Constituția 1965 a României socialiste

 Page started at 02.01.2020_21.37 (UTC+1 / España)

 El pueblo que no aprende de sus errores está condenado a repetirlos / Acel popor care nu învață din greșelile sale este sortit să le repete.

*) Republicare în temeiul art. 11 din Legea nr. 19 din 23 octombrie 1986, publicatã în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 64 din 27 octombrie 1986.

NOTA:

Constituţia a fost adoptatã de Marea Adunare Nationala în şedinţa din 21 august 1965, dupã luarea în discuţie a proiectului publicat la 29 iunie 1965 de cãtre Comisia pentru elaborarea proiectului de Constituţie, cu unanimitatea celor 446 de deputaţi prezenţi la şedinţa, situaţie certificatã de Preşedintele Marii Adunãri Naţionale, Ştefan Voitec. Ea a fost promulgatã la data de 21 august 1965 sub semnatura Preşedintelui Consiliului de Stat, Chivu Stoica, şi a fost publicatã în "Buletinul Oficial al R.S.R." nr. 1 din 21 august 1965.

Constituţia a intrat în vigoare la data adoptãrii, adicã 21 august 1965, abrogand expres pe aceeaşi data Constituţia din 1952. În forma iniţialã ea era formatã din 114 articole cuprinse în 9 titluri.

Constituţia a fost modificatã expres prin urmãtoarele legi:

- Legea nr. 1/1968 pentru modificarea unor articole din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 16 din 16 februarie 1968 (modifica art. 15; 22; 70; 73; 78; 79; 80; 81; 83; 88; 90; 92-97; 100; 102; 106; înlocuieşte un termen; dispune republicarea);

- Legea nr. 56/1968 pentru modificarea unor articole din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 168 din 26 decembrie 1968 (modifica art. 80; 88; 105; 107; abroga art. 84 alin. 2);

- Legea nr. 1/1969 pentru modificarea unor articole din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 31 din 13 martie 1969 (modifica art. 52; 53; 66; dispune republicarea);

- Legea nr. 26/1971 pentru modificarea articolului 73 alineatul 3 din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 157 din 17 decembrie 1971;

- Legea nr. 1/1972 cu privire la modificarea articolelor 45 alin. 1 şi 81 alin. 3 din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 41 din 24 aprilie 1972 (dispune republicarea);

- Legea nr. 1/1974 privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 45 din 28 martie 1974 (modifica art. 43; 54; 57; 63; 64; 68; 73; introduce art. 65^1; 69^1 - 69^6; înlocuieşte un termen; dispune renumerotarea articolelor şi republicarea);

- Legea nr. 66/1974 cu privire la modificarea unor articole din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 161 din 23 decembrie 1974 (modifica art. 25; 44-46; 67; 80; 88; 96; 97; înlocuieşte termeni; dispune republicarea);

- Legea nr. 2/1975 pentru modificarea articolului 53 din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 30 din 21 martie 1975;

- Legea nr. 19/1979 pentru modificarea articolului 44 din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 103 din 19 decembrie 1979;

- Legea nr. 19/1986 pentru modificarea unor prevederi din Constituţia Republicii Socialiste România, publicatã în B. Of. nr. 64 din 27 octombrie 1986 (modifica art. 43; 63; 75; dispune republicarea).

Constituţia a fost republicatã în urmãtoarele numere din "Buletinul Oficial": 22/20 februarie 1968; 34/16 martie 1969; 44/4 mai 1972; 56/8 aprilie 1974; 167/27 decembrie 1974; 65/29 octombrie 1986. La ultima republicare, Constituţia avea 121 de articole grupate în 9 titluri.

Ea a fost abrogatã total şi expres la 8 decembrie 1991, de cãtre Constituţia României din 1991.

Textul Constituţiei din 1965 este reprodus dupã ultima republicare a Constituţiei R.S.R. din 1965 din "Buletinul Oficial" nr. 65 din 29 octombrie 1986.

TITLUL I

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

ART. 1

România este republica socialistã. Republica Socialistã România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul sau este inalienabil şi indivizibil.

ART. 2

Intreaga putere în Republica Socialistã România aparţine poporului, liber şi stapin pe soarta sa.

Puterea poporului se întemeiazã pe alianta muncitoreasca-taraneasca. În strinsa unire, clasa muncitoare - clasa conducatoare în societate -, taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fãrã deosebire de naţionalitate, construiesc orinduirea socialistã, creind condiţiile trecerii la comunism.

ART. 3

În Republica Socialistã România forta politica conducatoare a întregii societãţi este Partidul Comunist Roman.

ART. 4

Deţinãtor suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala şi prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret.

Marea Adunare Nationala şi consiliile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului.

Marea Adunare Nationala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea şi controlul cãruia îşi desfãşoarã activitatea toate celelalte organe ale statului.

ART. 5

Economia nationala a României este o economie socialistã, bazatã pe proprietatea socialistã asupra mijloacelor de producţie.

În Republica Socialistã România, exploatarea omului de cãtre om este pentru totdeauna desfiintata şi se înfãptuieşte principiul socialist al repartiţiei dupã cantitatea şi calitatea muncii.

Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetãţean al tarii.

ART. 6

Proprietatea socialistã asupra mijloacelor de producţie este fie proprietate de stat - asupra bunurilor aparţinînd întregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor aparţinînd fiecãrei organizaţii cooperatiste.

ART. 7

Bogãţiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, pãdurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile şi uzinele, bãncile, întreprinderile agricole de stat, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, cãile de comunicaţie, mijloacele de transport şi telecomunicaţii de stat, fondul de stat de clãdiri şi locuinţe, baza materialã a instituţiilor social-culturale de stat, aparţin întregului popor, sînt proprietate de stat.

