Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
DATE MONOGRAFICE DE BAZĂ
https://ro.scribd.com/doc/47609051/garbacea-v
proiect de diplomă (Facultatea de geografie - Universitatea Oradea???) monografic (geografic) cu referire la zona Sieu-Teaca - V. Gârbacea (1957) include astfel Dealurile Șieului, în Dealurile Bistritei, alaturi ... comunei Teaca identificam o scadere a înclinarii pantelor înspre V si SV, ... (cine are cont pe scribd - poate fi descărcat)
http://www.monitorulcj.ro/actualitate/74131-generatia-care-a-absolvit-in-urma-cu-50-de-ani-facultatea-de-geografie-din-cluj-s-a-reunit - referire la prof. univ. garbacea virgil
TEACA - de la declararea statutului de târg își păstrează ziua târgului săptămânal ca fiind ziua de luni, până astăzi și a rezistat doar 10 ani ca oraș -
În 1734 , a obținut statutul/titlu/atestat de târg, ziua de târg fiind stabilită în fiecare zi de luni a săptămânii, zi care s-a păstrat până astăzi - (a câștigat luni un brevet pentru o achiziție săptămânală , pe care o mai deține. Douăzeci și patru de sate erau o piață permanentă. Cu toate acestea, și-a pierdut treptat privilegiile. - https://translate.google.com
Între anii 1874 şi 1884 localitatea primeşte titlul de oraş, dar după 10 ani revine la titlul de comună datorită cheltuielilor mari de administrație - http://www.rasunetul.ro/plan-de-masuri-pentru-sarbatorirea-700-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-localitatii-teaca
așa cum reies din documentele găsite și consultate de mine, cu adăugiri din alte surse consultate în timpul documentării.
Acestea au fost completate, reeditate și aranjate în cât mai corectă ordine cronologică(?), sursele cele mai multe și de bază fiind:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teaca,_Bistri%C8%9Ba-N%C4%83s%C4%83ud
„MONOGRAFIA SATELOR DIN CÂMPIA TRANSIVANIEI” - IST. VASILE LECHINȚAN - sursa Atodirese Tatiana
Săpăturile arheologice atestă atât satul Teaca, cât și localitățile componente, ca datând încă din perioada neoliticului.
Zona Teaca a fost populată de sași pe la 1161-1241(de presupus că așezarea exista, conform datelor din săpăturile arheologice, deci așezarea nu a fost întemeiată ci doar populată cu sași).
Prima citare documentară a așezării Teaca este în 1228. Tot în acest an regele Andreea al ll-lea da proprietatea Goreni si Geaca cărturarului Dionysos. Granițele acestor posesiuni se explică prin descrierea vecinătăților. Asa devin vecinii de vest „ comes Coquinus” descriși ca vecini și stăpâni ai regiunilor Teaca, Viile Tecii, Login (posibil greșeală de tradus sau de tipar, după părerea personală este vorba de Logigul învecinat în hotare cu Teaca).
Se povestește că în anul1286 Johannes de Kökenes si Johannes de Teaca au moștenit aceaste posesiuni .
Cu toate acestea, Teaca este atestată documentar în 1318, la 25 de ani după Archiud, care este atestat documentar în 1293 și la 3 ani de la atestarea documentară a satului Ocnița, în anul 1315 și înaintea Pinticului cu 14 de ani, respectiv în anul 1332;
În anul 1403 și-a început activitatea școala confesională din localitate, cu predare în limba germană, al cărei rector se numea „magistrul Jac(k)ob”;
pentru prima dată se predă la școală limba română - in 1782, intr-un document amintindu-se de catre parohul romano-catolic despre copiii populației române din comună că frecventau școala romano-catolica;
Biserica luterană a fost construită în stil gotic în secolul al XIV-lea și a fost (re?)construită în secolul al XV-lea .
În 1446 a fost menționat ca un oraș de piață cu un târg național (iarmaroc?/târg anual/bianual?) în ziua Sf. László. - hu.wikipedia.org-Teke - [(de găsit datele iarmaroacelor de primăvară și de toamnă (mai și octombrie, din amintirile mele!, la care participau oameni nu numai din comună dar și din comunele apropiate.)]
