MONUMENTELE EROILOR DIN COMUNA TEACA

by rad: Documentare și texte preluate de pe: https://patrimoniubn.ro/primul-razboi-mondial/

1. MONUMENTUL EROILOR DIN COMUNA TEACA

   • Monumentul este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din Teaca şi a fost înălţat de către comunitatea creştin-ortodoxă din comună în semn de preţuire şi în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Este regretabil că acest simbol al respectului faţă de eroii comunei, care sunt şi eroii neamului românesc – este ascuns după un gard şi nepus în valoare în toate mijloacele de comunicare scrise şi nescrise. Orice monument, cu atât mai mult al eroilor care s-au jertfit pentru neam şi ţară, trebuie să fie expus vizibil, tuturor trecătorilor, prin satul, comuna sau oraşul respectiv. El trebuie să devină unul din principalele puncte de atracţie pentru turiştii dornici, nu numai de peisaje şi tratament decent, ci şi de prezentarea istoriei şi eroismului zonei prin care trec. În fond, acest tot unitar reprezintă adevăratul turism modern. Mai avem primari, şi nu numai, cărora le este frică să-şi prezinte adevărata istorie a locurilor în care trăiesc.

2. MONUMENTUL EROILOR DIN SATUL ARCHIUD – COMUNA TEACA

   • Monumentul se află în centrul localităţii Archiud şi a fost dezvelit în anul 1948, pentru cinstirea memoriei eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul este opera lui Kovaci Mihai, fiind realizat din piatră cioplită şi terminat cu o cruce ortodoxă, iar împrejmuirea este asigurată cu un gard din metal.

   • În stânga şi dreapta monumentului sunt amplasate două troiţe.

   • Troiţa din partea stângă este destinată eroilor morţi în Primul şi al Doilea Război Mondial. După cum se poate observa şi în inscripţia de pe troiţa din lemn, a fost construită de către refugiaţii din Archiud, în cinstea eroilor localităţii morţi în cele două războaie mondiale. Pe troiţă se află următorul înscris: „Ridică această sfântă troiţă refugiaţii din Archiud. Anul 1946.”

   • Cea de-a doua troiţă din lemn împreună cu crucea de piatră a fost construită în anul 1948 cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la „Marea revoluţie din 1848”.

   • Realizatorul monumentului, Mihai Covaci, se povesteşte că ar fi comis o crimă în ţinutul secuiesc, a fost alungat din acele zone şi s-a refugiat în localitatea Archiud. Aflându-se despre acesta că ştie să sculpteze în piatră, preotul din sat din vremea aceea l-a îndrumat să sculpteze o troiţă din piatră şi astfel i se vor ierta păcatele. Acesta s-a conformat cerinţelor preotului şi în anul 1948 a adus cu ajutorul sătenilor 3 bucăţi de pietre mari dintr-un deal din împrejurimile localităţii Costiş. Acestea au fost sculptate; din două a fost confecţionat piedestalul crucii şi din cea mai mare a sculptat crucea. Pe aceasta a sculptat numele eroilor din localitate care s-au jertfit în cele două războaie mondiale, care au străbătut satul. Crucea din lemn din dreapta a fost ridicată în aceeaşi perioadă de către sătenii care au vrut să marcheze şi momentul Revoluţiei din 1848. Pe această troiţă este scris: „Ridicatu-s-a această sfântă troiţă în anul domnului 1948 la 100 de ani de la Revoluţia din 1848, primar fiind Florea Nicolae”. Renovarea monumentului prin anii 1979-1980 a făcut ca monumentul să fie îngrădit cu gard, înainte fiind apărat de un gard viu. Pe faţada monumentului sunt înscrise numele eroilor români jertfiţi între 1914-1918, respectiv 1941-1944.

   • Eroii din Primul Război Mondial (1916-1918): Raşca Ioan, Bartoş Mihăilă, Berchi Ioan, Brătfălean Ioan, Oltenaş Teodor, Ungur Ioan, Curta Ioan, Varga Alexandru, Buga Nicolae, Irină Teodor, Nacu Visarion, Molnar Ioan, Ciurcu Ioan, Bodor Alexandru, Sabău Gheorghe, Fiscutean Alexandru, Ponţi Crăciun, Boţoiu Iosif, Radu Ignat, Cîmpean Ioan lui Vasile, Pintican Ioan lui Teodor, Brătfălean Ioan, Pintican Ioan, Buhnar Nicolae, Cîmpean Ioan lui Grigore, Hajnal Alexandru, Someşan Gorea, Moldovan Iosif, Paşca Vasile, Albertfi Ioan, Cîmpean Teodor, Birean Ignat Florea Ioan, Florea Simion, Pop Emil, Sabău Ioan, Raşca Petru, Budulicean Ioan, Botezan Gavril.

