Embedded Files
Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
by rad:
by rad:
ISTORIA SISTEMULUI MEDICAL:
§ sistemul medical:
§ istoria spitalului
clădirile în care a funcționat Circumscripția Sanitară Umană din comună
medici
asistente / moașe
personal auxiliar
istoria farmaciei din comună / farmaciști / personal auxiliar
istoric farmacie, dacă există documente,
imagini cu mobilierul, utilajele, recipiente
numele farmaciștilor (de care aveți cunoștință) și perioada în care au profesat (în perioada copilăriei și adolescenței mele unul din farmaciști era d-l Pandula Zoltan Gheza?, celălalt farmacist nu-mi mai aduc aminte cum îl chema
CIRCUMSCRIPȚIA SANITARĂ UMANĂ / SPITAL
CIRCUMSCRIPȚIA SANITARĂ UMANĂ / SPITAL
doctori/medici
perioada: 1755-1772 dr. Johannes Godofredus Huss,
perioada: 1848 dr. Samuel Domokos ,
perioada: 1868-1911 dr. Julius Wermescher ,
perioada: 1879 dr. Georg Herzog ,
perioada: 1907 dr. ? Adler,
perioada: 1919-1944 dr. Johann Remischovsky,
perioada: 1925-1944 dr. Hans Kasper,
perioada: 1940-1944 dr. Adrianyi
perioada: dr. ? Fronius - (sursa, Richard Zaig - Fronius a fost doctor si casa lor era lângă a lui Asman (acum Titi,)
perioada: 1956-1961, dr. Tihamer? Fulop - medic generalist(?) - și-a făcut fundație pentru casă în fundul grădinii de la spital, existentă și acum
perioada: 1950-1961 (?), dr. Papp
perioada: 1956? - ?, dr. ? Magyarosi
dr. Eva Csuszner - med. ? / perioada: 1956 - 1972
dr. Simion(?) Pintican - med. stomatolog / perioada: 1956? - 19??
dr. Mirela Rusu - med. stomatolog / perioada: 196? - 19??
dr. Antoniu Rusu - med. stomatolog / perioada: 196? - 19??
dr. Violeta Naghiu - med. ? / perioada: 1956 - 1972
dr. Adriana? Popescu - med. pediatru? / perioada: 196? - 19??
dr. Nicolae Popescu - med. pediatru / perioada: 196? - 19??
dr. Ana Șofronie - med. ? / perioada: 196? - 2023
dr. ? Gabor - med. ? / perioada: 197? -
dr. ? Marcoci - med. ? / perioada: 197? -
dr. Emilia Cojocaru med. pediatru / perioada: ?
dr. ? Chiriac - med. ? / perioada: ?
dr. Horațiu Cârcu - med. ? / perioada: 201? - 2023
dr. Cosmin Șofronie - med. ? / perioada: 201? - 2023
asistente/moașe
? (Ițu) Bartha (?) - mătușa lui Kato Bartha (Makayi)
Mărioara Holmagy
Mărioara Hanganu
Jenica Sabău, mama jurnalistei Cristiana Sabău
Arșinica Szabo, mama lui Ionel (Bitu) Szabo
Elena Darabant - soacra Emiliei Darabont
Cristina Darabont - nora lui Elena Darabant (acual dir. Unitatea de Asistență Socială Teaca - FELICITĂRI!)
personal auxiliar
? Halmagy - șofer salvare (soțul lui Mărioara, asistenta)
? ? - șofer salvare (locuiește peste drum de Cristina Socolean
Nistor Floarea? - bucătăreasă (soția lui Nonu Nistor)
xx xx neni - bucătăreasă
? ? - infirmieră
? ? - infirmieră
CIRCUMSCRIPȚIA SANITAR VETERINARĂ
CIRCUMSCRIPȚIA SANITAR VETERINARĂ
MEDICI
? Balințchi
? Molnar
TEHNICIENI
Ignat Radu
? Radu (soția învățătoare)
Ianci Mogyoroși
FARMACIA
FARMACIA
by rad:
Despre anul 1843, trebuie precizat de la bun început ca fiind unul foarte important pentru Teaca, pentru o mare parte a localităților componente comunei dar și pentru comunele învecinate!
Din unele documentele ale vremii, reiese că în Teaca s-a înființat ... „prima farmacie”!
