-istorice. Orînduirea comunei primitive n-a cunoscut statul și nici dreptul. În această orînduire oamenii s-au organizat în ginți și triburi. În cadrul organizării gentilico-tribale oamenii se aflau în stare de egalitate unii față de alții. Atât în procesul vieții productive, cât și în procesul repartiției bunurilor sau în viața de zi cu zi, nimeni nu avea drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte.


Conducătorii ginților și triburilor erau aleși de întreaga populație din rîndul persoanelor cu cea mai mare experiență și autoritate. Puterea acestora era pur părintească, nu existau organe speciale care să exercite reprimarea. Lipseau, așa cum arăta Engels, detașamentele speciale de oameni înarmați, care să se separe de restul populației și să se ocupe cu guvernarea, dispunând în mod sistematic și permanent de un anumit aparat de constrîngere.

Treptat, datorită apariției și dezvoltării unor noi îndeletniciri ale oamenilor (păstoritul, agricultura, meșteșugurile) au loc transformări în viața lor economică, în organizarea gentilico-tribală. Are loc diviziunea socială a muncii, apare proprietatea privată și se produce o stratificare socială, o schimbare a poziției oamenilor în procesul productiv și în repartiția bunurilor. Apar...

(2.203 bytes)

El Estado es el principal instrumento de gestión social. La concepción materialista-dialéctica considera al Estado como a una institución central de la sociedad dividida en clases, que lleva a cabo el liderazgo político general de la sociedad en interés de la clase dominante (la clase dirigente).

Los fundadores del socialismo científico, Marx, Engels y, más tarde, Lenin, demostraron que el Estado no es más que un órgano de dominación de una clase sobre otra, una máquina para mantener el poder de una clase, un instrumento de dictadura de clase, un organización especial de la fuerza con miras a reprimir a las clases explotadas.

"Toda la historia del desarrollo de la sociedad humana --- muestra el camarada Nicolae Ceaușescu --- demuestra que el Estado siempre ha sido el principal medio por el cual las clases dominantes han mantenido y ejercido su poder".

La aparicion del Estado. El Estado no siempre ha existido. Aparece en una determinada etapa del desarrollo histórico-social. El orden de la comuna primitiva no conocía el estado ni el derecho. En este ordenamiento, la gente se organizaba en clanes y tribus. Dentro de la organización gentilico-tribal, las personas se encontraban en un estado de igualdad entre sí. Tanto en el proceso de la vida productiva como en el proceso de distribución de bienes o en la vida cotidiana, nadie tenía derechos especiales, no disfrutaba de un régimen especial.

Los líderes de los gints y las tribus eran elegidos por toda la población entre las personas con mayor experiencia y autoridad. Su poder era puramente paternal, no existían órganos especiales para ejercer la represión. Lo que ausentaba, como demostró Engels, eran destacamentos especiales de hombres armados, que se separaran del resto de la población y se dedicaban al gobierno, disponiendo sistemática y permanentemente de un cierto aparato coercitivo.

Paulatinamente, debido a la aparición y desarrollo de nuevas ocupaciones de la gente (el pastoreo, la agricultura, las artesanías), se producen transformaciones en su vida económica, en la organización gentilico-tribal. Se produce la división social del trabajo, aparece la propiedad privada y aparece una estratificación social, un cambio en la posición de las personas en el proceso productivo y en la distribución de bienes.

Page 5.  Phase IV.

Traducere automată din română în spaniolă, engleză și rusă

Traducción automática del rumano al español, inglés y ruso 

Automatic translation, from Romanian to Spanish, English and Russian 

Автоматический перевод с румынского на испанский, английский и русский языки. 

Column A.

Original text.


Statul este principalul instrument al conducerii sociale. Concepția meterialist-dialectică privește statul ca o instituție centrală a societății împărțite în clase, care înfăptuiește conducerea politică generală a societății în interesul clasei dominante (al clasei conducătoare).

Întemeietorii socialismului științific, Marx, Engels și, mai tîrziu, Lenin, au arătat că statul nu este altceva decît un organ de dominație a unei clase, asupra altei clase, o mașină pentru menținerea puterii unei clase, un instrument al dictaturii de clasă, o organizație specială a forței în vederea reprimării claselor exploatate. 

Column B.

Machine translation.


El Estado es el principal instrumento de gestión social. La concepción materialista-dialéctica considera al Estado como una institución central de la sociedad dividida en clases, que lleva a cabo el liderazgo político general de la sociedad en interés de la clase dominante (la clase dominante). Los fundadores del socialismo científico, Marx, Engels y, más tarde, Lenin, demostraron que el Estado no es más que un órgano de dominación de una clase sobre otra, una máquina para mantener el poder de una clase, un instrumento de dictadura de clase, un organización especial de la fuerza con miras a reprimir a las clases explotadas.

Column C.

Machine translation.


The state is the main instrument of social management. The meterialist-dialectical conception regards the state as a central institution of society divided into classes, which carries out the general political leadership of society in the interest of the dominant class (the ruling class). The founders of scientific socialism, Marx, Engels and, later, Lenin, showed that the state is nothing more than an organ of domination of one class over another, a machine for maintaining the power of a class, an instrument of class dictatorship, a special organization of force with a view to repressing the exploited classes. 

Column D.

Machine translation.


Государство является основным инструментом социального управления. Материалистически-диалектическая концепция рассматривает государство как центральный институт общества, разделенного на классы, осуществляющего общее политическое руководство обществом в интересах господствующего класса (правящего класса). Основатели научного социализма Маркс, Энгельс, а позднее Ленин показали, что государство есть не что иное, как орган господства одного класса над другим, машина для поддержания власти класса, орудие классовой диктатуры, инструмент классовой диктатуры. особая организация силы с целью подавления эксплуатируемых классов. 

"Întreaga istorie a dezvoltării societății omenești --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- demonstrează că statul a reprezentat întotdeauna principalul mijloc cu ajutorul căruia clasele dominante și-au menținut și exercitat puterea".

Apariția statului. Statul n-a existat dintotdeauna. El apare pe o anumită treaptă a dezvoltării social-istorice. Orînduirea comunei primitive n-a cunoscut statul și nici dreptul. În această orînduire oamenii s-au organizat în ginți și triburi. În cadrul organizării gentilico-tribale oamenii se aflau în stare de egalitate unii față de alții. Atât în procesul vieții productive, cât și în procesul repartiției bunurilor sau în viața de zi cu zi, nimeni nu avea drepturi speciale, nu se bucura de un regim aparte.

 "Toda la historia del desarrollo de la sociedad humana --- muestra el camarada Nicolae Ceaușescu --- demuestra que el Estado siempre ha sido el principal medio por el cual las clases dominantes han mantenido y ejercido su poder". El surgimiento del Estado. El Estado no siempre ha existido. Aparece en una determinada etapa del desarrollo histórico-social. El orden de la comuna primitiva no conocía el estado ni la ley. En este orden, la gente se organizaba en clanes y tribus. Dentro de la organización gentilico-tribal, las personas se encontraban en un estado de igualdad entre sí. Tanto en el proceso de la vida productiva como en el proceso de distribución de bienes o en la vida cotidiana, nadie tenía derechos especiales, no disfrutaba de un régimen especial. 

"The entire history of the development of human society --- shows Comrade Nicolae Ceaușescu --- demonstrates that the state has always been the main means by which the dominant classes have maintained and exercised their power". The emergence of the state. The state has not always existed. It appears at a certain stage of social-historical development. The order of the primitive commune did not know the state nor the law. In this order, people organized themselves into clans and tribes. Within the gentilico-tribal organization, people were in a state of equality with each other. Both in the process of productive life and in the process of distribution of goods or in everyday life, no one had special rights, did not enjoy a special regime. 

«Вся история развития человеческого общества, — показывает товарищ Николае Чаушеску, — демонстрирует, что государство всегда представляло собой главное средство, с помощью которого господствующие классы сохраняли и осуществляли свою власть». Возникновение государства. Государство существовало не всегда. Оно появляется на определенном этапе общественно-исторического развития. Первобытнообщинный порядок не знал ни государства, ни закона. В таком порядке люди организовывались в кланы и племена. Внутри родовско-племенной организации люди находились в состоянии равенства друг с другом. Как в процессе производственной жизни, так и в процессе распределения благ или в быту никто не имел особых прав, не пользовался особым режимом. 

Conducătorii ginților și triburilor erau aleși de întreaga populație din rîndul persoanelor cu cea mai mare experiență și autoritate. Puterea acestora era pur părintească, nu existau organe speciale care să exercite reprimarea. Lipseau, așa cum arăta Engels, detașamentele speciale de oameni înarmați, care să se separe de restul populației și să se ocupe cu guvernarea, dispunând în mod sistematic și permanent de un anumit aparat de constrîngere.

Treptat, datorită apariției și dezvoltării unor noi îndeletniciri ale oamenilor (păstoritul, agricultura, meșteșugurile) au loc transformări în viața lor economică, în organizarea gentilico-tribală. Are loc diviziunea socială a muncii, apare proprietatea privată și se produce o stratificare socială, o schimbare a poziției oamenilor în procesul productiv și în repartiția bunurilor. Apar...