   • Eroii din cel de-al Doilea Război Mondial (1940-1945): Ardelean Traian, Vişan Alexandru, Şulea Grigore, Cîmpean Ioan, Fiscutean Alexandru, Curta Ignat, Eghed Simion, Uifălean Mihăilă, Pop Emil, Moldovan Vasile, Cocan Ioan, Pintican Teodor, Cîmpian Simion, Ceuşan Ioan, Hajnal Iosif, Vişan Vasile, Buga Zaharie.

▲ SUS

3. MONUMENTUL EROILOR DIN SATUL OCNIŢA – COMUNA TEACA

   • Monumentul iniţial a fost de tip troiţă, realizat din beton şi metal, amplasat atunci în centrul satului Ocniţa, în curtea Bisericii Ortodoxe. Troiţa a fost înălţată în anul 1933, în memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Pe faţada troiţei se afla un scurt înscris comemorativ: „SCUMPILOR NOŞTRII EROI / 1914-1919”. Dedesubt au fost înscrise numele a 52 eroi români. Fiind simplu în construcţie, nu a fost declarat monument. Monumentul se afla pe terenul parohiei ortodoxe Ocniţa, în curtea bisericii, chiar la intrare. În anul 2003 sub păstorirea preotului Vasile Drăgan a fost ridicat un nou monument istoric la Ocniţa, pe locul vechiului monument, cu fonduri adunate de la cetăţeni şi cu sprijinul primăriei Teaca, primar Eckerhardt Zaig. O sumă importantă de bani a fost donată pentru ridicarea noului monument şi pentru amenajarea bisericii şi a împrejmuirii de către Fundaţia româno-elveţiană Juroc al cărei preşedinte este colonelul în rezervă Florentin Archiudean, fiu al satului. S-a implicat în adunarea şi donarea de fonduri pentru ridicarea noului monument şi înnoirea bisericii, Cornelia Ardelean-Archiudean, solistă de muzică populară, fiică a satului Ocniţa. Proiectul monumentului a fost realizat şi donat gratis de către colonelul în retragere, epigramistul, poetul, scriitorul şi omul de cultură, care a fost Alexandru Misiuga. Noul monument, realizat din beton şi placat cu marmură, are înscrişi un număr de 96 eroi din satul Ocniţa, căzuţi în Primul şi în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe noul monument este înscrisul: „Glorie eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale”.

   • Iată numele eroilor din Ocniţa din Primul Război Mondial (1916-1918): Lup Ionaş, Crişan Ioan, Suci Simion, Cătinean Simion, Ionaş Dumitru, Cătineran Pompei, Cătinean Pompei, Dorgo Iulius, Ardelean Grigore, Ceuşan Alexandru, Coman Dănilă, Toma Vasile, Toma Ioan, Bugnar Ioan, Bugnar Aurel, Bonţ Dumitru, Botoi Ioachim, Bugnar Simion, Pop Alexandru, Cătană Toderică, Pintican Petre, Pintican Alexandru, Budelecan Alexandru, Rus Vasile Rua Ioan, Cătinean Avram, Ceuşan Pavel, Pop Aurel, Ceuşan Ioan, Naste Ioan, Ioana Toderică, Gheorghilaş Grigore, Someşan Simion, Cătinean Ioan, Moldovan Alexandru, Toma Ioan, Toma Simion, Bugnar Ioan, Toma Alexandru, Budurlean Ilie, Dreptate Alexandru, Chiorean Iuliu, Petrică Ioan, Pop Ionică, Bugnar Vasile, Ceuşan Ioan, Pop Alexandru, Ceuşan Iacob, Lup Alexandru, Şulea Niculae, Chiorean Pavel, Chiciudean Alexandru, Ceuşan Aurel, Dorgo Simion.

   • Între anii 1940-1945 au căzut pe câmpurile de luptă următorii: Cătinean Alexandru, Bugnari Grigore, Bogdan Niculae, Harga Alexandru, Bugnar Alexandru, Someşan Emil, Bugnar Augustin, Păcurar Aurel, Someşan Alexandru, Boţoi Ioan, Bugnar Aurel, Bugnari Alexandru, Şulea Victor, Bugnar Alexandru, Cătinean Augustin, Sava Pompei, Chiorean Teodor, Ionescu Alexandru, Rtîpean Teodor, Dorgo Alexandru, Toma Augustin, Vultur Teofil Lup Iustin, Cătinean Artimie, Nicoară Viorel, Cotoi Alexandru, Cotoi Iustin, Ceuşan Ioan, Sălăgean Ianoş Dreptate Victor. Datele au fost puse la dispoziţia autorilor de către col. (r) Florentin Archiudean şi preotul paroh Vasile Drăgan.