În perioada copilăriei și adolescenței mele erau doi „poticari”, familiile lor locuind în partea din spate a clădirii, în curtea „poticăriei”. Primul, mă rog, unul dintre ei Pandula Gheza, care era și „violonist”, numele celui de-al doilea, cu tot efortul, nu îmi mai aduc aminte, decât că era și „motociclist, cu ata ș sau j”.
Consider că ar fi interesant de studiat și istoria și stăpânii, ulterior chiriașii care au folosit clădirea, precum și în ce condiții.
farmaciști
Gheza (?) Pandula
(copii: cel mai mic - Zoltan (coleg de liceu, prom. 1973), mijlociul - Dejo (Dezideriu) (a urmat liceul la Reghin?), Gheza - cel mai mare, absolvent al primei generații de liceeni (66) din Teaca,
cânta la vioară, nu am cunoștință să fi concertat individual sa cu o formație de cameră, sora mea Lenuța (Elena Radu) a luat ore de vioară de la d-l Gheza Pandula, după o perioadă în care a învățat cu vestitul ceteraș Ețo, foarte popular în acea vreme cu formația lui: Binder, Cocio, ?, ?
?? ??
fam Baciu - Cornel, Viorica, Denisa
4 DEC 21
Despre anul 1843, unul foarte important pentru Teaca, și o mare parte a localităților componente comunei dar și comunelor învecinate!
Din documentele vremii, reiese că în Teaca s-a înființat ... „prima farmacie”!.
Aștept informații de la voi dacă știți o altă locație unde a funcționat o farmacie, înafară de aceasta cunoscută de generațiile noastre, mai tinere ? :)
Aș încerca să fac un f.f. mic istoric, din amintirile mele, (legat de acest subiect) aducându-mi aminte de cele două familii de farmaciști care locuiau în clădirea din spatele farmaciei (în curtea farmaciei).
Unul din farmaciști era d-l Gheza? Pandula, de numele celuilalt nu-mi mai aduc aminte, doar de figura lui șii că avea motocicletă cu ataș.
D-l Pandula, pot să confirm că era și „amator” de muzică ... „cultă”, având și calități de profesor de vioară pentru copiii care doreau (sau doreau părinții lor) să învețe „tainele” cântatului la vioară.
Familia Pandula avea trei sau 4 copii, unul dintre ei (cel mai mic?) fiind fostul nostru coleg de liceu de la secția umană, Zoltan (Zolti), unul din bateriștii primei formații de muzică ușoară a liceului, „STUDIA”.
Acesta avea doi frați, unul pe care nu-mi mai aduc aminte cum îl chema și care era cu un an sau doi mai mare ca noi, făcea liceul maghiar (cred) la Reghin, printre primii din generațiile noastre care a îndrăznit să poarte ... „pleată!”.
Între timp, derulând de mai multe ori secvențe de amintiri, mi-a sărit în minte un nume: Dejo (Dezideriu?), Ăsta era fratele lui Zolti!
Celălalt frate mai mare Gheza, a fost în a II-a generație de absolveți ai liceului din Teaca (promoția 1967).
Cei care s-au jucat mai mult împreună cu ei și cu frații Pătraș și Nistor, sigur că-și vor aduce aminte de vremurile acelea și de prietenii lor de joacă.
Căutând mai multe informații, despre farmaciile din Transilvania anilor 1500, am găsit referiri la farmaciile apărute în Cluj, Sibiu Mediaș și în Bistrița. Referiri la Teaca nu am găsit.
Din istoria recentă, în afară de actuala familie de farmaciști, a d-lui Cornel Baciu, plecat la Domnul prea devreme dintre noi (Dumnezeu să-l odihnească cu drepții), mai țin minte doar pe soția lui Augustin Birtolon (absolvent 1970).
Mai multe date, documente despre această instituție și aceste persoane care au contribuit neosteniți la păstrarea unei bune stări de sănătate în comunitate, și imagini cu interiorul și exteriorul farmaciei poate vom reuși să adunăm în următoarea perioadă, desigur cu ajutorul vostru.
Mă gândesc că poate cei care mai păstrează legătura cu Zolti Pandula, îl invită să se alăture grupului nostru https://www.facebook.com/groups/absv.lic.teaca, neputând bănui cu ce informații și poze inedite ne poate ajuta.