ART. 8

Comerţul exterior este monopol de stat.

ART. 9

Pãmîntul cooperativelor agricole de producţie, animalele, uneltele, instalaţiile şi construcţiile ce le aparţin sînt proprietate cooperatista.

Lotul de pãmînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie, în folosinta gospodariilor familiale ale taranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatista.

Casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti, terenul pe care acestea se afla, precum şi, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de producţie şi inventarul agricol marunt, constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori.

Uneltele, maşinile, instalaţiile şi construcţiile cooperativelor meşteşugãreşti şi ale cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor sînt proprietate cooperatista.

ART. 10

Cooperativele agricole de producţie, forma socialistã de organizare a agriculturii, asigura condiţii pentru cultivarea intensiva a pãmîntului şi aplicarea ştiinţei înaintate, contribuie, prin sporirea producţiei, la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea continua a nivelului de viata al ţãrãnimii şi al întregului popor.

Statul sprijinã cooperativele agricole de producţie şi ocroteşte proprietatea lor. De asemenea, statul sprijinã celelalte organizaţii cooperatiste şi ocroteşte proprietatea lor.

ART. 11

În condiţiile agriculturii cooperativizate, statul garanteazã taranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producţie proprietatea asupra pãmîntului pe care îl lucreazã ei înşişi şi familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca şi proprietatea asupra animalelor de munca şi de producţie.

Este garantatã, de asemenea, proprietatea mestesugarilor asupra atelierelor proprii.

ART. 12

Terenurile şi construcţiile pot fi expropriate numai pentru lucrãri de interes obştesc şi cu plata unei juste despãgubiri.

ART. 13

În Republica Socialistã România, intreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orinduirii şi inflorirea naţiunii socialiste, creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertãţii şi demnitãţii omului, afirmarea multilaterala a personalitãţii umane.

Pentru aceasta, statul socialist roman:

Organizeazã, planifica şi conduce economia nationala;

Apara proprietatea socialistã;

Garanteazã exercitarea deplina a drepturilor cetãţenilor, asigura legalitatea socialistã şi apara ordinea de drept;

Dezvolta învãţãmîntul de toate gradele, asigura condiţiile pentru dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, înfãptuieşte ocrotirea sãnãtãţii;

Asigura apãrarea tarii şi organizeazã forţele sale armate;

Organizeazã relaţiile cu celelalte state.

ART. 14

Republica Socialistã România întreţine şi dezvolta relaţii de prietenie şi colaborare cu ţãrile socialiste în spiritul internationalismului socialist, promoveazã relaţii de colaborare cu ţãrile avînd alta orinduire social-politica, activeazã în organizaţii internaţionale în scopul asigurãrii pãcii şi înţelegerii între popoare.

Relaţiile externe ale Republicii Socialiste România se bazeazã pe principiile respectãrii suveranitãţii şi independentei naţionale, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

ART. 15

Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unitãţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti, care este organizat pe sectoare.

Oraşele mai importante pot fi organizate ca municipii.

ART. 16

Cetãţenia romana se dobîndeşte şi se pierde potrivit legii.

TITLUL II

DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR

ART. 17

Cetãţenii Republicii Socialiste România, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.

Statul garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor. Nici o ingradire a acestor drepturi şi nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naţionalitãţii, rasei, sexului sau religiei nu sînt ingaduite.

Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrãdiri, propaganda naţionalist-şovinã, atitarea urii de rasa sau naţionale, sînt pedepsite prin lege.

ART. 18

În Republica Socialistã România, cetãţenii au dreptul la munca. Fiecãrui cetãţean i se asigura posibilitatea de a desfasura, potrivit pregãtirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remuneratã dupã cantitatea şi calitatea ei. La munca egala retributia este egala.

Prin lege se stabilesc mãsurile de protecţie şi securitate a muncii, precum şi mãsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor şi tineretului.

ART. 19

Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihna.

Dreptul la odihna este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de munca la 8 ore, a unui repaus sãptãmînal şi prin concedii anuale plãtite.

În sectoarele de munca grea şi foarte grea, durata zilei de munca este redusã sub 8 ore, fãrã scãderea retributiei.

ART. 20

Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materialã de batrinete, boala sau incapacitate de munca.

Dreptul la asigurare materialã se realizeazã pentru muncitori şi funcţionari prin pensii şi ajutoare de boala acordate în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de stat, iar pentru membrii organizaţiilor cooperatiste sau ai altor organizaţii obşteşti, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigura asistenta medicalã prin instituţiile sale sanitare.

Concediul de maternitate plãtit este garantat.

ART. 21

Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învãţãtura.

Dreptul la învãţãtura este asigurat prin învãţãmîntul general obligatoriu, prin gratuitatea învãţãmîntului de toate gradele, precum şi prin sistemul burselor de stat.

Învãţãmîntul în Republica Socialistã România este învãţãmînt de stat.

ART. 22

În Republica Socialistã România, nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum şi cãrţi, ziare, reviste, teatre, învãţãmîntul de toate gradele, în limba proprie. În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, toate organele şi instituţiile folosesc oral şi scris şi limba naţionalitãţii respective şi fac numiri de funcţionari din rindul acesteia sau al altor cetãţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.

ART. 23

În Republica Socialistã România, femeia are drepturi egale cu bãrbatul.

Statul ocroteşte cãsãtoria şi familia şi apara interesele mamei şi copilului.

ART. 24

Republica Socialistã România asigura tinerilor condiţiile necesare dezvoltãrii aptitudinilor lor fizice şi intelectuale.

ART. 25

Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare.

