De ce cred chinezii că Rusia va pierde războiul din Ucraina. Nici amenințarea nucleară nu-i ajută erde războiul din Ucraina.
De ce cred chinezii că Rusia va pierde războiul din Ucraina. Nici amenințarea nucleară nu-i ajută. Rusia va pierde cu siguranță în Ucraina, consideră un expert chinez în afaceri ruseşti.
De ce cred chinezii că Rusia va pierde războiul din Ucraina. Nici amenințarea nucleară nu-i ajută. Rusia va pierde cu siguranță în Ucraina, consideră un expert chinez în afaceri ruseşti. Feng Yujun spune că războiul a tensionat relațiile chino-ruse.
Războiul dintre Rusia și Ucraina a fost catastrofal pentru ambele țări. Fiindcă nici una dintre părți nu se bucură de un avantaj covârșitor și din cauză că pozițiile lor politice sunt complet în contradicție, este puțin probabil ca luptele să se încheie curând.
Un lucru este clar, totuși: conflictul este un happening de după războiul rece, care va avea un impact global profund și de durată. Patru factori principali vor influența cursul războiului. Primul este nivelul de rezistență și unitate națională, manifestat de ucraineni, care până acum a fost extraordinar.
Al doilea este sprijinul internațional pentru Ucraina, care, deși recent nu a îndeplinit așteptările țării, rămâne larg. Al treilea factor este natura războiului modern, care se bazează pe o combinație de putere industrială și sisteme de comandă, control, comunicații și informații.
Unul dintre motivele pentru care Rusia s-a luptat în acest război este că încă nu și-a revenit din dezindustrializarea dramatică pe care a suferit-o după dezintegrarea Uniunii Sovietice.
Ultimul factor este informația. Când vine vorba despre luarea deciziilor, Vladimir Putin este prins într-un cocon informațional, datorită faptului că a fost atât de mult la putere.
Președintele rus și echipa sa de securitate națională nu au acces la informații exacte. Sistemul pe care îl operează nu are un mecanism eficient de corectare a erorilor. Ucrainenii sunt mai flexibili și eficienți. În combinație, acești patru factori fac ca eventuala înfrângere a Rusiei să fie inevitabilă.
În timp, va fi forțată să se retragă din toate teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv din Crimeea. Capacitatea sa nucleară nu este o garanție a succesului. America, având arme nucleare, nu s-a retras din Coreea, Vietnam și Afganistan?
Deși războiul a fost extrem de costisitor pentru Ucraina, puterea și unitatea rezistenței sale au spulberat mitul că Rusia este invincibilă militar. Ucraina ar putea încă să se ridice din cenușă. Când războiul se încheie, poate aștepta cu nerăbdare posibilitatea de a adera la Uniunea Europeană și NATO.
Războiul este un punct de cotitură pentru Rusia. A condamnat regimul lui Putin la o izolare internațională largă. De asemenea, Moscova a trebuit să se confrunte cu curente politice interne dificile, de la rebeliunea mercenarilor Grupului Wagner și a unor facţiuni ale Armatei – de exemplu la Belgorod, până la tensiunile etnice din mai multe regiuni rusești și recentul atac terorist de la Moscova, spune Feng Yujun, profesor la Universitatea din Beijing, în The Economist.
Acestea arată că riscul politic în Rusia este foarte mare. Este posibil ca domnul Putin să fi fost reales recent, dar se confruntă cu tot felul de posibile evenimente de tip lebădă neagră.
Pe lângă riscurile cu care se confruntă Putin, războiul a convins tot mai multe foste republici sovietice că ambiția imperială a Rusiei le amenință independența, suveranitatea și integritatea teritorială.
Distanţare
Din ce în ce mai conștiente de faptul că o victorie a Rusiei este exclusă, aceste state se distanțează de Moscova, în moduri diferite, de la elaborarea unor politici de dezvoltare economică care sunt mai puțin dependente de Rusia, până la aplicarea unor politici externe mai echilibrate.