Din 1486 a devenit târg - NOTĂ: odată cu stabilirea statutului localității ca târg (săptămânal) a fost stabilită ziua târgului ziua de luni, zi care a fost păstrată până în zilele noastre (de găsit sursa informației și de verificat dacă regula este valabilă pentru restul târgurilor din zonă/județ). (înfo ajut. - Într-un act papal emis de Martin al V-lea la 7 decembrie 1427 este consemnat statutul de târg privilegiat al Reghinului – iuxta privilegiatum oppidum Regen, moment în care așezarea își primește și prima stemă. - https://madeinreghin.files.wordpress.com/2017/01/studiu-istoric-pug-reghin.pdf)
Cu îngăduința lui Ladislau I al Ungariei, din 1486 a obținut statutul de târg - În 1734(?) , a obținut statutul/titlu/atestat de târg, ziua de târg fiind stabilită în fiecare zi de luni a săptămânii, zi care s-a păstrat până astăzi (??)
în același document se specifică și dreptul de a ţine două târguri anuale (iarmaroace), la 1 mai, respectiv la 27 iunie (în ziua Sf. László?)
În 1486 groful Szobi Mihály eliberează iobagii din târgul Teaca.
Târgul a devenit renumit pentru pescuit și viticultură, berea fiind însă interzisă ??? (sau i se acordă privilegiul pentru comercializare!) - https://ro.wikipedia.org/wiki/Teaca - informație ambiguă, din surse diferite. (Recomandat pentru căutare de dovezi din perioadă cât mai apropiată, mai concludente atât pentru pescuit, în zonă identificând pe harta Jozephină mai multe heleșteie în hotarele Tecii, Archiudului și Ocniței. Pentru viticultură trebuie de asemenea făcută o documentare, din ce perioadă au început să cultive vița de vie pe suprafețe suficient de mari pentru a putea face comerț cu vinul produs, având în vedere că în 1566 era recunoscut ca oraș/târg producător de vin, deci renumit)
în 1508 a fost o mare inundație, fără a fi pomenite amploarea și pagubele produse de aceasta.
În 1566 ca oraș producător de vin, i sa acordat (sau luat?) privilegiu de a importa bere pe teritoriul său - hu.wikipedia.org Teke
În anul 1607 este menţionată pentru prima dată o biserică ortodoxă în Pinticu, informaţie ce rezultă din existenţa Sfintei Mese de Altar, păstrată şi azi în biserica parohială, pe care este inscripţionat anul 1607. În anul 1834, sub îndrumarea protopopului Ştefan Moldovan (1832 – 1849), paroh în Pinticu şi Protopop de Fărăgău (azi în jud. Mureş) se construieşte actuala biserică parohială, având hramul „Sfinţii Arhangheli”. Ca materiale de construcţie s-au folosit (după tradiţia satului) rămăşiţele bisericii vechi devastate şi dărâmate de tătari în anul 1717. Presupunem că este vorba de aceeaşi, care este menţionată în anul 1607. Biserica a fost sfinţită în data de 15/27 septembrie 1838, de către episcopul Ioan Lemeny, de la Blaj.
în 1610 localitatea a fost incendiată, odată când Giorgio Basta a dat foc localităţii
in 1661 este incendiată a doua oară de catre turci (?)
între 1705-1703, în Budurleni, a fost construita Biserica Ortodoxă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, din lemn. Pictura facuta in 1791, distrusa in 1921 cand au vrut sa schimbe acoperisul, o ploaie in timpul lucrarilor a distrus pictura interioara. Au fost refacute cateva parti ale bisericii prin anii 1925.
Între anii 1776 și 1778 a fost organizat un oficiu poștal
1793 (datat) unul din teascurile pentru struguri făcut din lemn masiv se află la muzeul satului București / teascul-de-vin-teaca-bistrita-nasaud-1793
în anul 1796 e înoită, cu şindrile acoperită, referire la Biserica Ortodoxă din Archiud. Un document din arhiva parohiei, datat 22 ianuarie 1834, spune: „aceasta e închinată sânţilor angeri, este de lemn, nu se scie de cându e făcută, care la anul 1796 e înoită, cu şindrile acoperită, în slabă stare (…) are turnus şi întru acela suna clopote.”
în anul 1731 se mentioneaza o școala confesionala reformata in limba maghiara
în 1764 în urma unui un ordin regal, ocompanie de cavalerie a fost așezată aici pentru apărare, și a rămas aici 100 de ani. / În 1764 , a fost staționată o companie a regimentului de dragoni Trauttmannsdorff , care a fost înlocuită în 1781 de o companie a regimentului de cavalerie al prințului Jenő de Savoia - wikipedia.hu (de verificat care dintre variante este cea corectă)
În 1766 și 1769 au avut loc confruntări sângeroase între sătenii din Tekes și Pintas și vecinii români de frontieră
În anii 1770, în loc de paie, au început să acopere casele orașului cu șindrilă , care, cu câteva excepții, erau încă construite din lemn
În 1771 iezuitul Mathias Schmidt înființează o parohie romano-catolică în limba maghiară ce a atras o parte din calviniști, însă nu și pe luteraniști care s-au opus.