Los líderes de los gints y las tribus eran elegidos por toda la población entre las personas con mayor experiencia y autoridad. Su poder era puramente paternal, no existían órganos especiales para ejercer la represión. Lo que faltaba, como demostró Engels, eran destacamentos especiales de hombres armados, que se separaran del resto de la población y trataran con el gobierno, disponiendo sistemática y permanentemente de un cierto aparato coercitivo. Paulatinamente, debido a la aparición y desarrollo de nuevas ocupaciones de los pueblos (pastor, agricultura, artesanía), se producen transformaciones en su vida económica, en la organización gentilico-tribal. Se produce la división social del trabajo, aparece la propiedad privada y hay una estratificación social, un cambio en la posición de las personas en el proceso productivo y en la distribución de bienes.

The leaders of the gints and tribes were chosen by the entire population from among the people with the most experience and authority. Their power was purely parental, there were no special organs to exercise repression. What was lacking, as Engels showed, were the special detachments of armed men, who would separate themselves from the rest of the population and deal with the government, systematically and permanently having a certain coercive apparatus. Gradually, due to the appearance and development of new occupations of people (shepherding, agriculture, crafts), transformations take place in their economic life, in gentilico-tribal organization. The social division of labor takes place, private property appears and there is a social stratification, a change in the position of people in the productive process and in the distribution of goods. 

Вожди гинтов и племен выбирались всем населением из числа людей, обладающих наибольшим опытом и авторитетом. Власть у них была чисто родительская, специальных органов для осуществления репрессий не было. Чего не хватало, как показал Энгельс, так это специальных отрядов вооруженных людей, которые отделялись бы от остального населения и общались с правительством, систематически и постоянно имея определенный аппарат принуждения. Постепенно, в связи с появлением и развитием новых занятий людей (пастушество, земледелие, ремесла), происходят преобразования в их экономической жизни, в родо-племенной организации. Происходит общественное разделение труда, появляется частная собственность и происходит социальное расслоение, изменение положения людей в производственном процессе и в распределении благ. 

Page 6.

Page 6. Phase I.

Photo + text


Column I 

Foto. Pagina 6

... sclavii și stăpânii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, războaiele de jaf și cotropire se înmulțesc, devenind cu timpul o ocupație. Existența inegalităților dintre oameni este însoțită de contradicții între diversele grupuri sociale.

Pentru a-și apăra bogăția și puterea, clasa dominantă creează un sistem de organe: administrative, de justiție, de reprimare (armată, poliție, închisori, etc), instituții religioase, toate acestea la un loc reprezentînd statul.

Statul apare deci ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei care se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

El îndeplinește două categorii de sarcini, de funcții:

a) INTERNE

b) EXTERNE

În realizarea acestor funcții statul întrebuințează întregul său aparat, folosind, la nevoie, forța de constrângere.

Dezvoltarea istorică a determinat și o evoluție a esenței, conținutului și funcțiilor statului. Concepția materialist-dialectică a demostrat faptul că nu există un stat în general, un stat etern, ci, odată cu trecerea de la o orînduire socială la alta, au loc modificări esențiale atît în funcțiile statului, cît și în modalitățile de înfăptuire a acestora.

Tipurile de stat. Succesiunea orînduirilor sociale a dat naștere la patru tipuri istorice de stat: sclavagist, feudal, burghez-capitalist și socialist. Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte în dezvoltarea social-economică a societății, unei anumite orînduiri sociale. Înlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revoluției sociale. Deși primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sunt tipuri de stat care au la bază exploatarea, în diverse forme, a omului de către om, ele se deosebesc între ele întrucît apără interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitaliștii) și au, prin aceasta, o natură de clasă diferită.

O dată cu victoria revoluției socialiste se instaurează și un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esență, se deosebește radical de toate tipurile anterioare. Pentru prima dată în istorie este creat un stat autentic popular, care încetează să mai fie instrumentul unei minorități exploatatoare. El este statul muncitorilor, țăranilor și tuturor categoriilor de oameni ai muncii.

"În condițiile orînduirii socialiste --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- cînd, pentru prima dată, puterea aparține celor ce muncesc, clasa muncitoare,...

(2.461 bytes)

Column II

Copie cât mai fidelă a textului din pagina 6 

El texto de la página 6, copiado lo mas fiel que he podido

Page 6. Phase II.

Translation (automatic + manual) from Romanian to Spanish

Column A.

Manually copied text (typing) 

... sclavii și stăpânii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, războaiele de jaf și cotropire se înmulțesc, devenind cu timpul o ocupație. Existența inegalităților dintre oameni este însoțită de contradicții între diversele grupuri sociale.

Pentru a-și apăra bogăția și puterea, clasa dominantă creează un sistem de organe: administrative, de justiție, de reprimare (armată, poliție, închisori, etc), instituții religioase, toate acestea la un loc reprezentînd statul.

Statul apare deci ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei care se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

El îndeplinește două categorii de sarcini, de funcții:

a) INTERNE

b) EXTERNE

În realizarea acestor funcții statul întrebuințează întregul său aparat, folosind, la nevoie, forța de constrângere.

Dezvoltarea istorică a determinat și o evoluție a esenței, conținutului și funcțiilor statului. Concepția materialist-dialectică a demostrat faptul că nu există un stat în general, un stat etern, ci, odată cu trecerea de la o orînduire socială la alta, au loc modificări esențiale atît în funcțiile statului, cît și în modalitățile de înfăptuire a acestora.

Tipurile de stat. Succesiunea orînduirilor sociale a dat naștere la patru tipuri istorice de stat: sclavagist, feudal, burghez-capitalist și socialist. Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte în dezvoltarea social-economică a societății, unei anumite orînduiri sociale. Înlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revoluției sociale. Deși primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sunt tipuri de stat care au la bază exploatarea, în diverse forme, a omului de către om, ele se deosebesc între ele întrucît apără interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitaliștii) și au, prin aceasta, o natură de clasă diferită.

O dată cu victoria revoluției socialiste se instaurează și un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esență, se deosebește radical de toate tipurile anterioare. Pentru prima dată în istorie este creat un stat autentic popular, care încetează să mai fie instrumentul unei minorități exploatatoare. El este statul muncitorilor, țăranilor și tuturor categoriilor de oameni ai muncii.

"În condițiile orînduirii socialiste --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- cînd, pentru prima dată, puterea aparține celor ce muncesc, clasa muncitoare,...

(2.461 bytes)

...esclavos y amos de esclavos, clases sociales con intereses diferentes, las guerras de saqueo y saqueo se multiplican hasta convertirse con el tiempo en una ocupación. La existencia de desigualdades entre las personas va acompañada de contradicciones entre diversos grupos sociales.

Para defender su riqueza y poder, la clase dominante crea un sistema de órganos: administrativo, de justicia, de represión (ejército, policía, prisiones, etc.), instituciones religiosas, todos los cuales en conjunto representan al Estado.

El Estado surge, por tanto, como resultado del desarrollo socioeconómico, de la necesidad de defender los intereses de la clase que se había enriquecido explotando el trabajo de los pobres.

Cumple dos categorías de tareas y funciones:

a) INTERNO

b) EXTERNO

En el desempeño de estas funciones, el Estado utiliza todo su aparato, utilizando, si es necesario, la fuerza coercitiva.

El desarrollo histórico determinó también una evolución de la esencia, el contenido y las funciones del Estado. La concepción materialista-dialéctica demostró que no existe un Estado en general, un Estado eterno, sino que, con el paso de un orden social a otro, se producen cambios esenciales tanto en las funciones del Estado como en las formas de desempeñarlas. .

Tipos de estado. La sucesión de órdenes sociales dio lugar a cuatro tipos históricos de Estado: esclavista, feudal, burgués-capitalista y socialista. Cada tipo histórico de Estado corresponde a una determinada etapa del desarrollo socioeconómico de la sociedad, a un determinado orden social. La sustitución de un tipo de Estado por otro tipo de Estado se realiza mediante la revolución social. Aunque los tres primeros tipos de Estado (esclavista, feudal, capitalista burgués) son tipos de Estado que se basan en la explotación, en diversas formas, del hombre por el hombre, se diferencian entre sí en que defienden los intereses de diferentes clases explotadoras. (dueños de esclavos, señores feudales, capitalistas) y por tanto tienen una naturaleza de clase diferente.

Junto con la victoria de la revolución socialista, se establece un nuevo tipo de Estado, el Estado socialista, que, por su nueva esencia, se diferencia radicalmente de todos los tipos anteriores. Por primera vez en la historia se crea un auténtico Estado popular, que deja de ser herramienta de una minoría explotadora. Él es el Estado de los trabajadores, de los campesinos y de todas las categorías de trabajadores.

"En las condiciones del orden socialista --- señala el camarada Nicolae Ceaușescu --- cuando, por primera vez, el poder pertenece a quienes trabajan, a la clase obrera,...

...esclavos y amos de esclavos, clases sociales con intereses diferentes, las guerras de saqueo y saqueo se multiplican hasta convertirse con el tiempo en una ocupación. La existencia de desigualdades entre las personas va acompañada de contradicciones entre diversos grupos sociales.