"Farmacii si farmacisti
"Farmacii si farmacisti
in judetul Bistrita-Nasaud (secolele XVI-XX)".
https://www.bistritanews.ro/index.php?mod=article&cat=5&article=32680
Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud in colaborare cu Colegiul Farmacistilor Bistrita-Nasaud, Muzeul de Istorie Sighisoara si Arhivele Statului Bistrita-Nasaud, are placerea de a va invita la vernisajul expozitiei temporare "Farmacii si farmacisti in judetul Bistrita-Nasaud (secolele XVI-XX)". Evenimentul se va desfasura in centrul orasului Bistrita, la Casa Argintarului, str. Dornei nr. 5, in data de 23 noiembrie 2023, de la ora 14:00.
Cu toate ca vechiul burg medieval al Bistritei are cel mai vechi spital medieval atestat din Transilvania, de la sfarsitul secolului al XIII-lea, dupa unele surse inca de la 1285 si una dintre cele mai vechi farmacii, a treia din Transilvania, de la 1516, in mod paradoxal acestea nu au constituit argumente suficiente care sa trezeasca, pana in prezent, interesul pentru organizarea unei expozitii cu tematica medicala si farmaceutica.
Asadar, aceasta expozitie reprezinta un demers inedit avand ca tema un subiect complet nou, neabordat pana in prezent intr-o expozitie de tip muzeal care sa vizeze aspecte legate de traditia si istoricul activitatii farmaceutice din nord-estul Transilvaniei. Expozitia doreste sa ofere o imagine unitara asupra activitatii medico-farmaceutice din cele mai vechi timpuri si pana la sfarsitul secolului al XX-lea, pe teritoriul actual al judetului Bistrita-Nasaud.
Bolile au insotit istoria omenirii din cele mai vechi timpuri, preocuparea oamenilor pentru o sanatate cat mai buna si masurile necesare pentru recuperarea sanatatii pierdute sau deteriorate au constituit preocupari permanente, regasite inca din zorii istoriei, in toate culturile si civilizatiile. In mod asemanator, spatiul din nord-estul Transilvaniei nu a facut exceptie existand si in aceasta zona dovezi arheologice relevante legate de medicina si farmacie inca din preistorie si antichitate, marturii pe care publicul le va putea regasi in vitrinele expozitiei.
In cadrul expozitiei vizitatorul va putea afla istoricul si principalele informatii legate de primele farmacii si farmacistii care au activat in cadrul lor, incepand de la prima farmacie a orasului Bistrita din secolul al XVI-lea, continuand cu cele aparute ulterior in secolele XVIII-XIX, atat la Bistrita cat si la Nasaud, ulterior cele de la Sangeorz-Bai si Beclean, primele farmacii din mediul rural de la Teaca, Lechinta, Prundu Bargaului, Sieu, Rodna si Reteag. De asemenea, se vor regasi informatii legate de perioada interbelica, cu aparitia unor noi farmacii atat la Bistrita cat si in alte localitati din judet unde anterior nu existau astfel de unitati, totul culminand cu zbuciumatii ani de razboi si nationalizarea farmaciilor, din 1949. Demersul expozitional continua cu istoricul farmaciilor si pentru perioada comunista, amintind pe cele care in aceasta perioada s-au desfiintat sau transformat, pe cele noi aparute cu denumirile si noile lor locatii, dar si farmacistii care au lucrat. Intreaga prezentare se incheie la sfarsitul secolului al XX-lea si inceputul noului mileniu, cand se revine la initiativa privata si reaparitia unor farmacii particulare.
Publicul va putea descoperi in vitrinele expozitiei alaturi de vestigii arheologice si o gama variata de ustensile si recipiente provenite din farmaciile din judetul Bistrita-Nasaud, unele din patrimoniul Complexului Muzeal Bistrita-Nasaud, altele ajunse prin donatii si imprumuturi ale unor farmacisti si colectionari. Pentru ilustrarea unei imagini cat mai complete asupra produselor farmaceutice care existau in farmacii in secolul al XIX-lea, in cadrul expozitiei se vor regasi si o serie de piese de farmacie si medicamente de epoca imprumutate de la Muzeul de Istorie din Sighisoara, oras cu mare traditie farmaceutica, care a avut a sasea farmacie din Transilvania.
Un alt subiect abordat in cadrul expozitiei, strans legat de farmacie, este cel al plantelor medicinale. Prin intermediul expozitiei publicul va putea afla informatii legate de principalele plante medicinale si efectele lor benefice, dar si date despre cei mai importanti botanisti, proveniti de pe meleaguri bistritene, care au activat in secolele XIX-XX. O serie de plante medicinale din ierbarele lui Florian Porcius si Rudolf Rösler isi vor ocupa si ele locul pe simezele expozitiei.