Ca urmare, perspectivele pentru integrarea eurasiatică pe care o susține Rusia s-au estompat. Războiul, între timp, a făcut Europa să se trezească, sub amenințarea enormă pe care agresiunea militară a Rusiei o reprezintă pentru securitatea continentului și ordinea internațională.
Aceasta punând capăt apropierii UE-Rusia, de după războiul rece. Multe țări europene au renunțat la iluziile lor despre Rusia lui Putin. În același timp, războiul a zguduit NATO, trezind-o din ceea ce Emmanuel Macron, președintele francez, a numit ca fiind starea sa de a subzista „în moarte cerebrală”.
Remodelări pe scena internaţională
Odată cu creșterea cheltuielilor militare ale majorității țărilor NATO, desfășurarea militară preventivă a Alianței, în Europa de Est, a fost mult consolidată. Aderarea Suediei și Finlandei la NATO evidențiază incapacitatea domnului Putin de a folosi războiul pentru a preveni extinderea Alianței.
Războiul va ajuta de asemenea la remodelarea Consiliului de Securitate al ONU. Acesta a evidențiat incapacitatea organismului de a-și asuma în mod eficient responsabilitatea de a menține pacea mondială și securitatea regională, din cauza abuzului de drept de veto, de către unii membri permanenți.
Acest lucru a enervat comunitatea internațională, crescând șansele ca reforma Consiliului de Securitate să se accelereze. Germania, Japonia, India și alte țări probabil vor deveni membri permanenți, iar cei cinci membri permanenți actuali își pot pierde dreptul de veto.
S-au răcit relaţiile Moscova – Beijing
Fără reformă, paralizia care a devenit semnul distinctiv al Consiliului de Securitate va duce lumea într-un loc și mai periculos. Relațiile Chinei cu Rusia nu sunt fixe și au fost afectate de evenimentele din ultimii doi ani.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, tocmai a vizitat Beijing, unde el și omologul său chinez au subliniat încă o dată legăturile strânse dintre țările lor. Dar călătoria pare să fi fost mai mult efort diplomatic al Rusiei de a arăta că nu este singură, decât dragostea autentică.
Observatori înțelepți notează că poziția Chinei față de Rusia a revenit, de la poziția fără limite de la începutul anului 2022, dinainte de război, la principiile tradiționale de „nealiniere, neconfruntare și nețintire a terților”.
Miza petrolieră
Deși China nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, nu le-a încălcat sistematic. Este adevărat că China a importat peste 100 de milioane de tone de petrol rusesc, în anul 2023, dar nu este cu mult mai mult decât cumpăra anual, înainte de război.
Dacă China încetează să mai importe petrol rusesc și, în schimb, cumpără din altă parte, fără îndoială va ridica prețurile internaționale ale petrolului, punând o presiune uriașă asupra economiei mondiale.
De la începutul războiului, China a făcut două runde de mediere diplomatică. Succesul s-a dovedit evaziv, dar nimeni nu ar trebui să se îndoiască de dorința Chinei de a pune capăt acestui război crud, prin negocieri.
Ce desparte China de Rusia
Această dorință arată că China și Rusia sunt țări foarte diferite. Rusia încearcă să submineze ordinea internațională și regională existentă, prin intermediul războiului, în timp ce China dorește să rezolve disputele pe cale pașnică.
Având în vedere că Rusia încă atacă pozițiile militare ucrainene, infrastructura critică și orașele și, posibil, este dispusă să escaladeze în continuare, șansele unui armistițiu în stil coreean par îndepărtate.
În absența unei schimbări fundamentale în sistemul politic și ideologia Rusiei, conflictul ar putea deveni înghețat. Acest lucru ar permite Rusiei să continue să lanseze noi războaie, după un răgaz, punând lumea într-un pericol și mai mare.
Senatoarea americană Jeanne Shaheen, pentru PRESShub: „Putin a făcut cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider, de după intrarea lui Hitler în Rusia”
Senatoarea americană Jeanne Shaheen a declarat pentru PRESShub că preşedintele rus Vladimir Putin a făcut, prin invadarea Ucrainei, „cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de după intrarea lui Hitler în Rusia”.