Para defender su riqueza y poder, la clase dominante crea un sistema de órganos: administrativo, de justicia, de represión (ejército, policía, prisiones, etc.), instituciones religiosas, todos los cuales en conjunto representan al Estado.

El Estado surge, por tanto, como resultado del desarrollo socioeconómico, de la necesidad de defender los intereses de la clase que se había enriquecido explotando el trabajo de los pobres.

Cumple dos categorías de tareas y funciones:

a) INTERNO

b) EXTERNO

En el desempeño de estas funciones, el Estado utiliza todo su aparato, utilizando, si es necesario, la fuerza coercitiva.

El desarrollo histórico determinó también una evolución de la esencia, el contenido y las funciones del Estado. La concepción materialista-dialéctica demostró que no existe un Estado en general, un Estado eterno, sino que, con el paso de un orden social a otro, se producen cambios esenciales tanto en las funciones del Estado como en las formas de desempeñarlas. .

Tipos de estado. La sucesión de órdenes sociales dio lugar a cuatro tipos históricos de Estado: esclavista, feudal, burgués-capitalista y socialista. Cada tipo histórico de Estado corresponde a una determinada etapa del desarrollo socioeconómico de la sociedad, a un determinado orden social. La sustitución de un tipo de Estado por otro tipo de Estado se realiza mediante la revolución social. Aunque los tres primeros tipos de Estado (esclavista, feudal, capitalista burgués) son tipos de Estado que se basan en la explotación, en diversas formas, del hombre por el hombre, se diferencian entre sí en que defienden los intereses de diferentes clases explotadoras. (dueños de esclavos, señores feudales, capitalistas) y por tanto tienen una naturaleza de clase diferente.

Junto con la victoria de la revolución socialista, se establece un nuevo tipo de Estado, el Estado socialista, que, por su nueva esencia, se diferencia radicalmente de todos los tipos anteriores. Por primera vez en la historia se crea un auténtico Estado popular, que deja de ser herramienta de una minoría explotadora. Él es el Estado de los trabajadores, de los campesinos y de todas las categorías de trabajadores.

"En las condiciones del orden socialista --- señala el camarada Nicolae Ceaușescu --- cuando, por primera vez, el poder pertenece a quienes trabajan, a la clase obrera,...

Page 6. Phase III.

Hypertextualized text

Column A.

Manually copied text (typing) 

... sclavii și stăpânii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, războaiele de jaf și cotropire se înmulțesc, devenind cu timpul o ocupație. Existența inegalităților dintre oameni este însoțită de contradicții între diversele grupuri sociale.

Pentru a-și apăra bogăția și puterea, clasa dominantă creează un sistem de organe: administrative, de justiție, de reprimare (armată, poliție, închisori, etc), instituții religioase, toate acestea la un loc reprezentînd statul.

Statul apare deci ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei care se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

El îndeplinește două categorii de sarcini, de funcții:

a) INTERNE

b) EXTERNE

În realizarea acestor funcții statul întrebuințează întregul său aparat, folosind, la nevoie, forța de constrângere.

Dezvoltarea istorică a determinat și o evoluție a esenței, conținutului și funcțiilor statului. Concepția materialist-dialectică a demostrat faptul că nu există un stat în general, un stat etern, ci, odată cu trecerea de la o orînduire socială la alta, au loc modificări esențiale atît în funcțiile statului, cît și în modalitățile de înfăptuire a acestora.

Tipurile de stat. Succesiunea orînduirilor sociale a dat naștere la patru tipuri istorice de stat: sclavagist, feudal, burghez-capitalist și socialist. Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte în dezvoltarea social-economică a societății, unei anumite orînduiri sociale. Înlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revoluției sociale. Deși primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sunt tipuri de stat care au la bază exploatarea, în diverse forme, a omului de către om, ele se deosebesc între ele întrucît apără interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitaliștii) și au, prin aceasta, o natură de clasă diferită.

O dată cu victoria revoluției socialiste se instaurează și un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esență, se deosebește radical de toate tipurile anterioare. Pentru prima dată în istorie este creat un stat autentic popular, care încetează să mai fie instrumentul unei minorități exploatatoare. El este statul muncitorilor, țăranilor și tuturor categoriilor de oameni ai muncii.

"În condițiile orînduirii socialiste --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- cînd, pentru prima dată, puterea aparține celor ce muncesc, clasa muncitoare,...

(2.461 bytes)

...esclavos y amos de esclavos, clases sociales con intereses diferentes, las guerras de saqueo y saqueo se multiplican hasta convertirse con el tiempo en una ocupación. La existencia de desigualdades entre las personas va acompañada de contradicciones entre diversos grupos sociales.

Para defender su riqueza y poder, la clase dominante crea un sistema de órganos: administrativo, de justicia, de represión (ejército, policía, prisiones, etc.), instituciones religiosas, todos los cuales en conjunto representan al Estado.

El Estado surge, por tanto, como resultado del desarrollo socioeconómico, de la necesidad de defender los intereses de la clase que se había enriquecido explotando el trabajo de los pobres.

Cumple dos categorías de tareas y funciones:

a) INTERNO

b) EXTERNO

En el desempeño de estas funciones, el Estado utiliza todo su aparato, utilizando, si es necesario, la fuerza coercitiva.

El desarrollo histórico determinó también una evolución de la esencia, el contenido y las funciones del Estado. La concepción materialista-dialéctica demostró que no existe un Estado en general, un Estado eterno, sino que, con el paso de un orden social a otro, se producen cambios esenciales tanto en las funciones del Estado como en las formas de desempeñarlas. .

Tipos de estado. La sucesión de órdenes sociales dio lugar a cuatro tipos históricos de Estado: esclavista, feudal, burgués-capitalista y socialista. Cada tipo histórico de Estado corresponde a una determinada etapa del desarrollo socioeconómico de la sociedad, a un determinado orden social. La sustitución de un tipo de Estado por otro tipo de Estado se realiza mediante la revolución social. Aunque los tres primeros tipos de Estado (esclavista, feudal, capitalista burgués) son tipos de Estado que se basan en la explotación, en diversas formas, del hombre por el hombre, se diferencian entre sí en que defienden los intereses de diferentes clases explotadoras. (dueños de esclavos, señores feudales, capitalistas) y por tanto tienen una naturaleza de clase diferente.

Junto con la victoria de la revolución socialista, se establece un nuevo tipo de Estado, el Estado socialista, que, por su nueva esencia, se diferencia radicalmente de todos los tipos anteriores. Por primera vez en la historia se crea un auténtico Estado popular, que deja de ser herramienta de una minoría explotadora. Él es el Estado de los trabajadores, de los campesinos y de todas las categorías de trabajadores.

"En las condiciones del orden socialista --- señala el camarada Nicolae Ceaușescu --- cuando, por primera vez, el poder pertenece a quienes trabajan, a la clase obrera,...

Page 6.  Phase IV.

Traducere automată din română în spaniolă, engleză și rusă

Traducción automática del rumano al español, inglés y ruso 

Automatic translation, from Romanian to Spanish, English and Russian 

Автоматический перевод с румынского на испанский, английский и русский языки.

... sclavii și stăpânii de sclavi, clase sociale cu interese diferite, războaiele de jaf și cotropire se înmulțesc, devenind cu timpul o ocupație. Existența inegalităților dintre oameni este însoțită de contradicții între diversele grupuri sociale.

Pentru a-și apăra bogăția și puterea, clasa dominantă creează un sistem de organe: administrative, de justiție, de reprimare (armată, poliție, închisori, etc), instituții religioase, toate acestea la un loc reprezentînd statul.

Statul apare deci ca rezultat al dezvoltării social-economice, din nevoia de a apăra interesele clasei care se îmbogățise prin exploatarea muncii celor săraci.

... esclavos y amos, clases sociales con intereses diferentes, se multiplican las guerras de rapiña y saqueo, convirtiéndose con el tiempo en una ocupación. La existencia de desigualdades entre las personas va acompañada de contradicciones entre diversos grupos sociales. Para defender su riqueza y poder, la clase dominante crea un sistema de órganos: administrativo, de justicia, de represión (ejército, policía, prisiones, etc.), instituciones religiosas, todos los cuales en conjunto representan al Estado. El Estado surge, por tanto, como resultado del desarrollo socioeconómico, de la necesidad de defender los intereses de la clase que se había enriquecido explotando el trabajo de los pobres. 

... slaves and slave masters appear, social classes with different interests, wars of plunder and plunder multiply, eventually becoming an occupation. The existence of inequalities between people is accompanied by contradictions between various social groups. In order to defend its wealth and power, the ruling class creates a system of organs: administrative, justice, repression (army, police, prisons, etc.), religious institutions, all of which together represent the state. The state therefore appears as a result of socio-economic development, from the need to defend the interests of the class that had become rich by exploiting the work of the poor. 

... появляются рабы и рабовладельцы, социальные классы с разными интересами, множатся грабительские войны и грабежи, которые со временем становятся оккупацией. Существование неравенства между людьми сопровождается противоречиями между различными социальными группами. Чтобы защитить свое богатство и власть, правящий класс создает систему органов: административных, судебных, репрессивных (армия, полиция, тюрьмы и т. д.), религиозных учреждений, которые все вместе представляют государство. Государство поэтому возникает как результат социально-экономического развития, из необходимости защищать интересы класса, разбогатевшего за счет эксплуатации труда бедняков. 