• Cu ajutorul autorităților imperiului Michael Groh înlătură vechea conducere a târgului și impune conducerea bisericii catolice, păstorii români și țiganii așezați la periferie s-au alăturat bisericii catolice maghiare.
• Maghiarii Calviniști rămași și-au întemeiat și ei o biserică separată de cea catolică în anul 1791.
Cultura urbană arată că în prima jumătate a secolului al XIX-lea , majoritatea covârșitoare a cetățenilor adulți aparținând diferitelor culte ar putea cel puțin să-și scrie numele
În 1805 au existat 8 persoane eclesiastice, 429 cetățeni liberi, 74 văduve, 21 țigani și 11 români. Cele patru etnii au trăit separat unele de celelalte, pe străzi diferite, până în cel de - al doilea război mondial
În 1820 , a fost drenat un mare iaz de pe șosea până la Saxonia - hu.wikipedia.org Teke / https://hu.wikipedia.org/wiki/Teke_(település) traducere google - poate fi o bună referință la informația că târgul a devenit renumit pentru pescuit și viticultură / referire la faptul că una din ocupațiile principale/de bază era pescuitul - studiind harta Jozefină se pot vedea mai multe lacuri mari, de mărimea celui de acum de la Budurleni. Unul undeva în partea joasă din Alend în zona „băii lui Botcher” pe valea ce vine dinspre Ocnița, posibil ca referirea cu drenare sau desecare să fie despre acest lac sau iaz. Mai în sus pe această vale, prin zona „gaura mâții” fiind tot un lac destul de mare. Altele se văd chiar în vatra satului Archiud pe pârâul „Zugului”, undeva în zona unde este actualmente moara, urmat de unul mai mic, dinjos de podul Zugului, iar ultimul tot mare, în zona din jos a vetrei satului. Tot în această zonă mai apare lacul de la Brăteni (Bratfalău) - https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/db/Josephinische_Landaufnahme_pg087.jpg
în 1834, a fost construită Biserica Sf. Arhangheli, biserică ortodoxă, ctitorie a preotului paroh STEFAN MOLDOVAN, protopopul de FĂRĂGĂU, jud. MUREȘ, din materiale recuperate de la o alta biserica atestata in anul 1607, a cărei Sfântă Masă a Altarului se afla si in zilele noastre (2009) in actuala biserica parohiala, făcută din trunchiul unui stejar.
În 1843 se deschide prima farmacie din târg.
in 1844, a fost construită Biserica Reformată, devenită romano-catolică în 1880.
La revoluția din 1848 românii au tăbărât în târg, alături de o parte dintre sașii din legiunea săsească.
În 1850 autoritățile târgului de atunci au solicitat părăsirea Comitatului Cluj și au cerut integrarea în Districtul Bistriței.
În 1860 evreii așezați aici au reușit să-și închege o comunitate, iar în anul 1884 și-au permis să aducă primul Rabin
în 1870 zidurile fortificate ale bisericii au fost demolate (pregătirile fiind făcute pentru obținerea statutului/titlului de oraș???).
între anii 1870-1873 a fost construită Biserica Ortodoxă Ocnița, având hramul bisericii: „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”;
TEACA între anii 1874 - 1884 - a obținut și statut de oraș dintr-un mare târg, cu judecătorie, închisoare - monografia Archiudului pg. 38, notariat și hotel. A rezistat doar 10 ani ca oraș. Între anii 1874 şi 1884 localitatea primeşte titlul de oraş, dar după 10 ani revine la titlul de comună datorită cheltuielilor prea mari pentru statutul de oraș. În 1884 la redevenirea la statutul de comună, a devenit reședința plășii Teaca, aceasta având primărie, judecătorie, notariat, oficiu de cadastru și secție financiară. După 1919 a rămas reședință de plasă, însă în cadrul județului Mureș (interbelic). În 1968 a trecut la județul Bistrița-Năsăud.
școala evanghelica a fost construita în anul 1870 functionand cu 4 dascali pana in anul 1876. Din acest an, va functiona cu 5 cadre pana in 1904 iar intre 1904-1923 din nou cu 4 cadre.
Vechea cladire a școlii respective se afla Ianga Biserica saseasca. În 1860 vechea cladire a primariei este data scolii evanghelice, în care se vor gasi și locuintele celor 4 dascali ai școlii pana in anul 1874, cand se termina construirea noului edificiu cu etaj al școlii.