▲ SUS

4. COMPLEXUL MONUMENTAL DIN SATUL PINTICU – COMUNA TEACA

   • Duminică 07.X.2001, în cea de a şaptea zi a lui Brumărel, sărbătoarea Sfinţilor mucenici Serghie şi Vah, a Sfântului Sfinţit Polihranie, parohia ortodoxă română Pinticu împreună cu primăria comunei Teaca au organizat şi desfăşurat în satul Pinticu dezvelirea bustului eroului martir Constantin Romanu-Vivu, unul dintre conducătorii revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849, prefectul Legiunii a XII-a, cu hotarele între Mureş şi Someş, omul care a visat alături de Nicolae Bălcescu, Simion Bărnuţiu şi Avram Iancu o Românie mare şi liberă. La impresionanta manifestare de la Pinticu au fost prezenţi: profesorul Gheorghe Marinescu – preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, ec. Mircea Taloş – vicepreşedintele Consiliului Judeţean B.N., profesorul universitar doctor Gheorghe Funar – primarul municipiului Cluj-Napoca, profesorul universitar doctor Iacob Petru Pântea din Cluj-Napoca, profesorul universitar doctor Ioan Rauca din Târgu Mureş, ing. Viorel Cotuţiu – directorul S.A. UCTA Bistriţa, col. (r) Emil Albu – preşedintele ANVR Bistriţa-Năsăud, col. (r) Aurel Tănăsescu şi lt. col. (r) Ioan Cordovan din partea Asociaţiei „Cultul Eroilor” Bistriţa-Năsăud, Gheorghe Oros – secretarul Societăţii cultural-patriotice „Avram Iancu” din Târgu Mureş, un foarte numeros public din satele şi comunele din apropiere. Ceremonia a început cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată de către un sobor de preoţi în frunte cu P.S. Episcop Vicar Vasile Someşanul, în cadrul căreia preotul satului Pinticu, Simion Rad a fost hirotonit ca iconom stavrofor, pentru meritele deosebite aduse bisericii creştine ortodoxe din Pinticu şi pentru contribuţia sa în ridicarea impunătorului bust a lui Constantin Romanu-Vivu. Festivitatea dezvelirii bustului marelui patriot paşoptist a început cu intonarea Imnului de Stat. În acordurile unui impresionant semnal de trompete a fanfarei militare din Bistriţa, primarul comunei Teaca – prof. Eckehardt W. Zaig a dezvelit bustul eroului martir. A urmat parastasul de pomenire a eroilor neamului din satul Pinticu. Cu acest prilej au rostit cuvântări, primarul comunei Teaca, Eckehardt W. Zaig, profesorul Gheorghe Marinescu, profesorul universitar doctor Gheorghe Funar, profesorul universitar doctor Iacob Petru Pântea, profesorul universitar doctor Ioan Silviu Nistor, profesorul Ilarie Gheorghe Opriş din Sângeorzu de Mureş, prof. Ioan Tompea din Tg. Mureş, col. (r.) Aurel Tănăsescu – preşedintele As. Jud. „Cultul Eroilor” B.N., care a înmânat diplome de onoare celor ce s-au implicat în edificarea frumosului complex monumental. După depunerea de coroane la monument de către participanţi, manifestaţia a fost încheiată cu defilarea gărzii de onoare a Batalionului 812 din Bistriţa. În finalul activităţi a avut loc un spectacol festiv susţinut de artiştii Cercului Militar al Garnizoanei Bistriţa, condus de către col. (r.) Florentin Archiudean.