El îndeplinește două categorii de sarcini, de funcții:

a) INTERNE

b) EXTERNE

În realizarea acestor funcții statul întrebuințează întregul său aparat, folosind, la nevoie, forța de constrângere.

Dezvoltarea istorică a determinat și o evoluție a esenței, conținutului și funcțiilor statului. 




Concepția materialist-dialectică a demostrat faptul că nu există un stat în general, un stat etern, ci, odată cu trecerea de la o orînduire socială la alta, au loc modificări esențiale atît în funcțiile statului, cît și în modalitățile de înfăptuire a acestora.





Tipurile de stat. Succesiunea orînduirilor sociale a dat naștere la patru tipuri istorice de stat: sclavagist, feudal, burghez-capitalist și socialist. 






Fiecare tip istoric de stat corespunde unei anumite trepte în dezvoltarea social-economică a societății, unei anumite orînduiri sociale. Înlocuirea unui tip de stat cu un alt tip de stat se face pe calea revoluției sociale.

Cumple dos categorías de tareas y funciones: 

a) INTERNO 

b) EXTERNO 

En el desempeño de estas funciones, el Estado utiliza todo su aparato, utilizando, si es necesario, la fuerza coercitiva. El desarrollo histórico determinó también una evolución de la esencia, el contenido y las funciones del Estado. 



La concepción materialista-dialéctica demostró que no existe un Estado en general, un Estado eterno, sino que, con el paso de un orden social a otro, se producen cambios esenciales tanto en las funciones del Estado como en las formas de desempeñarlas. . 





Tipos de estado. La sucesión de órdenes sociales dio lugar a cuatro tipos históricos de Estado: esclavista, feudal, burgués-capitalista y socialista. 





Cada tipo histórico de Estado corresponde a una determinada etapa del desarrollo socioeconómico de la sociedad, a un determinado orden social. La sustitución de un tipo de Estado por otro tipo de Estado se realiza mediante la revolución social. 

He fulfills two categories of tasks and functions: 

a) INTERNAL 

b) EXTERNAL 

In carrying out these functions, the state uses its entire apparatus, using, if necessary, coercive force. Historical development also determined an evolution of the essence, content and functions of the state. 




The materialist-dialectical conception has shown that there is no state in general, an eternal state, but, with the transition from one social order to another, there are essential changes both in the functions of the state and in the ways of performing them. 





State types. The succession of social orders gave rise to four historical types of state: slave, feudal, bourgeois-capitalist and socialist. 






Each historical type of state corresponds to a certain stage in the socio-economic development of society, to a certain social order. The replacement of one type of state with another type of state is done by way of social revolution. 

Он выполняет две категории задач и функций: 

а) ВНУТРЕННИЙ 

б) ВНЕШНИЙ 

При выполнении этих функций государство использует весь свой аппарат, применяя при необходимости принудительную силу. Историческое развитие определило также эволюцию сущности, содержания и функций государства. 


Материалистически-диалектическая концепция показала, что государства вообще, вечного государства не существует, но при переходе от одного общественного строя к другому происходят существенные изменения как в функциях государства, так и в способах их выполнения. . 


Типы штатов. Смена общественных порядков породила четыре исторических типа государства: рабовладельческое, феодальное, буржуазно-капиталистическое и социалистическое. 


Каждый исторический тип государства соответствует определенному этапу социально-экономического развития общества, определенному общественному порядку. Замена одного типа государства другим типом государства осуществляется путем социальной революции. 

Deși primele trei tipuri de stat (sclavagist, feudal, burghez-capitalist) sunt tipuri de stat care au la bază exploatarea, în diverse forme, a omului de către om, ele se deosebesc între ele întrucît apără interesele unor clase exploatatoare diferite (proprietarii de sclavi, feudalii, capitaliștii) și au, prin aceasta, o natură de clasă diferită.

O dată cu victoria revoluției socialiste se instaurează și un nou tip de stat, statul socialist, care, prin noua sa esență, se deosebește radical de toate tipurile anterioare. Pentru prima dată în istorie este creat un stat autentic popular, care încetează să mai fie instrumentul unei minorități exploatatoare. El este statul muncitorilor, țăranilor și tuturor categoriilor de oameni ai muncii.

"În condițiile orînduirii socialiste --- arată tovarășul Nicolae Ceaușescu --- cînd, pentru prima dată, puterea aparține celor ce muncesc, clasa muncitoare,...

(2.461 bytes)

Aunque los tres primeros tipos de Estado (esclavista, feudal, capitalista burgués) son tipos de Estado que se basan en la explotación, en diversas formas, del hombre por el hombre, se diferencian entre sí en que defienden los intereses de diferentes clases explotadoras. (dueños de esclavos, señores feudales, capitalistas) y por tanto tienen una naturaleza de clase diferente. Junto con la victoria de la revolución socialista, se establece un nuevo tipo de Estado, el Estado socialista, que, por su nueva esencia, se diferencia radicalmente de todos los tipos anteriores. Por primera vez en la historia se crea un auténtico Estado popular, que deja de ser herramienta de una minoría explotadora. Él es el Estado de los trabajadores, de los campesinos y de todas las categorías de trabajadores. "En las condiciones del sistema socialista --- señala el camarada Nicolae Ceaușescu --- cuando, por primera vez, el poder pertenece a quienes trabajan, a la clase obrera,... 

Although the first three types of state (slavery, feudal, bourgeois-capitalist) are types of state that are based on the exploitation, in various forms, of man by man, they differ from each other as they defend the interests of different exploiting classes (owners of slaves, feudal lords, capitalists) and thereby have a different class nature. Along with the victory of the socialist revolution, a new type of state is established, the socialist state, which, by its new essence, differs radically from all previous types. For the first time in history, an authentic popular state is created, which ceases to be the tool of an exploitative minority. He is the state of workers, peasants and all categories of working people. "Under the conditions of the socialist system --- Comrade Nicolae Ceaușescu points out --- when, for the first time, power belongs to those who work, the working class,... 

Хотя первые три типа государства (рабское, феодальное, буржуазно-капиталистическое) являются типами государства, основанными на эксплуатации в различных формах человека человеком, они отличаются друг от друга тем, что защищают интересы разных эксплуататорских классов. (рабовладельцы, феодалы, капиталисты) и тем самым имеют иную классовую природу. Вместе с победой социалистической революции утверждается новый тип государства — социалистическое государство, которое по своей новой сущности коренным образом отличается от всех предыдущих типов. Впервые в истории создается подлинно народное государство, которое перестает быть инструментом эксплуататорского меньшинства. Он — государство рабочих, крестьян и всех категорий трудящихся. «В условиях социалистической системы, — указывает товарищ Николае Чаушеску, — когда впервые власть принадлежит тем, кто трудится, рабочему классу,... 

Page 7.

In foto; Page 7.

... clasa conducătoare a societății, folosește statul în scopul lichidării exploatării omului de către om, construirii socialismului și comunismului."

Fiind un stat muncitoresc-țărănesc și al noii intelectualități, statul socialist reorezintă interesele întregului popor. El organizează intr-un mod nou viața productivă, asigură cadrul organizatoric cel mai favorabil dezvoltării forțelor de producție corespunzător cerinței creării, edificării și dezvoltarii multilaterale a societății socialiste.. Statul socialist reprezintă garanția de bază a înfloririi națiunii. El apără orînduirea de stat socialistă, proprietatea socială a întregului popor, drepturile cetățeanului și stabilește relații noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplină în drepturi, pe respectul suveranității și integrității teritoriale.. Superioritatea statului socialist se exprima în conținutul funcțiilor sale interne și externe, funcții determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist.

Față de toate celelalte tipuri de stat de pînă acum, statul socialist se  deosebește întrucît pune în centrul întregii sale politici apărarea intereselor maselor largi populare și nu ale unei minorități exploatatoare. Întreaga activitate de stat urmărește creșterea continuă a  bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, precum și afirmarea multilaterală a personalității umane. Statul nostru socialist a îndeplinit și îndeplinește cu succes sarcina sa principală de organizare și conducere  a activității economico-sociale.

"Factorul principal al forței și trăiniciei statului nostru socialist --- arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu --- este întărirea continuă a alianței  clasei muncitorești cu țărănimea --- temelia de granit a orînduirii noastre socialiste, unitatea  strînsa dintre muncitori, țărani și intelectuali, între toate categoriile de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate.".

Forma statului. Conținutul statului se exprimă în forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat în anumite forme de guvernămînt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernămînt, monarhia și republica, statul feudal --- în special monarhia, iar statul burghez, republica și monarhia constituțională. De exemplu Statele Unite ale Americii, Franța, Italia sînt, sub aspectul formei de guvernămînt, republici burgheze. Anglia, Norvegia,  Danemarca sînt monarhii.

Tipul de stat socialist cunoaște ca formă de guvernămînt republica; el este incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste dau expresie noului conținut  al statului socialist. Ele  asigură o participare largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viața social-politică. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat realizarea unei vechi dorințe a poporului român. Este suficient să amintim că printre ideile revoluției de la 1848 se înscria și cea în legatură cu revendicarea republicii. În operele unor gînditori de vază ai neamului --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, C. A. Rosetti --- se găsesc fundamentate tezele... 

(3.080 bytes)...

Page 7. Text copiat ca la mașina de scris.

Texto copiado como en la máquina de escribir.

... clasa conducătoare a societății, folosește statul în scopul lichidării exploatării omului de către om, construirii socialismului și comunismului."

Fiind un stat muncitoresc-țărănesc și al noii intelectualități, statul socialist reorezintă interesele întregului popor. El organizează intr-un mod nou viața productivă, asigură cadrul organizatoric cel mai favorabil dezvoltării forțelor de producție corespunzător cerinței creării, edificării și dezvoltarii multilaterale a societății socialiste.. Statul socialist reprezintă garanția de bază a înfloririi națiunii. El apără orînduirea de stat socialistă, proprietatea socială a întregului popor, drepturile cetățeanului și stabilește relații noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplină în drepturi, pe respectul suveranității și integrității teritoriale.. Superioritatea statului socialist se exprima în conținutul funcțiilor sale interne și externe, funcții determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist.

Față de toate celelalte tipuri de stat de pînă acum, statul socialist se  deosebește întrucît pune în centrul întregii sale politici apărarea intereselor maselor largi populare și nu ale unei minorități exploatatoare. Întreaga activitate de stat urmărește creșterea continuă a  bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, precum și afirmarea multilaterală a personalității umane. Statul nostru socialist a îndeplinit și îndeplinește cu succes sarcina sa principală de organizare și conducere  a activității economico-sociale.

"Factorul principal al forței și trăiniciei statului nostru socialist --- arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu --- este întărirea continuă a alianței  clasei muncitorești cu țărănimea --- temelia de granit a orînduirii noastre socialiste, unitatea  strînsa dintre muncitori, țărani și intelectuali, între toate categoriile de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate.".

Forma statului. Conținutul statului se exprimă în forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat în anumite forme de guvernămînt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernămînt, monarhia și republica, statul feudal --- în special monarhia, iar statul burghez, republica și monarhia constituțională. De exemplu Statele Unite ale Americii, Franța, Italia sînt, sub aspectul formei de guvernămînt, republici burgheze. Anglia, Norvegia,  Danemarca sînt monarhii.

Tipul de stat socialist cunoaște ca formă de guvernămînt republica; el este incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste dau expresie noului conținut  al statului socialist. Ele  asigură o participare largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viața social-politică. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat realizarea unei vechi dorințe a poporului român. Este suficient să amintim că printre ideile revoluției de la 1848 se înscria și cea în legatură cu revendicarea republicii. În operele unor gînditori de vază ai neamului --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, C. A. Rosetti --- se găsesc fundamentate tezele... 

(3.080 bytes)

... la clase dominante de la sociedad, utiliza el Estado con el fin de liquidar la explotación del hombre por el hombre, construir el socialismo y el comunismo." Al ser un Estado obrero-campesino y de la nueva intelectualidad, el Estado socialista reorienta los intereses de todo el pueblo. Organiza de una manera nueva la vida productiva, garantiza el marco organizativo más favorable para el desarrollo de las fuerzas productivas, correspondiente a las exigencias de la creación, construcción y desarrollo multilateral de la sociedad socialista. El Estado socialista representa la garantía básica del florecimiento de la nación. Defiende el orden estatal socialista, la propiedad social de todo el pueblo, los derechos del ciudadano y establece nuevas relaciones con otros Estados, basadas en la plena igualdad de derechos, en el respeto de la soberanía y la integridad territorial. La superioridad del Estado socialista es expresado en el contenido de sus funciones internas y externas, funciones determinadas por las nuevas tareas constructivas del Estado socialista. Comparado con todos los demás tipos de Estado hasta ahora, el Estado socialista se diferencia porque pone en el centro de toda su política la defensa de los intereses de las amplias masas populares y no de una minoría explotadora. Toda la actividad estatal tiene como objetivo el crecimiento continuo del bienestar material y cultural de los pueblos, asegurando la libertad y la dignidad del hombre, así como la afirmación multilateral de la personalidad humana. Nuestro Estado socialista ha cumplido y cumple con éxito su tarea principal de organizar y dirigir la actividad económica y social. "El factor principal de la fuerza y ​​vitalidad de nuestro Estado socialista --- señaló el camarada Nicolae Ceaușescu --- es el fortalecimiento continuo de la alianza de la clase obrera con el campesinado --- la base de granito de nuestro sistema socialista, la estrecha unidad entre trabajadores, campesinos e intelectuales, entre todas las categorías de trabajadores, independientemente de su nacionalidad". La forma del estado. El contenido del Estado se expresa en su forma. Cada tipo histórico de Estado se ha materializado en determinadas formas de gobierno. Así, el Estado esclavista conoció, como formas de gobierno, la monarquía y la república, el Estado feudal --- especialmente la monarquía, y el Estado burgués, la república y la monarquía constitucional. Por ejemplo, los Estados Unidos de América, Francia e Italia son, en términos de forma de gobierno, repúblicas burguesas. Inglaterra, Noruega y Dinamarca son monarquías. El tipo de Estado socialista conoce la república como forma de gobierno; es incompatible con la forma monárquica. Las repúblicas socialistas expresan el nuevo contenido del Estado socialista. Garantizan una amplia participación de todas las categorías de trabajadores en la vida sociopolítica. La creación de la República Popular Rumana el 30 de diciembre de 1947 representó la realización de un antiguo deseo del pueblo rumano. Baste recordar que entre las ideas de la revolución de 1848 estaba la relacionada con el reclamo de la república. En las obras de destacados pensadores de la nación --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnutiu, C. A. Rosetti --- se fundamentan las tesis... 

... la clase dominante de la sociedad, utiliza el Estado con el fin de liquidar la explotación del hombre por el hombre, construir el socialismo y el comunismo." Al ser un Estado obrero-campesino y de la nueva intelectualidad, el Estado socialista reorienta los intereses de todo el pueblo. Organiza de una manera nueva la vida productiva, garantiza el marco organizativo más favorable para el desarrollo de las fuerzas productivas, correspondiente a las exigencias de la creación, construcción y desarrollo multilateral de la sociedad socialista. El Estado socialista representa la garantía básica del florecimiento de la nación. Defiende el orden estatal socialista, la propiedad social de todo el pueblo, los derechos del ciudadano y establece nuevas relaciones con otros Estados, basadas en la plena igualdad de derechos, en el respeto de la soberanía y la integridad territorial. La superioridad del Estado socialista es expresado en el contenido de sus funciones internas y externas, funciones determinadas por las nuevas tareas constructivas del Estado socialista. Comparado con todos los demás tipos de Estado hasta ahora, el Estado socialista se diferencia porque pone en el centro de toda su política la defensa de los intereses de las amplias masas populares y no de una minoría explotadora. Toda la actividad estatal tiene como objetivo el crecimiento continuo del bienestar material y cultural de los pueblos, asegurando la libertad y la dignidad del hombre, así como la afirmación multilateral de la personalidad humana. Nuestro Estado socialista ha cumplido y cumple con éxito su tarea principal de organizar y dirigir la actividad económica y social. "El factor principal de la fuerza y ​​vitalidad de nuestro Estado socialista --- señaló el camarada Nicolae Ceaușescu --- es el fortalecimiento continuo de la alianza de la clase obrera con el campesinado --- la base de granito de nuestro sistema socialista, la estrecha unidad entre trabajadores, campesinos e intelectuales, entre todas las categorías de trabajadores, independientemente de su nacionalidad". La forma del estado. El contenido del Estado se expresa en su forma. Cada tipo histórico de Estado se ha materializado en determinadas formas de gobierno. Así, el Estado esclavista conoció, como formas de gobierno, la monarquía y la república, el Estado feudal --- especialmente la monarquía, y el Estado burgués, la república y la monarquía constitucional. Por ejemplo, los Estados Unidos de América, Francia e Italia son, en términos de forma de gobierno, repúblicas burguesas. Inglaterra, Noruega y Dinamarca son monarquías. El tipo de Estado socialista conoce la república como forma de gobierno; es incompatible con la forma monárquica. Las repúblicas socialistas expresan el nuevo contenido del Estado socialista. Garantizan una amplia participación de todas las categorías de trabajadores en la vida sociopolítica. La creación de la República Popular Rumana el 30 de diciembre de 1947 representó la realización de un antiguo deseo del pueblo rumano. Baste recordar que entre las ideas de la revolución de 1848 estaba la relacionada con el reclamo de la república. En las obras de destacados pensadores de la nación --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnutiu, C. A. Rosetti --- se fundamentan las tesis... 

... clasa conducătoare a societății, folosește statul în scopul lichidării exploatării omului de către om, construirii socialismului și comunismului."

Fiind un stat muncitoresc-țărănesc și al noii intelectualități, statul socialist reorezintă interesele întregului popor. El organizează intr-un mod nou viața productivă, asigură cadrul organizatoric cel mai favorabil dezvoltării forțelor de producție corespunzător cerinței creării, edificării și dezvoltarii multilaterale a societății socialiste. Statul socialist reprezintă garanția de bază a înfloririi națiunii. El apără orînduirea de stat socialistă, proprietatea socială a întregului popor, drepturile cetățeanului și stabilește relații noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplină în drepturi, pe respectul suveranității și integrității teritoriale. Superioritatea statului socialist se exprima în conținutul funcțiilor sale interne și externe, funcții determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist.

Față de toate celelalte tipuri de stat de pînă acum, statul socialist se  deosebește întrucît pune în centrul întregii sale politici apărarea intereselor maselor largi populare și nu ale unei minorități exploatatoare. Întreaga activitate de stat urmărește creșterea continuă a  bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, precum și afirmarea multilaterală a personalității umane. Statul nostru socialist a îndeplinit și îndeplinește cu succes sarcina sa principală de organizare și conducere  a activității economico-sociale.

"Factorul principal al forței și trăiniciei statului nostru socialist --- arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu --- este întărirea continuă a alianței  clasei muncitorești cu țărănimea --- temelia de granit a orînduirii noastre socialiste, unitatea  strînsa dintre muncitori, țărani și intelectuali, între toate categoriile de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate.".

Forma statului. Conținutul statului se exprimă în forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat în anumite forme de guvernămînt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernămînt, monarhia și republica, statul feudal --- în special monarhia, iar statul burghez, republica și monarhia constituțională. De exemplu Statele Unite ale Americii, Franța, Italia sînt, sub aspectul formei de guvernămînt, republici burgheze. Anglia, Norvegia,  Danemarca sînt monarhii.

Tipul de stat socialist cunoaște ca formă de guvernămînt republica; el este incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste dau expresie noului conținut  al statului socialist. Ele  asigură o participare largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viața social-politică. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat realizarea unei vechi dorințe a poporului român. Este suficient să amintim că printre ideile revoluției de la 1848 se înscria și cea în legatură cu revendicarea republicii. În operele unor gînditori de vază ai neamului --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, C. A. Rosetti --- se găsesc fundamentate tezele... 

(3.080 bytes)

... la clase dominante de la sociedad, utiliza el Estado con el fin de liquidar la explotación del hombre por el hombre, construir el socialismo y el comunismo." Al ser un Estado obrero-campesino y de la nueva intelectualidad, el Estado socialista reorienta los intereses de todo el pueblo. Organiza de una manera nueva la vida productiva, garantiza el marco organizativo más favorable para el desarrollo de las fuerzas productivas, correspondiente a las exigencias de la creación, construcción y desarrollo multilateral de la sociedad socialista. El Estado socialista representa la garantía básica del florecimiento de la nación. Defiende el orden estatal socialista, la propiedad social de todo el pueblo, los derechos del ciudadano y establece nuevas relaciones con otros Estados, basadas en la plena igualdad de derechos, en el respeto de la soberanía y la integridad territorial. La superioridad del Estado socialista es expresado en el contenido de sus funciones internas y externas, funciones determinadas por las nuevas tareas constructivas del Estado socialista. Comparado con todos los demás tipos de Estado hasta ahora, el Estado socialista se diferencia porque pone en el centro de toda su política la defensa de los intereses de las amplias masas populares y no de una minoría explotadora. Toda la actividad estatal tiene como objetivo el crecimiento continuo del bienestar material y cultural de los pueblos, asegurando la libertad y la dignidad del hombre, así como la afirmación multilateral de la personalidad humana. Nuestro Estado socialista ha cumplido y cumple con éxito su tarea principal de organizar y dirigir la actividad económica y social. "El factor principal de la fuerza y ​​vitalidad de nuestro Estado socialista --- señaló el camarada Nicolae Ceaușescu --- es el fortalecimiento continuo de la alianza de la clase obrera con el campesinado --- la base de granito de nuestro sistema socialista, la estrecha unidad entre trabajadores, campesinos e intelectuales, entre todas las categorías de trabajadores, independientemente de su nacionalidad". La forma del estado. El contenido del Estado se expresa en su forma. Cada tipo histórico de Estado se ha materializado en determinadas formas de gobierno. Así, el Estado esclavista conoció, como formas de gobierno, la monarquía y la república, el Estado feudal --- especialmente la monarquía, y el Estado burgués, la república y la monarquía constitucional. Por ejemplo, los Estados Unidos de América, Francia e Italia son, en términos de forma de gobierno, repúblicas burguesas. Inglaterra, Noruega y Dinamarca son monarquías. El tipo de Estado socialista conoce la república como forma de gobierno; es incompatible con la forma monárquica. Las repúblicas socialistas expresan el nuevo contenido del Estado socialista. Garantizan una amplia participación de todas las categorías de trabajadores en la vida sociopolítica. La creación de la República Popular Rumana el 30 de diciembre de 1947 representó la realización de un antiguo deseo del pueblo rumano. Baste recordar que entre las ideas de la revolución de 1848 estaba la relacionada con el reclamo de la república. En las obras de destacados pensadores de la nación --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnutiu, C. A. Rosetti --- se fundamentan las tesis... 

... clasa conducătoare a societății, folosește statul în scopul lichidării exploatării omului de către om, construirii socialismului și comunismului."

Fiind un stat muncitoresc-țărănesc și al noii intelectualități, statul socialist reorezintă interesele întregului popor. El organizează intr-un mod nou viața productivă, asigură cadrul organizatoric cel mai favorabil dezvoltării forțelor de producție corespunzător cerinței creării, edificării și dezvoltarii multilaterale a societății socialiste. Statul socialist reprezintă garanția de bază a înfloririi națiunii. El apără orînduirea de stat socialistă, proprietatea socială a întregului popor, drepturile cetățeanului și stabilește relații noi cu celelalte state, bazate pe egalitate deplină în drepturi, pe respectul suveranității și integrității teritoriale.

... la clase dominante de la sociedad, utiliza el Estado con el fin de liquidar la explotación del hombre por el hombre, construir el socialismo y el comunismo." Al ser un Estado obrero-campesino y de la nueva intelectualidad, el Estado socialista reorienta los intereses de todo el pueblo. Organiza de una manera nueva la vida productiva, garantiza el marco organizativo más favorable para el desarrollo de las fuerzas productivas, correspondiente a las exigencias de la creación, construcción y desarrollo multilateral de la sociedad socialista. El Estado socialista representa la garantía básica del florecimiento de la nación. Defiende el orden estatal socialista, la propiedad social de todo el pueblo, los derechos del ciudadano y establece nuevas relaciones con otros Estados, basadas en la plena igualdad de derechos, en el respeto de la soberanía y la integridad territorial.

... the ruling class of society, uses the state for the purpose of liquidating the exploitation of man by man, building socialism and communism." Being a worker-peasant state and of the new intelligentsia, the socialist state reorients the interests of the entire people. It organizes productive life in a new way, ensures the most favorable organizational framework for the development of production forces corresponding to the requirement of the creation, building and multilateral development of the socialist society. The socialist state represents the basic guarantee of the nation's flourishing. He defends the socialist state system, the social property of the entire people, the rights of the citizen and establishes new relations with other states, based on full equality of rights, on respect for sovereignty and territorial integrity.

...правящий класс общества использует государство в целях ликвидации эксплуатации человека человеком, построения социализма и коммунизма».

Будучи рабоче-крестьянским государством новой интеллигенции, социалистическое государство переориентирует интересы всего народа. Оно по-новому организует производительную жизнь, обеспечивает наиболее благоприятную организационную основу для развития производительных сил, соответствующую потребностям создания, строительства и многостороннего развития социалистического общества.Социалистическое государство представляет собой основную гарантию процветания нации.

Он защищает социалистический государственный строй, общественную собственность всего народа, права гражданина и устанавливает новые отношения с другими государствами, основанные на полном равноправии, на уважении суверенитета и территориальной целостности.

Superioritatea statului socialist se exprima în conținutul funcțiilor sale interne și externe, funcții determinate de noile sarcini constructive ale statului socialist.

Față de toate celelalte tipuri de stat de pînă acum, statul socialist se  deosebește întrucît pune în centrul întregii sale politici apărarea intereselor maselor largi populare și nu ale unei minorități exploatatoare. Întreaga activitate de stat urmărește creșterea continuă a  bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, precum și afirmarea multilaterală a personalității umane. Statul nostru socialist a îndeplinit și îndeplinește cu succes sarcina sa principală de organizare și conducere  a activității economico-sociale.

La superioridad del Estado socialista se expresaba en el contenido de sus funciones internas y externas, funciones determinadas por las nuevas tareas constructivas del Estado socialista. Comparado con todos los demás tipos de Estado hasta ahora, el Estado socialista se diferencia porque pone en el centro de toda su política la defensa de los intereses de las amplias masas populares y no de una minoría explotadora. Toda la actividad estatal tiene como objetivo el crecimiento continuo del bienestar material y cultural de los pueblos, asegurando la libertad y la dignidad del hombre, así como la afirmación multilateral de la personalidad humana. Nuestro Estado socialista ha cumplido y cumple con éxito su tarea principal de organizar y dirigir la actividad económica y social. 