Votul este universal, egal, direct şi secret. Au drept de vot toţi cetãţenii care au împlinit virsta de 18 ani.

Cetãţenii cu drept de vot care au împlinit virsta de 23 de ani pot fi aleşi deputaţi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare.

Dreptul de a depune candidaturi aparţine Frontului Democraţiei şi Unitãţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, a tuturor organizaţiilor de masa şi obşteşti, pentru participarea întregului popor la înfãptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.

Alegatorii au dreptul de a revoca oricind pe deputat potrivit procedurii prevãzute de lege.

Nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi alienaţii şi debilii mintali, precum şi persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilitã prin hotãrîre judecãtoreascã de condamnare.

ART. 26

Cetãţenii cei mai inaintati şi mai constienti din rindurile muncitorilor, taranilor, intelectualilor şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Roman, cea mai inalta forma de organizare a clasei muncitoare, detasamentul ei de avangarda.

Partidul Comunist Roman exprima şi slujeşte cu fidelitate nazuintele şi interesele vitale ale poporului, îndeplineşte rolul conducãtor în toate domeniile construcţiei socialiste, indruma activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti, precum şi a organelor de stat.

ART. 27

Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în organizaţii sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creaţie, asociaţii ştiinţifice, tehnice, sportive, precum şi în alte organizaţii obşteşti.

Statul sprijinã activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti, creeazã condiţii pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizaţii şi ocroteşte patrimoniul lor.

Organizaţiile de masa şi obşteşti asigura larga participare a maselor populare la viata politica, economicã, socialã, culturalã a Republicii Socialiste România şi la exercitarea controlului obştesc - expresie a democratismului orinduirii socialiste. Prin organizaţiile de masa şi obşteşti, Partidul Comunist Roman înfãptuieşte o legatura organizatã cu clasa muncitoare, taranimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizeaza în lupta pentru desavirsirea construcţiei socialismului.

ART. 28

Cetãţenilor Republicii Socialiste România li se garanteazã libertatea cuvintului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor şi a demonstratiilor.

ART. 29

Libertatea cuvintului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstratiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orinduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc.

Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisã. Participarea la astfel de asociaţii şi propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege.

ART. 30

Libertatea conştiinţei este garantatã tuturor cetãţenilor Republicii Socialiste România.

Oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credinţa religioasã. Libertatea exercitãrii cultului religios este garantatã. Cultele religioase se organizeazã şi funcţioneazã liber. Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase este reglementat prin lege.

Şcoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasã nu poate deschide sau întreţine alte instituţii de învãţãmînt decît şcoli speciale pentru pregãtirea personalului de cult.

ART. 31

Cetãţenilor Republicii Socialiste România le este garantatã inviolabilitatea persoanei.

Nici o persoana nu poate fi reţinutã sau arestata dacã impotriva ei nu exista probe sau indicii temeinice ca a savirsit o fapta prevãzutã şi pedepsita prin lege. Organele de cercetare pot dispune reţinerea unei persoane pe o durata de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror.

Dreptul de apãrare este garantat în tot cursul procesului.

ART. 32

Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pãtrunde în locuinta unei persoane fãrã învoirea acesteia, decît în cazurile şi în condiţiile anume prevãzute de lege.

ART. 33

Secretul corespondentei şi al convorbirilor telefonice este garantat.

ART. 34

Dreptul de petiţionare este garantat. Organele de stat au obligaţia de a rezolva petitiile cetãţenilor privind drepturi şi interese personale sau obşteşti.

ART. 35

Cel vãtãmat într-un drept al sau printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condiţiile prevãzute de lege, anularea actului şi repararea pagubei.

ART. 36

Dreptul de proprietate personalã este ocrotit de lege.

Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personalã veniturile şi economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodãria de pe lîngã ea şi terenul pe care ele se afla, precum şi bunurile de uz şi confort personal.

ART. 37

Dreptul de moştenire este ocrotit de lege.

ART. 38

Republica Socialistã România acorda drept de azil cetãţenilor strãini urmãriţi pentru activitatea lor în apãrarea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare nationala sau de apãrare a pãcii.

ART. 39

Fiecare cetãţean al Republicii Socialiste România este dator sa respecte Constituţia şi legile, sa apere proprietatea socialistã, sa contribuie la întãrirea şi dezvoltarea orinduirii socialiste.

ART. 40

Serviciul militar în rindurile forţelor armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu şi constituie o îndatorire de onoare a cetãţenilor Republicii Socialiste România.

ART. 41

Apãrarea patriei este datoria sfinta a fiecãrui cetãţean al Republicii Socialiste România. Cãlcarea jurãmîntului militar, trãdarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitãţii de apãrare a statului, constituie crimele cele mai grave fata de popor şi sînt pedepsite prin lege cu toatã asprimea.

TITLUL III

ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT

Marea Adunare Nationala

ART. 42

Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România.