În anul 1887 se construiește Biserica Parohiei Ortodoxă Viile Tecii. Biserica fiind construită din cărămidă şi piatră, iar şarpanta este din lemn acoperită cu ţiglă. Interiorul bisericii este zugrăvit, nefiind pictat. Zona a fost populată cu germani încă din perioada 1161-1241, dar la ora actuală în localitate mai sunt doar trei persoane de etnie germană.
școala confesionala greco-catolica s-a deschis in anul 1893 sub indrumarea invatatorului Berghianu Gheorghe
În anul 1870 a început construcția Bisericii Ortodoxe Ocnița de către preotul Simion Augur, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Construirea bisericii a durat până în anul 1873, cu împrumuturi din bancă și cu sacrificii extraordinare din partea populației. Biserica este sub formă de corabie, construită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă zincată din anul 1986.
În 1876, românii de aici și-au înființat o parohie greco-catolică, ulterior, intre 1928-1931, ridicându-și biserică de zid cu hramul "Sfânta Treime" (în prezent deținută de ortodocși, care au preluat-o, după interzicerea din 1948 a confesiunii greco-catolice de către autoritățile comuniste)
în 1885, a fost introdus iluminatul stradal (??)
in 1898 a fost construita școala romano-catolica, pe cheltuiala episcopului Majláth (5000 de forinti ), si nationalizată dupa razboi. - Székely Bardóczi Erzsébet
La 1 septembrie 1920 și-a inceput activitatea școala de stat sub conducerea invatatorului Bunuș Teodor.
între 1928-1931 a fost construită Biserica "Sf. Treime", ca biserică greco-catolică, folosită din 1948 de parohia ortodoxă. în 1936 (?) Biserica Ortodoxă a preluat Biserica Greco Catolică, după interzicerea din 1948 a confesiunii greco-catolice de către autoritățile comuniste
in 1929 s-a terminat construirea noii școli de stat in care a functionat sectia romana și maghiară
Din însemnările preotului Patriciu Tătaru: În 23 August (1944) România își schimbă politica şi în urma acestei schimbări comandamentul ungar şi nemţesc ne deţine. În anul 1944 septembrie 2, am fost deţinuţi şi deportaţi la închisoarea din Teaca (?). - din monografia Archiudului, pg. 36
Producția de vin a fost semnificativă, strugurii de stat cultivați în 140 de hectare în 1980 , dar viile s-au prăbușit în prezent în mare parte
„MONOGRAFIA SATELOR DIN CÂMPIA TRANSIVANIEI” - IST. VASILE LECHINȚAN - sursa Atodirese Tatiana
1318 – Prima atestare documentară: Theke. Suciu II 185.
Începutul secolului al XIVlea: se construiește Biserica Catolică, devenită ulterior Evanghelică din
Teaca, în stil gotic, cu elemente arhitectonice romane.
1446 – Localitatea figurează cu denumirea: oppidum Theke [târgul Teaca]. Suciu II 185.
1464 – Localitatea figurează cu denumirea: villa Theke [satul Teaca]. Suciu II 185.
1771 – Jude al satului este: Öz János. Prefectura Cluj.
1774 – Jude al satului este: Hertzeg György. Prefectura Cluj.
1781 – Jude al târgului (oppido) este: Molnár Mihaly; jurați sunt: Ősz Győrgy, Gaucz Tamás, Kzajc János, Kúts Mihály, Molnár András. Prefectura Cluj.
1781 – 5 septembrie – Memoriul reformaților din târgul de a fi scutiți de taxa capitației.
1781 – 24 septembrie – Memoriul unor locuitori din târgul Teaca privind scutirea lor de taxe capitației.
pg. 594
1808 – Localitatea figurează cu denumirea: Tyáká. Suciu II 185.
1848 – Prefectura a XII-a condusă– după execuția lui Alexandru Bătrâneanu – de prefectul Constantin Romanu-Vivu, originar din Pinticu (comitatul Cluj, azi în județul Bistrița-Năsăud). Această prefectură se întindea în Câmpia Transilvaniei, de la Mureș până la Someș, cuprinzând parte din comitatele Cluj, Turda și Dăbâca, inclusiv sate din comitatul Turda de pe valea Mureșului Superior, de mai sus de Reghin, și își are sediul la Teaca (în comitatul Cluj), apoi la Reghin (în comitatul Turda). Lechințan, Revoluția.