The superiority of the socialist state was expressed in the content of its internal and external functions, functions determined by the new constructive tasks of the socialist state. Compared to all other types of state up to now, the socialist state is different because it puts at the center of its entire policy the defense of the interests of the broad popular masses and not of an exploitative minority. The entire state activity aims at the continuous growth of the material and cultural well-being of the people, ensuring the freedom and dignity of man, as well as the multilateral affirmation of the human personality. Our socialist state has fulfilled and is successfully fulfilling its main task of organizing and leading economic and social activity.

Превосходство социалистического государства выразилось в содержании его внутренних и внешних функций, функций, определяемых новыми конструктивными задачами социалистического государства.

По сравнению со всеми другими типами государств до сих пор социалистическое государство отличается тем, что в центр всей своей политики оно ставит защиту интересов широких народных масс, а не эксплуататорского меньшинства. Вся государственная деятельность направлена ​​на непрерывный рост материального и культурного благосостояния народа, обеспечение свободы и достоинства человека, а также многостороннее утверждение человеческой личности. Наше социалистическое государство выполнило и успешно выполняет свою главную задачу по организации и руководству экономической и социальной деятельностью.

"Factorul principal al forței și trăiniciei statului nostru socialist --- arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu --- este întărirea continuă a alianței  clasei muncitorești cu țărănimea --- temelia de granit a orînduirii noastre socialiste, unitatea  strînsa dintre muncitori, țărani și intelectuali, între toate categoriile de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate.".

Forma statului. Conținutul statului se exprimă în forma sa. Fiecare tip istoric de stat s-a concretizat în anumite forme de guvernămînt. Astfel, statul sclavagist a cunoscut, ca forme de guvernămînt, monarhia și republica, statul feudal --- în special monarhia, iar statul burghez, republica și monarhia constituțională. De exemplu Statele Unite ale Americii, Franța, Italia sînt, sub aspectul formei de guvernămînt, republici burgheze. Anglia, Norvegia,  Danemarca sînt monarhii.

"El factor principal de la fuerza y ​​vitalidad de nuestro Estado socialista --- señaló el camarada Nicolae Ceaușescu --- es el fortalecimiento continuo de la alianza de la clase obrera con el campesinado --- la base de granito de nuestro sistema socialista, la estrecha unidad entre trabajadores, campesinos e intelectuales, entre todas las categorías de trabajadores, independientemente de su nacionalidad". La forma del estado. El contenido del Estado se expresa en su forma. Cada tipo histórico de Estado se ha materializado en determinadas formas de gobierno. Así, el Estado esclavista conoció, como formas de gobierno, la monarquía y la república, el Estado feudal --- especialmente la monarquía, y el Estado burgués, la república y la monarquía constitucional. Por ejemplo, los Estados Unidos de América, Francia e Italia son, en términos de forma de gobierno, repúblicas burguesas. Inglaterra, Noruega y Dinamarca son monarquías.

"The main factor of the strength and vitality of our socialist state --- pointed out comrade Nicolae Ceaușescu --- is the continuous strengthening of the alliance of the working class with the peasantry --- the granite foundation of our socialist system, the close unity between workers, peasants and intellectuals, between all categories of working people, regardless of nationality." The form of the state. The content of the state is expressed in its form. Each historical type of state has materialized in certain forms of government. Thus, the slave state knew, as forms of government, the monarchy and the republic, the feudal state --- especially the monarchy, and the bourgeois state, the republic and the constitutional monarchy. For example, the United States of America, France, Italy are, in terms of the form of government, bourgeois republics. England, Norway, Denmark are monarchies. 

«Главный фактор силы и жизнеспособности нашего социалистического государства, — указывал товарищ Николае Чаушеску, — это постоянное укрепление союза рабочего класса с крестьянством, гранитный фундамент нашей социалистической системы, тесное единение между рабочими, крестьянами и интеллигенцией, между всеми категориями трудящихся, независимо от национальности».

Форма государства. Содержание государства выражается в его форме. Каждый исторический тип государства материализовался в определенных формах правления. Таким образом, рабовладельческое государство знало в качестве форм правления монархию и республику, феодальное государство, особенно монархию, и буржуазное государство, республику и конституционную монархию. Например, Соединенные Штаты Америки, Франция, Италия являются по форме правления буржуазными республиками. Англия, Норвегия, Дания – монархии.

Tipul de stat socialist cunoaște ca formă de guvernămînt republica; el este incompatibil cu forma monarhica. Republicile socialiste dau expresie noului conținut  al statului socialist. Ele  asigură o participare largă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la viața social-politică. Instaurarea la 30 decembrie 1947 a Republicii Populare Române a reprezentat realizarea unei vechi dorințe a poporului român. Este suficient să amintim că printre ideile revoluției de la 1848 se înscria și cea în legatură cu revendicarea republicii. În operele unor gînditori de vază ai neamului --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuțiu, C. A. Rosetti --- se găsesc fundamentate tezele... 

(3.080 bytes)

El tipo de Estado socialista conoce la república como forma de gobierno; es incompatible con la forma monárquica. Las repúblicas socialistas expresan el nuevo contenido del Estado socialista. Garantizan una amplia participación de todas las categorías de trabajadores en la vida sociopolítica. La creación de la República Popular Rumana el 30 de diciembre de 1947 representó la realización de un antiguo deseo del pueblo rumano. Baste recordar que entre las ideas de la revolución de 1848 estaba la relacionada con el reclamo de la república. En las obras de destacados pensadores de la nación --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnutiu, C. A. Rosetti --- se fundamentan las tesis... 

The socialist type of state knows the republic as a form of government; he is incompatible with the monarchical form. Socialist republics give expression to the new content of the socialist state. They ensure a broad participation of all categories of working people in social-political life. The establishment on December 30, 1947 of the Romanian People's Republic represented the realization of an old wish of the Romanian people. It is enough to remember that among the ideas of the 1848 revolution was the one related to the claim of the republic. In the works of prominent thinkers of the nation --- Nicolae Bălcescu, Simion Bărnutiu, C. A. Rosetti --- the theses are substantiated... 

Государство социалистического типа знает республику как форму правления; он несовместим с монархической формой. Социалистические республики выражают новое содержание социалистического государства. Они обеспечивают широкое участие всех категорий трудящихся в общественно-политической жизни. Создание 30 декабря 1947 года Румынской Народной Республики стало реализацией давнего желания румынского народа. Достаточно вспомнить, что среди идей революции 1848 года была идея, связанная с требованием республики. В трудах выдающихся мыслителей нации --- Николае Бэлческу, Симиона Бэрнутиу, К.А. Розетти --- обосновываются тезисы...

Page 8.

In foto: Page 8

în legatură cu necesitatea unui regim republican.  Revendicarea republicii a căpătat un conținut  nou odată cu afirmarea clasei  muncitoare în viața politică, iar prin instaurarea republicii populare națiunea română a dobîndit cea mai democratică formă de guvernămînt din întreaga sa istorie.


De reținut:

Statul :


Întrebări:

Text din pagina 8, copiat ca la masina de scris 

Texto del pagina 8, copiado como con la maquina de escribir.

Cunostinte generale despre stat (pag. 5, 6, 7 si 8) = Conferentiar universitar doctor Nicolae Popa

Conocimientos generales sobre el estado (páginas 5, 6, 7 y 8) = Profesor universitario Dr. Nicolae Popa 

Născut la data de 1 septembrie 1939, domnul profesor universitar doctor Nicolae Popa a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1960.

În anul 1973 a absolvit cursurile seminarului de drept şi instituţii legale americane de la Salzburg, Austria.

În anul 1975 a absolvit cursurile şcolii doctorale din cadrul Universităţii din Bucureşti. În anul 2003 a obţinut titlul de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea liberă internaţională a Moldovei, iar în anul 2006 a obţinut acelaşi titlu de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea „1 Decembrie” Alba Iulia.

Activitatea didactică domnul profesor univ. dr. Nicolae Popa a început-o în anul 1960, în cadrul Universităţii din Bucureşti. În perioada 1987-1993 a deţinut funcţia de prodecan al Facultăţii de drept din cadrul acestei instituţii de învăţământ, iar în perioada 1996-2005 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Funcţia didactică de profesor universitar, pe care o deţine şi în prezent, a dobândit-o în anul 1990.

În anul 2002 a obţinut premiul „Istrate Mincescu” al Uniunii Juriştilor din România, iar în anul 2003 „Titlul de excelenţă” şi „Diploma de excelenţă” acordate de Asociaţia Naţională a Tinerilor Jurişti din România. În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Mare Cruce.

În anii 1975 şi 2004 a fost laureat al Academiei Române obţinând Premiul Simion Bărnuţiu.

Începând cu anul 1993 este coordonator de doctorat în domeniul Drept.

În prezent lucrează la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu în cadrul Catedrei de ştiinţe penale şi drept public, ca titular, contribuind la dezvoltarea teoretică a conceptelor, instituţiilor şi fundamentelor teoriei generale a dreptului. (vezi art: Nicolae Popa - Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti).


De vazut si: Nicolae Popa (profesor) - Wikipedia in limba romana.

Conferentiar universitar doctor Nicolae Popa

Născut la data de 1 septembrie 1939, domnul profesor universitar doctor Nicolae Popa a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1960.