Expozitia va fi deschisa in perioada 23 noiembrie 2023 - 30 aprilie 2024 si poate fi vizitata de marti pana duminica in intervalul orar 9-17.
Coordonatori expozitie: Dr. Marinescu George si Farm. Axente Lucia.
Va asteptam cu drag!
farmaciile de altă dată
farmaciile de altă dată
Farmaciști retrași la pensie au venit în număr mare la Casa Argintarului din Bistrița să vadă ustensilele și obiectele cu care au lucrat ani la rândul ca să prepare medicamente prescrise de medici. Orașul nostru a avut a treia farmacie din Transilvania, înanintea Clujului.
”Am încercat, după pensionare, să donez o parte din obiectele vechi din farmacie ca să vadă și generațiile viitoare cu ce am lucrat noi. Am donat receptura (masa de execuție pentru preparate magistrale în baza unei formule stabilite de medicul care a prescris rețeta – n.r.), cu balanțe, ustensile de lucru. Este din ultima jumătate a secolului XX. Era altfel în farmacii pe vremuri pentru că se preparau medicamente și farmacistul era farmacist, nu un simplu distribuitor de medicamente”, ne-a spus doamna farmacist Lucia Axente, de la care a pornit ideea acestei expoziții.
”În 2019, doamna farmacist Lucia Axente a venit la muzeu și ne-a spus că sunt câteva obiecte vechi de care este atașată și că dânsa consideră că locul lor ar fi la muzeu, într-o expoziție. Eu știam, din inventarele muzeului, că domeniul farmaceutic este slab reprezentat, așa încât a trecut timpul, am adunat piese și informații ca să oferim publicului din Bistrița-Năsăud, pentru prima dată, o expoziție legată de farmacie, deși la Bistrița a fost atestată, la 1516, a treia farmacie din Transilvania, a orașului, la mică distanță de Sibiu și Brașov, dar înaintea Clujului (1573)”, a explicat cercetătorul George Marinescu.
Potrivit sursei citate, abia în secolul al XVIII-lea, farmaciile au devenit private, fiind deținute de familii.
“A apărut la Bistrița Farmacia LaVulturul Negru în Piața Centrală unde a activat Daniel Carl care este unul dintre precursorii botanicii, a scris una dintre primele lucrări cu peste 300 de plante menționate din Districtul săsesc. A doua farmacie a fost Minerva (1772) din zona Sugălete, iar a treia la 1882, La Coroana, care este actuala Remedia. A patra a fost Farmacia Fortuna, actuala Hygeia de pe Bulevardul Independenței. Au mai existat farmacii în Piața Unirii și pe pietonal, pe fosta stradă a Lemnelor. În toate aceste farmacii au lucrat familii întregi. Acest lanț s-a întrerupt în 1949, odată cu naționalizarea, când multe farmacii au fost închise fără despăgubire. Cea mai veche farmacie din mediul rural a fost la Teaca (1843) unde, fiind o zonă viticolă, în farmacie se vindeau nu numai medicamente, ci și produse fito-sanitare pentru vița-de-vie. Mai erau farmacii la Beclean, Lechința, Reteag, la Prundu Bârgăului. Acolo se numea farmacia La Îngerul Păzitor, și la Șieu era o farmacie, la Rodna, la Sângeorz-Băi la sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită dr. Andrei Monda s-a pus mult accentul pe efectul curativ al apelor minerale, el înființând și societatea Hebe”, a adăugat George Marinescu.
”Mă simt extrem de onorată să avem un astfel de eveniment în anul 2023, un an în care aniversăm 100 de ani de la înființarea primei universități de farmacie din România. Considerăm această expoziție drept un omagiu adus profesiei de farmacist pe meleagurile noastre”, a spus Monica Sârbuț, președintele Colegiului Farmaciștilor Bistrița-Năsăud.
”Profesia de farmacist este una nobilă. Încă din antichitate, lumea a încercat să prepare poțiuni, să vindece. În timp, lucrurile s-au schimbat. Nu știu dacă ne îndreptăm în direcția potrivită cu ideea de farmacie. Tocmai de aceea, consider necesară această expoziție ca să vedem de unde am plecat și să găsim împreună calea pe care ar trebui să mergem. În Năsăud, în 1932, unui farmacist i se aprobă prin înalt decret regal deschiderea unei noi farmacii. Vă dați seama ce însemna atunci deschiderea unei farmacii și ce înseamnă acum?”, a spus Cristian Roth-Gross, vicepreședinte al Colegiului Farmaciștilor Bistrița-Năsăud.