Întrebată de PRESShub dacă există posibilitatea ca Statele Unite ale Americii să abandoneze Ucraina și să concentreze pe China, așa cum susține o narațiune rusească vehiculată frecvent în România, Shaheen a contrazis puternic această teză.
„Vladimir Putin va face tot ce va putea pentru a încerca să distragă atenţia de la faptul că a făcut cea mai mare greşeală strategică de politică externă a unui lider de la intrarea lui Hitler în Rusia.
A crezut că lumea va sta deoparte şi va lăsa Ucraina să cadă. Însă a întărit NATO. A crezut că ucrainenii nu se vor lupta, dar ei s-au luptat mult mai bine decât ruşii”, a explicat Jeanne Shaheen, la o întâlnire cu câțiva jurnalişti români.
Shaheen este membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului (SFRC) și președinte al Comisiei pentru Relații Externe Europa în materie de securitate regională.
Senatoarea este inițiatoarea legislației din Congresul SUA cu privire la securitatea regiunii Mării Negre. Ea s-a aflat ieri la București împreună cu senatorul Dick Durbin,pentru a vizita baza militară de la Kogălniceanu. Înainte de a veni în România, cei doi senatori americani au vizitat și Georgia.
„La Conferința de la München am avut cea mai mare delegație a Congresului american care a participat vreodată la această conferință. O delegația bi-partizană, bi-camerală.
Liderii Senatului și Camerei Reprezentanților au formulat declarații puternice în sprijinul Ucrainei și a interesului nostru de a continua să facem tot ce putem pentru a ne asigura că Ucraina primește tot ajutorul de care are nevoie pentru a câștiga acest război. Vicepreședintele Harris a spus același lucru.
Deci, dacă Vladimir Putin se bazează pe divizarea NATO și ca Occidentul să renunțe la Ucraina, ar fi bine să se gândească din nou”, a răspuns senatoarea Jeanne Shaheen.
Evident, sprijinim Ucraina
Senatorul Dick Durbin a spus că acuzaţia liderului de la Kremlin că Occidentul este cel care a provocat Rusia este „dezgustătoare” și că în discursul despre starea naţiunii susţinut marţi, Putin a încercat să rescrie istoria, „aşa cum au făcut şi sovieticii”.
„Putin a anunţat astăzi că NATO este cea care l-a atacat pe el. Însă noi ştim mai bine. Ucraina nici măcar nu este o naţiune membră a NATO. Evident, o sprijinim.
Am văzut luni de zile cum Putin a trimis echipamente şi trupe la graniţă, pregătind o invazie neprovocată în Ucraina. Încă o dată, Rusia, aşa cum au făcut şi sovieticii, încearcă să rescrie istoria. Nu le va merge.
Lumea a văzut la televizor cum se desfăşoară această dramă, a văzut realitatea a ceea ce a făcut Putin”, a declarat Durbin.
Totodată, cei doi senatori americani au explicat cât de importantă este cooperarea aliaților NATO în această perioadă pentru a combate agresiunile Kremlinului.
„Ce am văzut că se întâmplă din cauza agresiunii lui Putin în Ucraina este oribil. Măcelărirea în masă a unor oameni nevinovaţi la Bucea, Izium şi în multe alte locuri ne trezeşte amintiri amare din Al Doilea Război Mondial. Procurorul General al Ucrainei are astăzi 65.000 de cazuri, gata a fi deschise, de crime de război comise de ruşi şi de Vladimir Putin.
Aşa că acuzaţia acestuia (Putin – n.r.) că noi suntem provocatorii mi se pare dezgustătoare. Trebuie tras la răspundere pentru asta. Într-un astfel de moment din istorie, trebuie să dăm dovadă de unitate, tărie şi hotărâre. Nu ştiu când se va termina acest război, dar când văd că ucrainenii se luptă pentru viaţa lor, pentru pământul lor, pentru casele şi familiile lor, sunt mândru să fiu alături de ei ca american şi sunt mândru că poporul român ni s-a alăturat în acest efort. Împreună vom învinge”, a mai declarat acesta.