1849 – După înțelegerea din 21-23 mai 1849 de la Varșovia dintre împărații Francisc Iosif I al Austriei și țarul Rusiei, Nicolae I, trupele țariste au intrat în Transilvania pe mai multe direcții de înaintare sub comanda generalilor Paskievici, Lüders, Rüdiger, Clam-Gallas, Grotenhjem și Pavlov. Ultimii doi generali amintiți au intrat din Bucovina, la 20 iunie 1849, pe la Bistrița, cu 8 batalioane de infanterie, 6 escadroane de cavalerie, 1 escadron de cazaci și 24 de tunuri, în total cu un efectiv de 75.000 de infanteriști și 1.000 de cavaleriști, cărora li s-a atașat și colonelul Urban cu 2.300 de combatanți și 7 tunuri din Regimentul al II-lea românesc de graniță de la Năsăud, retras în Bucovina. Aceste trupe au intrat de la Poiana Stampii spre Mureșenii Bârgăului, unde au ajuns la 22 iunie, au loc ciocniri cu trupele ungare la Prundu Bârgăului și Susenii Bârgăului la 22-23 iunie, apoi la 28 iunie se dau lupte înverșunate între Livezile și Rusu Bârgăului, unde a participat și generalul Bem, care a pierdut bătălia în fața generalului Grotenhjelm, la fel și la Dumitrița și Teaca (localitate din comitatul Cluj), în luptele din 28 iunie. După o încercare nereușită de a recuceri Bistrița, generalul Bem se retrage la Teaca, unde predă comanda colonelului Damaskin, el plecând în secuime, disperat, cu gândul să răscoale populația Moldovei împotriva rușilor. Bem era foarte furios pe insurgenții săi, deoarece aceștia au fugit din fața armatei țariste la primele salve de tunuri de la Dumitrița și nu s-au mai oprit până în târgul Teaca. El i-a amenințat cu statariul (legea marțială), „ca și cum – scrie Barițiu – un singur om ar putea împușca ori spânzura nouă-zece mii de oameni care nu mai vor să moară, că nu mai au pentru ce și cu ce folos”. Lechințan, Revoluția.
1849, martie – Martiri din Teaca: Israila Pantilimonu, Teodoru Tănase, Vasilie Bucuru, „executați prin sentința tribunalului revoluționar”; alți doi bărbați uciși de insurgenți. Neamțu, 254.
1849 aprilie 13 – Martir din Teaca: Ghira Ioan Câmpeanu, „după mai multe maltratări, i
s-au frânt mâinile, fu împușcat”. Neamțu, 254.
1849, aprilie – Martiri din Teaca: Teodor Shal și alți doi sași au fost „duși în măcelărie, unde fură uciși cu lemne de către vânătorii unguri”. Neamțu, 254.
1850 – În statistica oficială a Transilvaniei, denumirea românească a satului este scrisă cu grafie maghiară: Tyake.
pg. 595
1850 – Recensământul austriac înregistrează în satul Teaca 1675 de locuitori, din care: 73 români, 239 maghiari, 1220 sași, 137 țigani, 2 armeni, 4 alte naționalități. Recensământul din 1850, p. 76-77.
1854 – În buletinul oficial austriac, denumirea românească a satului este: Teaca, în germană Teckendorf, în maghiară Teke.
1895 – La recensământul agricol din 1895 sunt în Teaca 21581 pomi fructiferi, din care: 5062 meri, 1640 peri, 1251 cireși, 1354 vișini, 1310 piersici, 374 caiși, 9746 pruni, 791 nuci, 2 migdali, 2 castani, 49 duzi. R 1895, p. 165.
1900 – La recensământul ungar din 1900, în Teaca sunt în total 478 case, din care: 300 din lemn sau altceva, 6 din chirpici sau pământ, 2 din piatră și pământ, 170 din piatră sau cărămidă. Casele sunt acoperite: 36 cu trestie sau paie, 115 cu șindrilă și 327 cu țiglă. R 1900, p. 190-193.
În estul și centrul Europei, triburile slave creștinate și alfabetizate de Chiril și Metodiu, se vor stabili spre sec. VII-IX, ce vor pune bazele statelor slave ca Țaratul Bulgar sau principate și cnezate ca Novgorod și Kiev (create de vikingi),și ulterior, Cnezatul Moscovei.
În 1265, în Anglia (Regatul Unit) va fi convocat primul parlament din istorie, care era format din Camera Lorzilor și Camera Comunelor.
Bistrita-Nasaud - Repere istorico-geografice - http://www.isu-bistrita.ro/history.php?sec=2
în limba germană: Ilse Schließleder-Fronius - Tekendorf in Nordsiebenbürgen. -Ortsmonographie. Selbstverlag, Salzburg 1989
în limba maghiară - https://www.antikvarium.hu/konyv/musnai-laszlo-teke-monografiaja-614251
împrejurimile/vecinătățile Tecii - Teke Századai, Dr. Koszta Sándor: