Embedded Files
Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
by rad:
by rad:
Fundația Culturală ASTRA
ASTRA DESPĂRȚĂMÂNTUL TEACA:
ASTRA DESPĂRȚĂMÂNTUL TEACA:
http://doctorate.uab.ro/upload/57_340_rez_rom_suciu.pdf
3.1. Despărţământul Reghin
În rândul celor 170 de semnatari ai petiţiei către contele Lichtenstein de
înfiinţarea „Astrei” la 10 Mai 1860, se regăseau reghinenii: T. Şerban Lupu, Ioan
(pg. 12) - P. Maior, P. Anca, N. Marinoviciu, G. Marinoviciu, M. Orbonaş, M. Crişan şi Nicolau Görog. Expoziţia organizată în 1862 la Braşov a fost deja onorată cu
prezenţa a 20 de membri astrişti din Reghin cu exponate. Din 1873, copiii lui N.
Marinoviciu, în numele acestuia ofereau obligaţiuni în valoare de 2350 florini, ca
şi capital pentru înfiinţarea unui stipendiu şcolar în valoare de 60 de florini alocat prin intermediul fundaţiei care purta numele seniorului. Paisprezece ani mai târziu, la 2/14 aprilie 1874 s-a constituit despărţământul XVII Reghin al
„Asociaţiunii”, cuprinzând comune din cercul Turda de Sus şi Tulgheş, director
fiind ales Ioan P. Maior. Ioan P. Maior „mare proprietar”, şi „membru ordinar pe
durata vieţii sale”. Pentru strângerea taxelor de la membrii reghineni şi din
împrejurimi, erau însărcinaţi Anania Trombiţaş şi Mihai Orbonaş. Adunarea
despărţământului Reghin programată a fi ţinută la Borsec în 1874 s-a lovit de
opoziţia autorităţilor maghiare vicecomitele, Csik Solyom şi Ferencz Puskas, însă
la intervenţia lui V. P. Ladislau s-a primit acceptul (era cea de-a doua adunare a
despărţământului). În 1890 de la Sibiu se cerea ţinerea unei noi adunări a
despărţământului XVIII Reghin. Avea să aibă loc în 1891. Sub presiunea
autorităţilor, în 1897 s-a renunţat la cuvântul „transilvane” din denumirea
„Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului
Român”, acestora scăpându-le faptul că revista se numea „Transilvania”. Tot din
acest an, Comitatul Mureş-Turda avea să cuprindă Despărţământul Tg.-
Mureşului şi Despărţământul Reghinului.
Despărţământul Reghin avea: teritoriu: oraşul Reghin; cerc administrativ Reghinul de Jos şi Reghinul de Sus, comuna Cojocna cerc adm. Teaca; sediul: Reghinul săsesc.
Cu ocazia şedinţei despărţământului Reghin ţinută la 25 septembrie 1913
în localul băncii „Murăşana”, membrul Vasile Duma venea cu propunerea
împărţirii despărţământului Reghin în două: „Despărţământul de sus al
Reghinului” şi „Despărţământul de jos al Reghinului”, ambele urmând să aibă
sediul în Reghin, propunere ce venea ca urmare a faptului că actualul
despărţământ avea prea multe comune: 65. Logica acestei împărţiri avea să fie
îndreptată de O. C. Tăslăuanu care – născut la Bilbor, în zona Mureşului Superior – a participat la şedinţa ţinută la 9 octombrie 1913 în şcoala greco-catolică din Reghin, unde s-a hotărât divizarea astfel: Despărţământul Reghin cuprindea 31 de comune. Cel de-al doilea despărţământ era Gurghiul care avea în cuprinderea sa pe celelalte.
În 1914 despărţământul Teaca avea în compunere 38 de comune, iar despărţământul Gurghiu, 28; Despărţământul Teaca s-a reconstituit sub conducerea protopopului Vasile Podoabă la 10 ianuarie 1921.
(pg. 18) - În ianuarie 1922, despărţământul Gurghiu avea să fie
reorganizat de directorul şcolii silvice, Aurel Mureşan, iar ca director a fost ales
preotul Simion Zehan din Caşva şi înregistra 30 de membri. Despărţământul
Teaca, tot în anul 1922/1923, avea un număr de 30 de membri.
Despărţământul Reghin al „Astrei” avea să cunoască o revigorare în
urma şedinţei din 9 octombrie 1923, ocazie cu care cel ce l-a resuscitat, dr. Eugen
Nicoară, era ales preşedinte. Sub conducerea lui Nicoară, despărţământul Reghin
avea să cunoască perioada cea mai fastă a existenţei sale. Despărţământul Reghin
până la jumătatea anului 1923 avea 345 de membri, la care se mai adăugau şi cei
de provenienţă din Săcalul de Munte, respectiv 25 ordinari şi 22 ajutători. În anul
1939 situaţia numerică a membrilor Despărţământului Judeţean Mureş şi a
celorlalte despărţăminte subordonate era următoarea: 1) Tg.-Mureş, 68; 2) Band,
5; 3) Gurghiu, 10; 4) Rîciu, 10; 5) Reghin, 45; 6) Teaca, 19; Topliţa, 24.