ART. 43

Marea Adunare Nationala are urmãtoarele atribuţii principale:

1. Adopta şi modifica Constituţia Republicii Socialiste România;

2. Reglementeazã sistemul electoral;

3. Hotãrãşte consultarea poporului, prin referendum, asupra mãsurilor de importanta deosebita care privesc interese supreme ale tarii;

4. Adopta planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, bugetul de stat şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar;

5. Organizeazã Consiliul de Miniştri; stabileşte normele generale de organizare şi funcţionare a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat;

6. Reglementeazã organizarea judecãtoreascã şi a Procuraturii;

7. Stabileşte normele de organizare şi funcţionare a consiliilor populare;

8. Stabileşte organizarea administrativã a teritoriului;

9. Acorda amnistia;

10. Ratifica şi denunta tratatele internaţionale care implica modificarea legilor;

11. Alege şi revoca pe Preşedintele Republicii Socialiste România;

12. Alege şi revoca Consiliul de Stat;

13. Alege şi revoca Consiliul de Miniştri;

14. Alege şi revoca Tribunalul Suprem şi procurorul general;

15. Exercita controlul general al aplicãrii Constituţiei. Numai Marea Adunare Nationala hotãrãşte asupra constituţionalitãţii legilor;

16. Controleazã activitatea Preşedintelui Republicii Socialiste România şi a Consiliului de Stat;

17. Controleazã activitatea Consiliului de Miniştri, a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat;

18. Asculta dãri de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem şi controleazã deciziile sale de îndrumare;

19. Controleazã activitatea Procuraturii;

20. Exercita controlul general asupra activitãţii consiliilor populare;

21. Stabileşte linia generalã a politicii externe;

22. Proclama, în interesul apãrãrii tarii, a ordinii publice sau a securitãţii statului, starea de necesitate, în unele localitãţi sau pe întreg teritoriul tarii;

23. Declara mobilizarea parţialã sau generalã;

24. Declara starea de rãzboi. Starea de rãzboi poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste România sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialistã România are obligaţii de apãrare mutuala asumate prin tratate internaţionale, dacã s-a produs situaţia pentru care obligaţia de declarare a stãrii de rãzboi este statornicitã.

ART. 44

Deputaţii Marii Adunãri Naţionale se aleg pe circumscripţii electorale avînd acelaşi numãr de locuitori.

Norma de reprezentare pentru alegerea deputaţilor şi delimitarea circumscriptiilor electorale se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

În fiecare circumscripţie electoralã se alege un deputat.

ART. 45

Marea Adunare Nationala se alege pentru o legislatura de 5 ani.

Mandatul Marii Adunãri Naţionale nu poate inceta înainte de încheierea legislaturii pentru care a fost aleasã. Mandatul înceteazã la data efectuãrii alegerilor pentru noua Mare Adunare Nationala.

În cazul cînd constata existenta unor împrejurãri care fac imposibila efectuarea alegerilor, Marea Adunare Nationala poate hotãrî prelungirea mandatului sau pe durata acestor împrejurãri.

ART. 46

Alegerile pentru Marea Adunare Nationala au loc în una din zilele nelucrãtoare ale lunii martie a anului în care se încheie legislatura precedenta. În cazul prevãzut la art. 45 alin. 3, alegerile au loc în decurs de 2 luni de la expirarea termenului pentru care a fost prelungit mandatul Marii Adunãri Naţionale.

Marea Adunare Nationala nou aleasã este convocatã în cursul urmãtoarelor 3 luni de la încetarea mandatului Marii Adunãri Naţionale precedente.

ART. 47

Marea Adunare Nationala verifica legalitatea alegerii fiecãrui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.

În cazul anulãrii unei alegeri, drepturile şi datoriile deputatului înceteazã din momentul anulãrii.

ART. 48

Marea Adunare Nationala adopta regulamentul sau de funcţionare.

ART. 49

Marea Adunare Nationala îşi stabileşte anual bugetul, care se înscrie în bugetul de stat.

ART. 50

Marea Adunare Nationala alege, pe durata legislaturii, Biroul Marii Adunãri Naţionale, alcãtuit din preşedintele Marii Adunãri Naţionale şi patru vicepreşedinţi.

ART. 51

Preşedintele Marii Adunãri Naţionale conduce lucrãrile sesiunilor Marii Adunãri Naţionale.

Preşedintele Marii Adunãri Naţionale poate desemna pe oricare dintre vicepreşedinţi pentru îndeplinirea unora din atribuţiile sale.

ART. 52

Marea Adunare Nationala alege, dintre deputaţi, comisii permanente.

Comisiile permanente examineazã şi dezbat, din însãrcinarea Marii Adunãri Naţionale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotãrîri sau de alte acte ce urmeazã a fi adoptate, precum şi orice alte probleme.

De asemenea, din însãrcinarea Marii Adunãri Naţionale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competentei sale, rapoarte ale conducãtorilor oricãror organe ale administraţiei de stat, ale Tribunalului Suprem şi ale Procuraturii, asupra activitãţii acestor organe, precum şi ale preşedinţilor comitetelor executive sau ai birourilor executive ale consiliilor populare asupra activitãţii acestor consilii, şi analizeazã modul în care organele menţionate infaptuiesc politica Partidului Comunist Roman şi asigura aplicarea legii.

Comisiile întocmesc rapoarte, avize sau propuneri în legatura cu toate problemele menţionate în alin. 2 şi 3, pe care le supun Marii Adunãri Naţionale sau Consiliului de Stat.

Marea Adunare Nationala poate alege comisii temporare pentru orice probleme sau domenii de activitate, stabilind împuternicirile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

Toate organele şi functionarii de stat au obligaţia sa punã la dispoziţia comisiilor Marii Adunãri Naţionale informaţiile şi documentele cerute.

ART. 53

În exercitarea controlului constituţionalitãţii legilor, precum şi pentru pregãtirea lucrãrilor privind adoptarea legilor, Marea Adunare Nationala alege pe durata legislaturii o comisie constituţionalã şi juridicã.

În Comisia constituţionalã şi juridicã pot fi aleşi - fãrã a depãşi o treime din numãrul total al membrilor comisiei - specialişti care nu sînt deputaţi.

Comisia constituţionalã şi juridicã prezintã Marii Adunãri Naţionale rapoarte sau avize cu privire la constituţionalitatea legilor. De asemenea, examineazã constituţionalitatea decretelor cuprinzînd norme cu putere de lege şi a hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, potrivit Regulamentului de funcţionare a Marii Adunãri Naţionale.