“Ne era dor de vechile farmacii, cu vitrinele vechi, cu borcănașele cu capac de sticlă, adevărate muzee. Acum farmaciile sunt niște simple magazine”.
vizitatori expoziție
Expoziția, rodul colaborării între Colegiului Farmaciștilor Bistrița-Năsăud, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale și Complexul Muzeal, poate fi vizitată până în primăvara anului 2024
o expoziție inedită la Casa Argintarului
o expoziție inedită la Casa Argintarului
Complexul Muzeal Bistrița–Năsăud în colaborare cu Colegiul Farmaciștilor Bistrița-Năsăud, Muzeul de Istorie Sighișoara și Arhivele Statului Bistrița-Năsăud, vă invită la vernisajul expoziției temporare „Farmacii și farmaciști în județul Bistrița-Năsăud (secolele XVI-XX)”. Evenimentul se va desfășura în centrul orașului Bistrița, la Casa Argintarului, str. Dornei nr. 5, în data de 23 noiembrie 2023, de la ora 14:00.
Cu toate că vechiul burg medieval al Bistriței are cel mai vechi spital medieval atestat din Transilvania, de la sfârșitul secolului al XIII-lea, după unele surse încă de la 1285 și una dintre cele mai vechi farmacii, a treia din Transilvania, de la 1516, în mod paradoxal acestea nu au constituit argumente suficiente care să trezească, până în prezent, interesul pentru organizarea unei expoziții cu tematică medicală și farmaceutică.
Așadar, această expoziție reprezintă un demers inedit având ca temă un subiect complet nou, neabordat până în prezent într-o expoziție de tip muzeal care să vizeze aspecte legate de tradiția și istoricul activității farmaceutice din nord-estul Transilvaniei. Expoziția dorește să ofere o imagine unitară asupra activității medico-farmaceutice din cele mai vechi timpuri și până la sfârșitul secolului al XX-lea, pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud.
Bolile au însoțit istoria omenirii din cele mai vechi timpuri, preocuparea oamenilor pentru o sănătate cât mai bună și măsurile necesare pentru recuperarea sănătății pierdute sau deteriorate au constituit preocupări permanente, regăsite încă din zorii istoriei, în toate culturile și civilizațiile. În mod asemănător, spațiul din nord-estul Transilvaniei nu a făcut excepție existând și în această zonă dovezi arheologice relevante legate de medicină și farmacie încă din preistorie și antichitate, mărturii pe care publicul le va putea regăsi în vitrinele expoziției.
În cadrul expoziției vizitatorul va putea afla istoricul și principalele informații legate de primele farmacii și farmaciștii care au activat în cadrul lor, începând de la prima farmacie a orașului Bistrița din secolul al XVI-lea, continuând cu cele apărute ulterior în secolele XVIII-XIX, atât la Bistrița cât și la Năsăud, ulterior cele de la Sângeorz-Băi și Beclean, primele farmacii din mediul rural de la Teaca, Lechința, Prundu Bârgăului, Șieu, Rodna și Reteag. De asemenea, se vor regăsi informații legate de perioada interbelică, cu apariția unor noi farmacii atât la Bistrița cât și în alte localități din județ unde anterior nu existau astfel de unități, totul culminând cu zbuciumații ani de război și naționalizarea farmaciilor, din 1949.
Demersul expozițional continuă cu istoricul farmaciilor și pentru perioada comunistă, amintind pe cele care în această perioadă s-au desființat sau transformat, pe cele noi apărute cu denumirile și noile lor locații, dar și farmaciștii care au lucrat. Întreaga prezentare se încheie la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul noului mileniu, când se revine la inițiativa privată și reapariția unor farmacii particulare.
Publicul va putea descoperi în vitrinele expoziției alături de vestigii arheologice și o gamă variată de ustensile și recipiente provenite din farmaciile din județul Bistrița-Năsăud, unele din patrimoniul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, altele ajunse prin donații și împrumuturi ale unor farmaciști și colecționari. Pentru ilustrarea unei imagini cât mai complete asupra produselor farmaceutice care existau în farmacii în secolul al XIX-lea, în cadrul expoziției se vor regăsi și o serie de piese de farmacie și medicamente de epocă împrumutate de la Muzeul de Istorie din Sighișoara, oraș cu mare tradiție farmaceutică, care a avut a șasea farmacie din Transilvania.