Citeste si... Putin recunoaște eșecurile militare, dar continuă războiul
„Nu am făcut suficient în trecut pentru securitatea la Marea Neagră”
Cei doi politicieni americani democraţi au fost promotorii unei legi care a fost adoptată anul trecut în Congres şi care cere administraţiei de la Washington să stabilească o strategie pentru regiunea Mării Negre. Potrivit celor doi, strategia ar urma să fie stabilită în prima jumătate a acestui an şi ar trebui să includă aspecte care ţin de securitate şi apărare, dezvoltare economică, dar şi întărirea principiilor şi valorilor democratice.
Potrivit lui Jeanne Shaheen, deşi ideea unei strategii pentru zona Mării Negre a apărut înainte de războiul din Ucraina, invazia rusă a scos în evidenţă importanţa acestei regiuni.
„Nu am făcut suficient în trecut pentru a ne gândi care ar trebui să fie strategia noastră în regiune”, a spus democrata.
Cei doi membri ai Senatului SUA au subliniat de asemenea şi importanţa strategică a Republicii Moldova,explicând că susţinerea pe care Occidentul o acordă Ucrainei în faţa invaziei ruse este şi un semnal pentru Putin că nu trebuie să ia ca ţintă şi alte state.
„Ne temem că ambiţia lui Putin trece dincolo de Ucraina. Republica Moldova este un exemplu clasic. Este o ţară care, geografic, se află lângă Ucraina şi lângă un aliat NATO (România – n.r.), aşa că este o ţintă tentantă.
Trebuie să îi transmitem clar lui Putin că agresiunea din Ucraina îl va costa un preţ dur.
Se întâmplă deja şi se va întâmpla în continuare. Nu trebuie să spunem că NATO nu are nicio responsabilitate şi are trebui să lase Ucraina să se apere singură, pentru că temerea noastră este ca Putin să nu folosească aceeaşi strategie şi faţă de alte ţări nevinovate. Mă uit la Moldova şi mă gândesc că se află într-o situaţie geografică vulnerabilă. Sper că nu se va întâmpla nimic de acest fel, dar acesta este motivul implicării NATO în războiul din Ucraina”, a declarat Dick Durbin.
Citeste si... Ce a vorbit Erdoğan la telefon cu Putin și cu Zelenski. Face pace între vecini?
Nu există garanții că SUA vor elimina vizele pentru români
La rândul ei, Jeanne Shaheen a explicat că o parte din gândirea care stă în spatele întăririi flancului estic al NATO prin trimiterea de trupe suplimentare a fost determinată de „recunoaşterea ameninţării pe care o reprezintă Putin şi Rusia pentru ţările din Europa de Est”, avânt ca scop întărirea capacităţilor de descurajare.
Senatoarea a mai spus că prezenţa trupelor americane în România, „cele mai apropiate de războiul din Ucraina dintre toate trupele pe care le au SUA”, ar trebui să fie un mesaj de descurajare pentru liderul de la Kremlin în cazul în care acesta s-ar gândi ca Republica Moldova să fie următoarea lui ţintă.
Senatorii americani au explicat că au avut o întâlnire și cu premierul Nicolae Ciucă cu care au discutat despre obiectivul de a ridica vizele pentru români necesare în prezent pentru a vizita Statele Unite.
Cererea României de a fi inclusă în programul Visa Waiver este „legitimă”, însă „nu există garanţii” că acest pas se poate face „mâine”, a explicat Dick Durbin. El a mai spus că înţelege că eliminarea vizelor pentru SUA „înseamnă mult pentru români” şi că îşi doreşte ca ei „să fie trataţi corect”.
„Există un punct de pornire bun, şi anume că atât de mulţi români primesc acum viză pentru a veni în SUA”, a spus senatorul american.
Problema juridică e legată de rata de refuz de aproximativ 10% în rândul celor care aplică pentru viză. Pentru ca România să intre în programul Visa Waiver, rata de refuz trebuie să scadă sub 3%.