Dispoziţiile art. 52 se aplica, în mod corespunzãtor, şi Comisiei constituţionale şi juridice.

ART. 54

Marea Adunare Nationala lucreazã în sesiuni.

Sesiunile ordinare ale Marii Adunãri Naţionale se convoacã de doua ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunãri Naţionale.

Marea Adunare Nationala se convoacã, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din initiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunãri Naţionale sau cel puţin a unei treimi din numãrul total al deputaţilor.

Convocarea în sesiuni a Marii Adunãri Naţionale se face prin decret al Consiliului de Stat.

ART. 55

Marea Adunare Nationala lucreazã numai dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor.

ART. 56

Marea Adunare Nationala adopta legi şi hotãrîri.

Legile şi hotãrîrile sînt adoptate dacã întrunesc votul majoritãţii deputaţilor Marii Adunãri Naţionale.

Constituţia se adopta şi se modifica cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul total al deputaţilor Marii Adunãri Naţionale.

Legile şi hotãrîrile Marii Adunãri Naţionale se semneazã de preşedintele sau vicepreşedintele Marii Adunãri Naţionale care a condus şedinţa.

ART. 57

Dupã adoptarea lor de cãtre Marea Adunare Nationala, legile se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnatura Preşedintelui Republicii Socialiste România.

ART. 58

Fiecare deputat al Marii Adunãri Naţionale are dreptul de a pune întrebãri şi de a adresa interpelãri Consiliului de Miniştri sau oricãruia dintre membrii acestuia.

Deputatul, în cadrul controlului exercitat de Marea Adunare Nationala, poate pune întrebãri şi adresa interpelãri preşedintelui Tribunalului Suprem şi procurorului general.

Cel întrebat ori interpelat are obligaţia de a rãspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile şi în orice caz în aceeaşi sesiune.

ART. 59

În vederea pregãtirii dezbaterilor Marii Adunãri Naţionale ori a interpelarilor, deputatul are dreptul sa ceara informaţiile necesare de la orice organ de stat, adresindu-se în acest scop Biroului Marii Adunãri Naţionale.

ART. 60

Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegãtorilor dãri de seama asupra activitãţii sale şi a Marii Adunãri Naţionale.

ART. 61

Nici un deputat al Marii Adunãri Naţionale nu poate fi reţinut, arestat sau trimis în judecata penalã, fãrã încuviinţarea prealabilã a Marii Adunãri Naţionale în timpul sesiunii, iar între sesiuni, a Consiliului de Stat.

Numai în caz de infracţiune flagrantã, deputatul poate fi reţinut fãrã aceasta încuviinţare.

Consiliul de Stat

ART. 62

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunãri Naţionale.

ART. 63

Consiliul de Stat exercita în mod permanent urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte data alegerilor pentru Marea Adunare Nationala şi consiliile populare;

2. Stabileşte modul de organizare şi desfãşurare a referendumului;

3. Organizeazã ministerele şi celelalte organe centrale de stat;

4. Ratifica şi denunta tratatele internaţionale, cu excepţia acelora a cãror ratificare este de competenta Marii Adunãri Naţionale;

5. Stabileşte gradele militare;

6. Instituie decoratiile şi titlurile de onoare.

ART. 64

Consiliul de Stat exercita, în intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale, urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte, fãrã a putea sa modifice Constituţia, norme cu putere de lege. Normele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunãri Naţionale, potrivit procedurii de adoptare a legilor. Planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, bugetul de stat, precum şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar, pot fi adoptate de Consiliul de Stat numai atunci cînd Marea Adunare Nationala nu se poate întruni din cauza unor împrejurãri excepţionale;

2. Numeşte şi revoca pe primul-ministru;

3. Numeşte şi revoca Consiliul de Miniştri şi Tribunalul Suprem, atunci cînd Marea Adunare Nationala nu se poate întruni din cauza unor împrejurãri excepţionale;

4. Da legilor în vigoare interpretarea general-obligatorie;

5. Acorda amnistia;

6. Controleazã aplicarea legilor şi hotãrîrilor Marii Adunãri Naţionale, activitatea Consiliului de Miniştri, a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi activitatea Procuraturii; asculta dãri de seama ale Tribunalului Suprem şi controleazã deciziile sale de îndrumare; controleazã hotãrîrile consiliilor populare;

7. Declara, în caz de urgenta, mobilizarea parţialã sau generalã;

8. Declara, în caz de urgenta, starea de rãzboi. Starea de rãzboi poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste România sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialistã România are obligaţii de apãrare mutuala asumate prin tratate internaţionale, dacã s-a produs situaţia pentru care obligaţia de declarare a stãrii de rãzboi este statornicitã.

Atribuţiile prevãzute în prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat şi în timpul sesiunilor Marii Adunãri Naţionale, în cazul în care necesitãţile economice şi sociale impun adoptarea neintirziata a unor mãsuri, iar Marea Adunare Nationala nu se afla întrunitã în plenul sau; normele cu putere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunãri Naţionale, potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrãrilor în plen.

ART. 65

Consiliul de Stat este ales de Marea Adunare Nationala dintre membrii sãi, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat funcţioneazã pînã la alegerea noului Consiliu de Stat în legislatura urmãtoare.

ART. 66

Preşedintele Republicii Socialiste România este Preşedinte al Consiliului de Stat.

ART. 67

Consiliul de Stat se compune din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri.

ART. 68

Consiliul de Stat îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective.

ART. 69

Consiliul de Stat emite decrete şi adopta hotãrîri.