Un alt subiect abordat în cadrul expoziției, strâns legat de farmacie, este cel al plantelor medicinale. Prin intermediul expoziției publicul va putea afla informații legate de principalele plante medicinale și efectele lor benefice, dar și date despre cei mai importanți botaniști, proveniți de pe meleaguri bistrițene, care au activat în secolele XIX-XX. O serie de plante medicinale din ierbarele lui Florian Porcius și Rudolf Rösler își vor ocupa și ele locul pe simezele expoziției.
Expoziția va fi deschisă în perioada 23 noiembrie 2023 – 30 aprilie 2024 și poate fi vizitată de marți până duminică în intervalul orar 09.00-17.00.
Coordonatori expoziție:
Dr. Marinescu George și Farm. Axente Lucia
A absolvit Universitatea „Babeș Bolyai“ din Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. A lucrat, în trecut, la ziarul Adevărul. Din 2009, este fondator și redactor la Observator BN.
1 COMENTARIU
Paul 21 noiembrie 2023 at 4:51 pm
Prima si cea mai veche farmacie a oraşului Bistrita a fost atestată documentar din anul 1516. Farmacia cuprindea, pe lângă spaţiul de vânzare, laboratorul şi depozitul. În jurul anului 1800, farmacia din Bistrita s-a numit Vulturul Negru. Farmacistul de aici a realizat prima prezentare a plantelor medicinale şi a florei ţinutului, cuprinzând peste 300 de specii botanice. Referitor la farmacia cu numele de „Vulturul Negru” din Bistrița, trebuie stiut faptul că aceasta a fost a treia ca vechime din Transilvania. Clădirea, care a fost şi şi-a păstrat şi în prezent vechea destinaţie de farmacie, este cea din Piaţa Centrală numărul 7. Această farmacie se numea în trecut „Farmacia Coroana”
Raspunde
Începuturile farmaciei în Transilvania
Începuturile farmaciei în Transilvania
D:\#2_NEW TKNDRF\TEKENDORF - RECLASS\PROIECT DIVERSE\PREZENTĂRI\4-REPERE ECONOMICE\IST FARM ÎN TRANSILV
3. 1. 4. Farmaciile orășeneşti
Farmaciile orăşeneşti care aparţineau consiliilor locale au fost fondate înaintea farmaciilor private. Autoritățile orașului au avut dreptul de a înfiinţa și de a menține în funcțiune farmacii deja din secolele XV și XVI. În unele orașe din Transilvania au funcționat farmacii orășenești, astfel în Sibiu, din anul 1495 (farmacia oraşului Sibiu, care a fost înființată în 1495, fiind cea mai veche din Transilvania, și până la 1704 a fost în proprietatea orașului. Emil Sigerius, cronicarul oraşului, spunea că între anii 1495 și 1507 a fost condusă de farmacistul Martinus, din Germania), în Brașov din anul 1512, în Cluj din anul 1573 (Farmacia oraşului Cluj a fost înfiinţată în anul 1573 și o sută șaizeci şi doi de ani a fost singura din oraș. A doua farmacie a fost creată în anul 1735 de către iezuiți) și în Bistrița din anul 1516 (a treia cea mai veche farmacie din Transilvania a fost înființată în Bistrița în anul 1516. În arhivele orașului au fost descoperite documente care dovedesc că în acest an a fost farmacist Martinus, care avea un salariu de 10 "florini"). În fruntea lor Sfatul orașului a pus provizori, adică administratori (provisori), care primeau salariul din trezoreria orașului. De asemenea, cheltuielile farmaceutice, precum şi achiziționarea medicamentelor erau asigurate de municipalitate.
În Sighișoara din anul 1720 funcţionează o farmacie orăşenească. Administratorul acesteia a fost Daniel Stürzer senior, farmacist, care în 1732 a cumpărat farmacia care a funcţionat sub numele „Leu” (Oroszlán) până în anul 1737, când a survenit moartea întemeietorului. A continuat să fie proprietatea familiei, va rămâne în mâinile fiului său, Daniel Stürzer junior, care va fi proprietarul până în anul 1794.
În Reghin a existat farmacie orăşenească din anul 1780. Administratorul acesteia a fost Mihai Brandsch. Începând din anul 1796 devine proprietatea sa privată.