În anul 1973 a absolvit cursurile seminarului de drept şi instituţii legale americane de la Salzburg, Austria.

În anul 1975 a absolvit cursurile şcolii doctorale din cadrul Universităţii din Bucureşti. În anul 2003 a obţinut titlul de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea liberă internaţională a Moldovei, iar în anul 2006 a obţinut acelaşi titlu de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea „1 Decembrie” Alba Iulia.

Activitatea didactică domnul profesor univ. dr. Nicolae Popa a început-o în anul 1960, în cadrul Universităţii din Bucureşti. În perioada 1987-1993 a deţinut funcţia de prodecan al Facultăţii de drept din cadrul acestei instituţii de învăţământ, iar în perioada 1996-2005 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Funcţia didactică de profesor universitar, pe care o deţine şi în prezent, a dobândit-o în anul 1990.

În anul 2002 a obţinut premiul „Istrate Mincescu” al Uniunii Juriştilor din România, iar în anul 2003 „Titlul de excelenţă” şi „Diploma de excelenţă” acordate de Asociaţia Naţională a Tinerilor Jurişti din România. În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Mare Cruce.

În anii 1975 şi 2004 a fost laureat al Academiei Române obţinând Premiul Simion Bărnuţiu.

Începând cu anul 1993 este coordonator de doctorat în domeniul Drept.

În prezent lucrează la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu în cadrul Catedrei de ştiinţe penale şi drept public, ca titular, contribuind la dezvoltarea teoretică a conceptelor, instituţiilor şi fundamentelor teoriei generale a dreptului. (vezi art: Nicolae Popa - Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti).


De vazut si: Nicolae Popa (profesor) - Wikipedia in limba romana.

Nacido el 1 de septiembre de 1939, el Sr. Nicolae Popa se licenció en la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest en 1960.

En 1973 se graduó en el Seminario de Derecho e Instituciones Jurídicas Estadounidenses en Salzburgo, Austria.

En 1975 se graduó en la Escuela de Doctorado de la Universidad de Bucarest. En 2003 obtuvo el título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad Internacional Libre de Moldavia, y en 2006 obtuvo el mismo título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad "1 Decembrie" Alba Iulia.

La actividad didáctica Sr. profesor universitario. El Dr. Nicolae Popa lo inició en 1960, en la Universidad de Bucarest. En el período 1987-1993 ocupó el cargo de vicedecano de la Facultad de Derecho dentro de esta institución educativa, y en el período 1996-2005 ocupó el cargo de decano de la Facultad de Derecho dentro de la Universidad "Nicolae Titulescu" en Bucarest. Adquirió el cargo docente de profesor universitario, que aún ocupa en la actualidad, en 1990.

En 2002 obtuvo el premio "Istrate Mincescu" de la Unión de Juristas Rumanos, y en 2003 el "Título de Excelencia" y el "Diploma de Excelencia" otorgados por la Asociación Nacional de Jóvenes Abogados de Rumania. En 2000, fue condecorado con la Orden Nacional "Al Mérito" en Gran Cruz.

En 1975 y 2004 fue laureado de la Academia Rumana, obteniendo el Premio Simion Bărnuțiu.

Desde 1993 es coordinador de doctorado en el ámbito del Derecho.

Actualmente trabaja en la Facultad de Derecho de la Universidad Nicolae Titulescu en el Departamento de Ciencias Penales y Derecho Público, como titular, contribuyendo al desarrollo teórico de los conceptos, instituciones y fundamentos de la teoría general del derecho.

Nacido el 1 de septiembre de 1939, el Sr. Nicolae Popa se licenció en la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest en 1960.

En 1973 se graduó en el Seminario de Derecho e Instituciones Jurídicas Estadounidenses en Salzburgo, Austria.

En 1975 se graduó en la Escuela de Doctorado de la Universidad de Bucarest. En 2003 obtuvo el título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad Internacional Libre de Moldavia, y en 2006 obtuvo el mismo título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad "1 Decembrie" Alba Iulia.

La actividad didáctica Sr. profesor universitario el Dr. Nicolae Popa lo inició en 1960, en la Universidad de Bucarest. En el período 1987-1993 ocupó el cargo de vicedecano de la Facultad de Derecho dentro de esta institución educativa, y en el período 1996-2005 ocupó el cargo de decano de la Facultad de Derecho dentro de la Universidad "Nicolae Titulescu" en Bucarest. Adquirió el cargo docente de profesor universitario, que aún ocupa en la actualidad, en 1990.

En 2002 obtuvo el premio "Istrate Mincescu" de la Unión de Juristas Rumanos, y en 2003 el "Título de Excelencia" y el "Diploma de Excelencia" otorgados por la Asociación Nacional de Jóvenes Abogados de Rumania. En 2000, fue condecorado con la Orden Nacional "Al Mérito" en Gran Cruz.

En 1975 y 2004 fue laureado de la Academia Rumana, obteniendo el Premio Simion Bărnuțiu.

Desde 1993 es coordinador de doctorado en el ámbito del Derecho.

Actualmente trabaja en la Facultad de Derecho de la Universidad Nicolae Titulescu en el Departamento de Ciencias Penales y Derecho Público, como titular, contribuyendo al desarrollo teórico de los conceptos, instituciones y fundamentos de la teoría general del derecho.

Născut la data de 1 septembrie 1939, domnul profesor universitar doctor Nicolae Popa a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1960.

În anul 1973 a absolvit cursurile seminarului de drept şi instituţii legale americane de la Salzburg, Austria.

În anul 1975 a absolvit cursurile şcolii doctorale din cadrul Universităţii din Bucureşti. În anul 2003 a obţinut titlul de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea liberă internaţională a Moldovei, iar în anul 2006 a obţinut acelaşi titlu de doctor „honoris causa” acordat de Universitatea „1 Decembrie” Alba Iulia.

Activitatea didactică domnul profesor univ. dr. Nicolae Popa a început-o în anul 1960, în cadrul Universităţii din Bucureşti. În perioada 1987-1993 a deţinut funcţia de prodecan al Facultăţii de drept din cadrul acestei instituţii de învăţământ, iar în perioada 1996-2005 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti. Funcţia didactică de profesor universitar, pe care o deţine şi în prezent, a dobândit-o în anul 1990.

În anul 2002 a obţinut premiul „Istrate Mincescu” al Uniunii Juriştilor din România, iar în anul 2003 „Titlul de excelenţă” şi „Diploma de excelenţă” acordate de Asociaţia Naţională a Tinerilor Jurişti din România. În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în Grad de Mare Cruce.

În anii 1975 şi 2004 a fost laureat al Academiei Române obţinând Premiul Simion Bărnuţiu.

Începând cu anul 1993 este coordonator de doctorat în domeniul Drept.

În prezent lucrează la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu în cadrul Catedrei de ştiinţe penale şi drept public, ca titular, contribuind la dezvoltarea teoretică a conceptelor, instituţiilor şi fundamentelor teoriei generale a dreptului. (vezi art: Nicolae Popa - Universitatea Nicolae Titulescu, Bucuresti).


De vazut si: Nicolae Popa (profesor) - Wikipedia in limba romana.

Nacido el 1 de septiembre de 1939, el Sr. Nicolae Popa se licenció en la Facultad de Derecho de la Universidad de Bucarest en 1960.

En 1973 se graduó en el Seminario de Derecho e Instituciones Jurídicas Estadounidenses en Salzburgo, Austria.

En 1975 se graduó en la Escuela de Doctorado de la Universidad de Bucarest. En 2003 obtuvo el título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad Internacional Libre de Moldavia, y en 2006 obtuvo el mismo título de doctor "honoris causa" otorgado por la Universidad "1 Decembrie" Alba Iulia.

La actividad didáctica Sr. profesor universitario el Dr. Nicolae Popa lo inició en 1960, en la Universidad de Bucarest. En el período 1987-1993 ocupó el cargo de vicedecano de la Facultad de Derecho dentro de esta institución educativa, y en el período 1996-2005 ocupó el cargo de decano de la Facultad de Derecho dentro de la Universidad "Nicolae Titulescu" en Bucarest. Adquirió el cargo docente de profesor universitario, que aún ocupa en la actualidad, en 1990.

En 2002 obtuvo el premio "Istrate Mincescu" de la Unión de Juristas Rumanos, y en 2003 el "Título de Excelencia" y el "Diploma de Excelencia" otorgados por la Asociación Nacional de Jóvenes Abogados de Rumania. En 2000, fue condecorado con la Orden Nacional "Al Mérito" en Gran Cruz.

En 1975 y 2004 fue laureado de la Academia Rumana, obteniendo el Premio Simion Bărnuțiu.

Desde 1993 es coordinador de doctorado en el ámbito del Derecho.

Actualmente trabaja en la Facultad de Derecho de la Universidad Nicolae Titulescu en el Departamento de Ciencias Penales y Derecho Público, como titular, contribuyendo al desarrollo teórico de los conceptos, instituciones y fundamentos de la teoría general del derecho.

Part II.


De aici în jos vor urma comentarii, opinii, analize, facute de admin, imediat ce va dispune de timp pentru asta.

De aquí en adelante habrá comentarios, opiniones, análisis, realizados por el admin, en cuanto tenga tiempo para ello.