Decretele şi hotãrîrile se semneazã de Preşedintele Republicii Socialiste România. Decretele normative se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART. 70

Consiliul de Stat prezintã Marii Adunãri Naţionale dãri de seama cu privire la exercitarea atribuţiilor sale, precum şi la respectarea şi executarea, în activitatea de stat, a legilor şi hotãrîrilor Marii Adunãri Naţionale.

Consiliul de Stat, în întregul sau, şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata Marii Adunãri Naţionale pentru intreaga activitate a Consiliului de Stat.

Preşedintele Republicii Socialiste România

ART. 71

Preşedintele Republicii Socialiste România este şeful statului şi reprezintã puterea de stat în relaţiile interne şi internaţionale ale Republicii Socialiste România.

ART. 72

Preşedintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi rãmîne în funcţie pînã la alegerea preşedintelui în legislatura urmãtoare.

ART. 73

La alegerea sa, Preşedintele Republicii Socialiste România depune în fata Marii Adunãri Naţionale urmãtorul jurãmînt:

"Jur sa slujesc cu credinţa patria, sa actionez cu fermitate pentru apãrarea independentei, suveranitãţii şi integritãţii tarii, pentru bunãstarea şi fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului şi comunismului în Republica Socialistã România!

Jur sa respect şi sa apar Constituţia şi legile tarii, sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principiilor democraţiei socialiste, pentru afirmarea în viata societãţii a normelor eticii şi echitãţii socialiste!

Jur sa promovez neabatut politica externa de prietenie şi alianta cu toate ţãrile socialiste, de colaborare cu toate natiunile lumii, fãrã deosebire de orinduire socialã, pe baza deplinei egalitati în drepturi, de solidaritate cu forţele revoluţionare, progresiste, de pretutindeni, de pace şi prietenie între popoare!

Jur ca imi voi face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru stralucirea şi maretia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!"

ART. 74

Preşedintele Republicii Socialiste România este comandantul suprem al forţelor armate şi preşedintele Consiliului Apãrãrii Republicii Socialiste România.

ART. 75

Preşedintele Republicii Socialiste România îndeplineşte, în conformitate cu Constituţia şi cu legile, urmãtoarele atribuţii principale:

1. Prezideazã Consiliul de Stat;

2. Prezideazã şedinţele Consiliului de Miniştri atunci cînd apare necesar;

3. Stabileşte mãsurile de importanta deosebita ce privesc interese supreme ale tarii, care urmeazã a fi supuse de cãtre Marea Adunare Nationala spre consultare poporului, prin referendum;

4. Numeşte şi revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniştrii, miniştrii şi preşedinţii altor organe centrale ale administraţiei de stat, care fac parte din Consiliul de Miniştri; numeşte şi revoca pe conducãtorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Miniştri; numeşte şi revoca pe membrii Tribunalului Suprem;

5. În timpul în care Marea Adunare Nationala nu este întrunitã în plenul sau, numeşte şi revoca pe preşedintele Tribunalului Suprem şi pe procurorul general;

6. Acorda gradele de general, amiral şi mareşal;

7. Conferã decoratiile şi titlurile de onoare; autoriza purtarea decoratiilor conferite de alte state;

8. Acorda graţierea;

9. Acorda cetãţenia, aproba renunţarea la cetãţenie şi retrage cetãţenia romana; aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetãţenii altor state;

10. Acorda dreptul de azil;

11. Stabileşte rangurile misiunilor diplomatice, acrediteazã şi recheamã reprezentanţii diplomatici ai Republicii Socialiste România;

12. Primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;

13. Încheie tratate internaţionale în numele Republicii Socialiste România; poate da împuterniciri, în acest scop, primului-ministru ori unor membri ai Consiliului de Miniştri sau unor reprezentanţi diplomatici;

14. În interesul apãrãrii Republicii Socialiste România, al asigurãrii ordinii publice sau securitãţii statului, proclama, în caz de urgenta, în unele localitãţi sau pe întreg teritoriul tarii, starea de necesitate.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Socialiste România emite decrete prezidenţiale şi decizii.

ART. 76

Preşedintele Republicii Socialiste România este rãspunzãtor fata de Marea Adunare Nationala pentru intreaga sa activitate.

Preşedintele Republicii Socialiste România prezintã periodic Marii Adunãri Naţionale dãri de seama asupra exercitãrii atribuţiilor sale şi asupra dezvoltãrii statului.

TITLUL IV

ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT

ART. 77

Consiliul de Miniştri este organul suprem al administraţiei de stat.

Consiliul de Miniştri exercita conducerea generalã a activitãţii executive pe întreg teritoriul tarii, avînd urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte mãsuri generale pentru aducerea la îndeplinire a politicii interne şi externe;

2. Hotãrãşte mãsurile necesare privind organizarea şi asigurarea executãrii legilor;

3. Conduce, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat;

4. Elaboreazã proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi proiectul bugetului de stat, precum şi orice alte proiecte de legi; elaboreazã proiecte de decrete;

5. Stabileşte mãsuri pentru realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi a bugetului de stat; întocmeşte raportul general cu privire la îndeplinirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar;

6. Înfiinţeazã organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii de stat de interes republican;

7. Ia mãsuri în vederea asigurãrii ordinii publice, apãrãrii intereselor statului şi ocrotirii drepturilor cetãţenilor;

8. Ia mãsuri, potrivit hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii, pentru organizarea generalã a forţelor armate şi fixarea contingentelor anuale de cetãţeni care urmeazã sa fie chemaţi la îndeplinirea serviciului militar;

9. Exercita conducerea generalã în domeniul relaţiilor cu alte state şi ia mãsuri pentru încheierea acordurilor internaţionale;

10. Sprijinã activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti;

11. Exercita, în condiţiile prevãzute de lege, atribuţiile sale de conducere şi de control asupra activitãţii comitetelor executive şi birourilor executive ale consiliilor populare.