   • Cine a fost Constantin Romanu-Vivu? Aşa cum am menţionat mai sus, Constantin Romanu-Vivu a fost un apropiat a lui Bălcescu, un mare luptător al idealurilor de la 1848. El şi-a stabilit în mod provizoriu cartierul general al Legiunii a XII-a la Teaca şi apoi l-a mutat la Reghin. La 22 noiembrie 1848, Constantin Romanu-Vivu soseşte la Teaca, de unde după câteva zile de şedere, se îndreaptă spre Pintic, satul său natal, pentru a se întâlni cu unchiul său Ştefan Moldovan. Cu ajutorul acestuia, Constantin Romanu, care-şi zice de acum şi Vivu, îşi organizează prefectura formată din 104 sate, ce au fost împărţite în 9 tribunate. Adăugarea la numele vechi şi pe cel de Vivu, aşa cum făcuse şi Ion Axente-Sever, aşa cum făcuse şi Alexandru Papiu-Ilarian, a fost inspirat. Am traduce, Viv – adică cel care trăieşte, cel care supravieţuieşte prin faptele lui, prin opera lui, şi într-adevăr, prin toate faptele lui, Constantin Romanu-Vivu şi-a schimbat porecla în renume. Printre comisarii săi au figurat personalităţi ale locului ca: preotul Gavril Dorgo şi Georg Muller, funcţionar la poşta din Teaca. Ca viceprefect a fost numit unchiul său, preotul din Pinticu, Ştefan Moldovan. Activitatea lui Constantin Romanu –Vivu în slujba revoluţiei ardelene se sfârşeşte la 20 ianuarie 1849, când a fost atacat şi prins de o ceată de călăreţi secui din Ditrău. Într-una din zile, sub pretextul că vor să-l ducă, pe el şi pe viceprefectul Ştefan Moldovan la Cluj şi de acolo la Debreţin, au fost scoşi din „cercetare” şi executaţi pe şoseaua care ducea la Reghin. Cadavrele, crunt mutilate şi strivite de copitele cailor, pe colina numită Căpâlna, au fost aruncate pe margine de drum, unde au stat mai multe zile pradă ciorilor şi câinilor, până ce au fost totuşi îngropate. Potrivit unor martori ai vremii „…lângă Jabeniţa, pe Valea Gurghiului, la frumoasa pădure de stejar numită Mociar, este un loc numit «la Acăstăi», adică «spânzurători»”. Bătrânii povestesc că aici au fost spânzuraţi iobagii din Jabeniţa şi din Solovăstru care se înrolau în legiunea dascălului de la Pintic, Constantin Romanu-Vivu. Tot aici au fost spânzuraţi şi românii care au contribuit cu bani la susţinerea războiului pentru independenţă din 1877. Făcând bilanţul crimelor săvârşite de husarii secui, au rezultat: 4 prefecţi omorâţi, Alexandru Bătrâneanu spânzurat la Cluj, Constantin Romanu-Vivu tăiat în bucăţi la Reghin, Petru Dobra împuşcat la Abrud, Ion Buteanu spânzurat la Zarand. Au fost omorâţi, de asemenea, doi viceprefecţi, dintre care unul Tudoran a fost tăiat de viu la Sântcrai şi preotul Ştefan Moldovan din Pinticu, ajuns viceprefectul lui Vivu, 10 tribuni, 100 de centurioni şi mulţi preoţi, învăţători şi ţărani spânzuraţi şi împuşcaţi. În total au fost 35.000-40.000 de pierderi din partea românilor, iar 230 de sate şi tot atâtea biserici româneşti, au fost arse până în temelii.

   • Aşa a sfârşit, la numai 28 de ani, un om de o înaltă puritate morală, patriot înflăcărat, care şi-a dedicat întreaga sa activitate propăşirii neamului său. Convins că prin luptă se poate câştiga libertatea, Constantin Romanu-Vivu a mers în mijlocul poporului, pe care l-a învăţat să lupte cu arma în mână. Pe Valea Reghinului, învăţătorul Constantin Romanu-Vivu, conducătorul Legiunii a XII-a, care cuprindea 3000 de oameni din 104 sate, a fost în fruntea acestora, trezind în ei „conştiinţa puterii proprii” în ştergerea robiei. Era şi firesc ca şi locuitorii satului natal al revoluţionarului, să-i cinstească memoria, astfel că la 7 octombrie 2001, în curtea bisericii satului, i s-a ridicat şi sfinţit un frumos bust care, alături de cele două plăci comemorative cu eroi din Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial, amintesc de eroismul şi patriotismul oamenilor locului.  Eroii din Primul Război Mondial (1914-1918): Harşia Teodor, Hîrja Demian, Luca Pantelimon Leucă Ioan, Lup Simion, Neţan Toderică, Tănase Ioan, Pântea Iacob, Berean Ignat, Brăţan Nicolae, Luca Ioan F., Lup Petru, Pop Ioan, Priscorniţă Ilie, Simionca Toader.

   • Eroii din al Doilea Război Mondial (1941-1945): Pîntea Andrei, Luca Ioan, Danciu Teodor, Rusu Vasilică, Chibulcutean Simion, Cocolaş Traian, Furdu Ioan, Priscorniţă Petru, Hîrja Teodor, Tănase Simion, Tănase Ioan, Tănase Petru, Leucă Gheorghe, Dedeian Iacob, Neţan Teodor, Moldovan Valer, Danciu Andrei, Demeter Valentin, Brăţan Andrei, Gordon Manoilă, Măierean Petru, Oniga Arsinte, Pop Ioan.

5. MONUMENTUL EROILOR DIN VIILE TECII – COMUNA TEACA

   • Monumentul a fost ridicat în anul 1933 în cimitirul bisericii, în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

6.  EROII DIN BUDURLENI – COMUNA TEACA

   • 
     

▲ SUS