Între farmaciile eclesiastice, cele orăşeneşti şi cele civile au apărut unele conflicte, deoarece, cele ale ordinelor călugăreşti, au primit drept de funcţionare publică mai târziu, și ele deserveau nu numai pacienţii din spitale, ci şi orăşenii. Apoi aceştia adesea ofereau oamenilor săraci medicamente mai ieftine sau chiar gratuite, fapt ce a influenţat negativ fluxul farmaciilor orășeneşti și private. În anul 1735, regele Carol al II-lea a ordonat ca în cazul în care iezuiţii și misericordienii deservesc populaţia oraşelor sunt obligaţi, în numele dreptului, la plata unei sume pentru oraş. În 1748, Maria Tereza a interzis iezuiților comercializarea produselor farmaceutice, exclusiv doar pentru propriile nevoi puteau deţine medicamente. Limitare impusă doar în cazul orașelor care aveau farmacii proprii.
despre băile de nămol de la Pintic
despre băile de nămol de la Pintic
- ALTE vremuri: Amintiri despre renumitele băi de nămol, ignorate într-un sat din Bistrița-Năsăud
Scris de Ioana BRADEA , ianuarie 7, 2021
Renumitele băi de nămol care atrăgeau sute de persoane „de la mari depărtări” într-un sat din Bistrița-Năsăud au fost ignorate și lăsate de izbeliște după 1944. Autoritățile comuniste au cerut refacerea lor, încercând să convingă cu argumentul că persoanele însănătoșite vor putea fi puse ulterior la muncă.
Un document din 1951 postat recent de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud ne dezvăluie un detaliu extrem de interesant: în perioada interbelică, locuitori de la mari depărtări veneau să-și trateze reumatismul cu băi de nămol din Pinticu Tecii.
Un cercetător al Muzeului Județean susținea că băile de nămol există acolo încă de pe vremea dacilor.
Satul aflat la 4 kilometri de Teaca s-a bucurat o vreme de investiția unui cioban care a descoperit izvoarele cu ape sărate în timp ce se afla cu caprele sale la păscut. Ciobanul din Arcalia – numit Mihăilă Arcălean și-a vândut animalele în 1918, după Marea Unire, încercând să se transforme în „om de afaceri”. Cel puțin așa susține platforma AmFostAcolo, care prezintă, pe scurt, povestea acestor băi de nămol din Pinticu Tecii.
Mihăilă Arcălean a amenajat aici o mică stațiune balneară, alcătuită dintr-un bazin de 72 metri patrați, și câteva cabine pe care le-a arendat mai târziu unui evreu, pe nume Victor Taler. Acesta, înzestrat cu mult simț practic, continuă amenajarea băilor și deschide și niște băi calde în zonă, o prăvălie și un chioșc.
În 1994, doi localnici (Ioan și Arșinica Luca), au pus la cale „readucerea la viață” a băilor de nămol din Pintic.
Au amenajat aici o parcare, câteva căsuțe de camping, un parc cu ronduri de flori și arbori ornamentali, finalizând și aducțiunea de apă dulce. Au început să construiască si un hotel cu restaurant dar… soarta nemiloasă a curmat prematur viața celor doi investitori. Urmașii acestora nu au reușit să găsească surse de finanțare pentru a termina investiția. Astfel că mini-stațiunea a intrat în paragină chiar înainte de inaugurare…
La începutul anilor 2000, hotelul era deja dărâmat de tot, iar lemnul căsuțelor de camping – dispărut. Au rămas doar balta cu nămol și grinzile de stejar care susțineau odată podeaua de lemn…
Și autoritățile comuniste au încercat revitalizarea băilor de nămol din Pintic
„Comitetul executiv al comunei Teaca a analizat situația băilor din satul Pintic care au fost delăsate din anul 1944 încoace, într-un hal părăsit. Doar muncile voluntare și contribuția locuitorilor din satul Pintic a adus refacerea bazinului și unele mici amenajări la acesle băi…
… Aceste băi conțin săruri – iar înainte de 1944 mulți locuitori dela depărtări destul de mari, bolnavi de reumă, își recâștigau sănătatea. Și chiar în prezent sunt țărani din comunele vecine ce suferă de reumă care fac băi de nămol în bazinul refăcut anul trecut.
Comuna nu are prevederi bugetare pentru investiții. Iar contribuția locuitorilor din satul Pintic nu poate face față amenajărilor acestor băi. Comitetul executiv cere a se interveni și a se prevedea în anul 1952 sumele necesare amenajării acestei băi de către Ministerul Sănătății…”, se precizează în documentul publicat de Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud.
Tot din acest document aflăm că autoritățile acelor vremuri solicită „trimiterea unor tovarăși care să facă analize asupra apelor”, dar și a bolilor care se pot vindeca prin intermediul apelor sărate.