ART. 78

Consiliul de Miniştri este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Miniştri funcţioneazã pînã la alegerea noului Consiliu de Miniştri în legislatura urmãtoare.

ART. 79

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul de Miniştri adopta hotãrîri pe baza şi în vederea executãrii legilor.

Hotãrîrile cu caracter normativ se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART. 80

Consiliul de Miniştri se compune din: primul-ministru, viceprim-miniştrii, miniştrii, miniştrii secretari de stat, precum şi preşedinţii altor organe centrale ale administraţiei de stat prevãzuţi prin lege.

Din Consiliul de Miniştri fac parte, de asemenea, ca membri, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, presedinta Consiliului Naţional al Femeilor şi primul-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Consiliul de Miniştri poate sa-şi constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativã a problemelor curente şi urmãrirea executãrii hotãrîrilor Consiliului de Miniştri.

ART. 81

Consiliul de Miniştri îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurind unitatea de acţiune politica şi administrativã a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat.

ART. 82

Consiliul de Miniştri, în întregul sau, şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata Marii Adunãri Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniştri este rãspunzãtor atît pentru propria sa activitate, cît şi pentru intreaga activitate a Consiliului de Miniştri.

ART. 83

Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat infaptuiesc politica statului în ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost înfiinţate.

Ele conduc, indruma şi controleazã întreprinderile, organizaţiile economice şi instituţiile de stat din subordinea lor.

ART. 84

Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat emit, pe baza şi în vederea executãrii legilor şi hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, instrucţiuni şi ordine, precum şi alte acte prevãzute de lege; actele lor cu caracter normativ se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART. 85

Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat rãspund de activitatea organelor pe care le conduc în fata Consiliului de Miniştri.

TITLUL V

ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT ŞI ORGANELE LOCALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT

ART. 86

Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitãţile administrativ-teritoriale în care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea localã, asigurind dezvoltarea economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a unitãţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese, apãrarea proprietãţii socialiste, ocrotirea drepturilor cetãţenilor, legalitatea socialistã şi menţinerea ordinii publice.

Consiliile populare organizeazã participarea cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti.

ART. 87

Consiliul popular exercita urmãtoarele atribuţii principale:

1. Adopta planul economic şi bugetul local, aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

2. Alege şi revoca comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv;

3. Înfiinţeazã organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii de stat de interes local;

4. Conduce, indruma şi controleazã activitatea comitetului executiv sau, dupã caz, a biroului executiv, a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;

5. Controleazã hotãrîrile consiliilor populare ierarhic inferioare;

6. Alege şi revoca, potrivit legii, judecãtorii, asesorii populari şi procurorul şef al judeţului sau al municipiului Bucureşti.

ART. 88

Consiliile populare sînt alcãtuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie.

Circumscripţiile electorale formate pentru alegerea deputaţilor unui consiliu popular au acelaşi numãr de locuitori.

Durata mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale este de 2 ani şi jumãtate.

Data alegerilor pentru consiliile populare se stabileşte potrivit legii.

ART. 89

Consiliile populare aleg, dintre deputaţi, comisii permanente, care le sprijinã în îndeplinirea sarcinilor lor.

ART. 90

Consiliile populare lucreazã în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv sau, dupã caz, de biroul executiv al consiliului popular.

Consiliile populare se convoacã ori de cîte ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din initiativa comitetului executiv sau, dupã caz, a biroului executiv, sau a cel puţin unei treimi din numãrul total al deputaţilor.

ART. 91

Consiliile populare lucreazã în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor.

ART. 92

Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegãtorilor dãri de seama asupra activitãţii sale şi a consiliului popular în care a fost ales.

ART. 93

Consiliile populare adopta hotãrîri.

O hotãrîre este adoptatã dacã întruneşte votul majoritãţii deputaţilor consiliului popular.

Hotãrîrile cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetãţenilor în formele prevãzute prin lege.

ART. 94

Comitetul executiv al consiliului popular şi biroul executiv al consiliului popular sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenta generalã în unitatea administrativ-teritorialã în care a fost ales consiliul popular.

ART. 95

Comitetul executiv al consiliului popular şi biroul executiv al consiliului popular au urmãtoarele atribuţii principale:

1. Aduc la îndeplinire legile, decretele, precum şi hotãrîrile Consiliului de Miniştri şi celelalte acte ale organelor superioare;

2. Executa hotãrîrile consiliilor populare care le-au ales;

3. Elaboreazã proiectele de plan economic şi de buget local;

4. Executa planul economic şi bugetul local, întocmesc raportul cu privire la îndeplinirea planului economic local, precum şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

5. Conduc, indruma şi controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat;

6. Conduc, indruma, coordoneazã şi controleazã activitatea organizaţiilor economice, a întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;

7. Conduc, indruma şi controleazã activitatea comitetelor executive sau, dupã caz, a birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliilor populare care le-au ales.

În intervalul dintre sesiunile consiliului popular, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv îndeplineşte şi atribuţiile acestuia, cu excepţia celor prevãzute la art. 87 pct. 1, 2, 4, 5 şi 6, supunind deciziile adoptate ratificãrii consiliului popular la prima sa sesiune.

ART. 96

Consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, precum şi cele ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale oraşelor şi comunelor aleg birouri executive.

Comitetul executiv sau biroul executiv este ales dintre deputaţii consiliului popular la prima sesiune dupã alegeri, pe durata mandatului acelui consiliu.

Dupã expirarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv continua sa funcţioneze pînã la alegerea noului comitet sau birou executiv.