„Prin refacere acestor băi mulți dintre cetățenii raionului nostru, ba și din alte părți, care suferă de reumă, și-ar recăpăta sănătatea, putând fi astfel puși în munci. În baza celor arătate mai sus, vă rugăm să binevoiți a interveni la fața locului pentru refacerea acestor băi…”, se mai preciza în solicitare.
Foto & Sursa @ Arhivele Naționale BN / Foto deschidere @ AmFostAcolo / băile de nămol de la Pintic
DOCUMENTARE
DOCUMENTARE
Farmacii și farmaciști în județul Bistrița-Năsăud (secolele XVI-XX
§ http://farmacluj.blogspot.com/2020/05/recipiente-farmaceutice-personalizate.html
§ https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1203138099713009&type=3
TRANSFORMARILE_SOCIAL_ECONOMICE_I_REZIS - by prof. Rus Viorel - https://www.academia.edu/33362559/TRANSFORM%C4%82RILE_SOCIAL_ECONOMICE_%C8%98I_REZISTEN%C8%9AA_ANTICOMUNIST%C4%82_%C3%8EN_AREALUL_ACTUAL_AL_JUDE%C8%9AULUI_BISTRI%C8%9AA_N%C4%82S%C4%82UD_%C3%8EN_ANII_INSTAUR%C4%82RII_ECONOMIEI_DE_TIP_SOVIETIC_STALINIST_1948_1962_1?email_work_card=title
În ziua de 2 aprilie 1949 au fost naționalizate farmaciile din județ, comandoul care a participat la acțiune fiind alcătuit din 16 muncitori membri de partid, 16 milițieni şi 3 tehnicieni de la serviciului sanitar județean.
La ora deschiderii, la fiecare dintre farmaciile ce urmau a fi naționalizate s-au prezentat câte un muncitor, un milițian şi un tehnician, care au adus la cunoştință proprietarilor că farmaciile lor trec în proprietatea statului. Concomitent, un muncitor şi un milițian au trecut la percheziții la domiciliul proprietarilor pentru a descoperi eventuale medicamente dosite de către aceştia.
Pentru a nu perturba aprovizionarea populației cu medicamente, au fost lăsate în funcțiune câte o farmacie în Bistrița, Năsăud şi Rodna, cărora li s-a făcut inventarierea în condițiile în care erau deschise. Alte 4 farmacii din Bistrița şi una din Năsăud au fost închise şi sigilate. Acestora li s-a făcut inventar iar mobilierul, medicamentele şi ustensilele lor au fost atribuite celor 4 farmacii ale statului ce urmau să funcționeze în județ, dintre care 2 în Bistrița şi câte una în Năsăud şi Rodna.
https://www.facebook.com/groups/teaca/posts/200232443348052/
Dr. Musnai Laszlo in anul 1403 aminteste sa,,exista o scoala confesionala in Teaca" al carei sector se numea registrul Jacab care atat material cat si familial se afla in legatura cu comesii.
Scoala evanghelica din Teaca a fost construita in anul 1870 functionand cu 4 dascali pana in 1876.
Istoricul spitalelor din Teaca
https://gazetadebistrita.ro/ministerul-sanatatii-vrea-sa-dea-de-pamant-cu-spitalul-din-teaca/
https://www.romania-actualitati.ro/documentare/spitale-multe-paturi-putine-id20628.html - ian 2011
Bistriţa-Năsăud - Centrul de sănătate Teaca, construit cu banii Crucii Roşii din Austria, ar putea deveni unitate de boli cronice, propunerea fiind a Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, transmisă ministerului sănătăţii.
În ce priveşte celelalte spitale din judeţ, acestea nu vor fi afectate de restructurări, judeţul Bistriţa-Năsăud având 4,72 de paturi la mia de locuitori, aşa cum prevede norma europeană. (Cristiana Sabău)
https://www.spitalmoinesti.ro/prezentare/scurt-istoric/ - model de prezentare a istoriei.
despre băile de nămol de la Pintic
https://www.bistriteanul.ro/alte-vremuri-amintiri-despre-renumitele-bai-de-namol-ignorate-intr-un-sat-din-bistrita-nasaud/?fbclid=IwAR3QMvvTgxEq-oa4d26Mju9TEOgSTuzxn6DWkxWQrT2VLJ5MmNYaJ_XfhWo
Page updated
Google Sites
Report abuse