ART. 97

Comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular este alcãtuit, potrivit legii, din preşedinte, unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi alţi membri.

ART. 98

În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular emite decizii pe baza şi în vederea executãrii legii.

Deciziile cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetãţenilor în formele prevãzute prin lege.

ART. 99

Comitetul executiv şi biroul executiv îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv sau biroul executiv în întregul sau şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata consiliului popular care i-a ales, precum şi în fata comitetului executiv sau a biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri.

Fiecare membru al comitetului executiv sau al biroului executiv este rãspunzãtor atît pentru propria sa activitate, cît şi pentru intreaga activitate a organului din care face parte.

ART. 100

Consiliile populare organizeazã, potrivit legii, pe lîngã comitetele lor executive sau, dupã caz, birourile executive, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate atît consiliului popular şi comitetului executiv sau, dupã caz, biroului executiv, cît şi organelor locale şi centrale ale administraţiei de stat ierarhic superioare.

TITLUL VI

ORGANELE JUDECĂTOREŞTI

ART. 101

În Republica Socialistã România justiţia se înfãptuieşte, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele judeţene, judecãtorii, precum şi prin tribunalele militare.

ART. 102

Prin activitatea de judecata, tribunalele şi judecãtoriile apara orinduirea socialistã şi drepturile persoanelor, educind cetãţenii în spiritul respectãrii legilor.

Tribunalele şi judecãtoriile, aplicind sancţiuni penale, urmãresc îndreptarea şi reeducarea infractorilor, precum şi prevenirea sãvîrşirii de noi infracţiuni.

ART. 103

Tribunalele şi judecãtoriile judeca pricinile civile, penale şi orice alte pricini date în competenta lor.

În cazurile prevãzute prin lege, tribunalele şi judecãtoriile exercita controlul asupra hotãrîrilor organelor administrative sau obşteşti cu activitate jurisdicţionalã.

Tribunalele şi judecãtoriile judeca cererile celor vãtãmaţi în drepturile lor prin acte administrative, putind sa se pronunţe, în condiţiile legii, şi asupra legalitãţii acestor acte.

ART. 104

Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activitãţii de judecata a tuturor tribunalelor şi judecãtoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabileşte prin lege.

În vederea aplicãrii unitare a legilor în activitatea de judecata, Tribunalul Suprem emite, în plenul sau, decizii de îndrumare.

ART. 105

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia.

Tribunalul Suprem funcţioneazã pînã la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura urmãtoare.

ART. 106

Tribunalul Suprem rãspunde pentru activitatea sa în fata Marii Adunãri Naţionale, iar între sesiuni, în fata Consiliului de Stat.

ART. 107

Organizarea judecãtoriilor şi a tribunalelor, competenta lor şi procedura de judecata sînt stabilite prin lege.

Judecarea proceselor în prima instanta la judecãtorii, la tribunalele judeţene şi la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afarã de cazurile cînd legea dispune altfel.

ART. 108

Judecãtorii şi asesorii populari sînt aleşi în conformitate cu procedura stabilitã prin lege.

ART. 109

În Republica Socialistã România procedura judiciarã se face în limba romana, asigurindu-se, în unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, folosirea limbii materne a acelei populaţii.

Pãrţilor care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciarã li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducãtor, de piesele dosarului, precum şi dreptul de a vorbi în instanta şi a pune concluzii în limba maternã.

ART. 110

Judecata se desfãşoarã în şedinţa publica, cu excepţia cazurilor prevãzute prin lege.

ART. 111

În activitatea de judecata, judecãtorii şi asesorii populari sînt independenţi şi se supun numai legii.

TITLUL VII

ORGANELE PROCURATURII

ART. 112

Procuratura Republicii Socialiste România exercita supravegherea activitãţii organelor de urmãrire penalã şi a organelor de executare a pedepselor şi vegheazã, în condiţiile legii, la respectarea legalitãţii, apãrarea orinduirii socialiste, a drepturilor şi intereselor legitime ale organizaţiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum şi ale cetãţenilor.

ART. 113

Procuratura este condusã de procurorul general. Organele Procuraturii sînt: Procuratura Generalã, procuraturile judeţene, procuraturile locale şi procuraturile militare.

Organele Procuraturii sînt subordonate ierarhic.

ART. 114

Procurorul general este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi funcţioneazã pînã la alegerea noului procuror general în prima sesiune a legislaturii urmãtoare.

Procurorii sînt numiţi potrivit legii, cu excepţia celor prevãzuţi în art. 87 pct. 6.

ART. 115

Procurorul general rãspunde în fata Marii Adunãri Naţionale de activitatea Procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Consiliului de Stat.

TITLUL VIII

ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

ART. 116

Stema Republicii Socialiste România reprezintã munti impaduriti, deasupra cãrora se ridica soarele. În partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grîu. În partea de sus a stemei se afla o stea în cinci colturi. În partea de jos a stemei, spicele sînt infasurate într-o panglica tricolora pe care este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

ART. 117

Pe sigiliul statului este reprezentatã stema tarii, în jurul cãreia este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

ART. 118

Drapelul Republicii Socialiste România poarta culorile roşu, galben şi albastru, aşezate vertical, cu albastrul lîngã lance. În mijloc este asezata stema Republicii Socialiste România.

ART. 119

Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aproba de cãtre Marea Adunare Nationala.

TITLUL IX

DISPOZIŢII FINALE

ART. 120

Prezenta Constituţie intra în vigoare la data adoptãrii ei.

ART. 121

Constituţia din 24 septembrie 1952, precum şi orice dispoziţii din legi, decrete şi alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constituţii, sînt abrogate la aceeaşi data.