(pg. 19) - După reorgnizarea despărţământului în octombrie 1913 şi până în luna septembrie 1914, în Reghin s-a ţinut o prelegere şi o conferinţă; în despărţământul Teaca, tot în aceeaşi perioadă de timp au fost ţinute 34 de prelegeri. În anul 1914, conferenţiarii despărţământului Gurghiu au ţinut 15 prelegeri în 8 comune, numărul ascultătorilor variind între 30 şi 120. După reorganizarea din anul 1923 la Gurghiu s-a format un comitet de programare culturală care dorea ca asemenea conferinţe să fie ţinute cu prilejul oricăror sărbători; până în iulie a.c., 6 conferenţiari au cutreierat 7 comune, în fiecare localitate susţinându-se 4-5 conferinţe cu o tematică variată ca unghi de abordare a problemelor legate de viaţa materială, socială şi spirituală a populaţiei săteşti; în fiecare dintre aceste localităţi existau ori au fost înfiinţate biblioteci poporale. În despărţământul Gurghiu, activitatea culturală a cunoscut o creştere începând cu anul 1922 când au conferenţiat 4 membri, în Ibăneşti, Hodac, Caşva şi Gurghiu. În anul 1924, preşedintele despărţământului Reghin raporta „Astrei” centrale că avea 40 de comune, 20 de agenturi, 18 biblioteci poporale, 11 biblioteci mixte bisericeşti şi şcolare, 2 biblioteci bisericeşti şi 1 şcolară şi au fost ţinute 52 de conferinţe la care au participat 3190 auditori. De formaţie medic, Eugen Nicoară aducea în temele expuse de el subiecte legate de boli, prevenţia lor, cauzele şi efectele acestora, între ele dominând „boalele lumeşti”, tuberculoza etc., boli care în epocă dominau, urmate de viciul beţiei care în viaţa socială – dar şi în planul sănătăţii. Acestea constituiau probleme deloc neglijabile
(pg. 21) - Prin circulara din 1909, se promitea aplicarea hotărârii Comitetului
Central al „Asociaţiunii” de a acorda câte 100 de coroane despărţămintelor cu
dificultăţi materiale şi existenţiale, dar Tg.-Mureşul a fost ocolit de acest noroc,
ceea ce a făcut ca în ciuda apelului comitetului acestui despărţământ, preoţi,
învăţători „şi alţi inteligenţi” să susţină prelegeri nu s-a mai angajat nimeni; totuşi
în anul 1910, sub preşedenţia protopopului Ştefan Rusu, problemele au început să
fie rezolvate, dar mai ales după alegerea în onoranta funcţie de conducere a
despărţământului a lui Nicolae Vulcu. La capitolul ativităţi culturale, nici în anul
1923 despărţământul Tg.-Mureş nu excela. Chiar şi în anul 1924, la nivelul
conducerii centrale a „Asociaţiunii”, „mulţumitor” se prezenta doar comuna
Band. În cadrul judeţului Mureş ceva tot se mişca: au luat fiinţă 3 bănci poporale
la Solovăstru, Teaca şi Banca Meseriaşilor la Tg.-Mureş şi în 1925 s-a constituit
un cerc medical sub auspiciile „Astrei”.
(pg. 25) - Tot în acest raport se subliniază că la iniţiativa Societăţii şi prin străduinţa secretarului Cioran, au luat fiinţă bănci poporale în localităţile Solovăstru, Teaca şi „Banca Meseriaşilor” din Tg.-Mureş, toate trei aflându-se în „jurisdicţia” Despărţământului judeţean Mureş.
(pg. 26) - Judeţul Mureş se prezenta astfel: despărţământul central judeţean Mureş, organizat în 1926 (plasa Mureşul de Jos); despărţământul de plasă Reghin organizat în acelaşi an (plasa Mureşul de Sus); despărţăminte reorganizate în 1926 şi 1927: Band cu 14 comune, Gurghiu cu 12 comune şi Râciu cu 16 comune. Despărţământul nou înfiinţat 1926/1927 era Topliţa care avea un număr de 6 comune. Pentru despărţămintele judeţului, fuseseră acordate subvenţii: judeţul Mureş contribuia cu 50000 lei, din partea primăriei Tg.-Mureş 50000 lei şi de la Reghin 25000 lei. Nereorganizat şi inactiv era despărţământul Teaca, care avea 18 comune.
(pg. 29)
- În anul 1926, despărţământul Reghin avea 62 de membri, în anul 1927, 46. Tot în acest timp, Despărţământul Tg.-Mureş avea 67, Bandul: 4, Râciu: 3, Gurghiu: 30, Teaca: 15, Topliţa un membru.
În anul 1930, situaţia numerică în despărţământul judeţean Mureş era mai îngrijorătoare, înregistrându-se astfel: Despărţământul Tg.-Mureş 67; Despărţământul Band: 4; Despărţământul Gurghiu: 9; Desp. Râciu: 10; Reghinul: 45; Teaca: 19; Topliţa: 20.
Dincolo de activităţile derulate în cadrul despărţământului său, lui Eugen Nicoară, în urma recenziilor materialelor trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiu pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra”, dr. Danielo i-a selectat lucrarea „Sifilisul”.
Făcând un salt în timp, în anul 1939, despărţămintele mureşene aveau următorii membri: Desp. XI Tg.-Mureş: 68; Desp. Band: 5; Desp. Gurghiu: 10; Desp. Râciu: 10; Desp. Reghin: 45; Desp. Teaca: 19 şi Topliţa 24.
Demn de menţionat este faptul că în anul 1940, „Asociaţiunea” avea ca preşedinte pe dr. Iuliu Moldovan şi 3 vicepreşedinţi, şi Comitetul Central era format din 45 de membri între care dr. Eugen Nicoară şi prof. univ. dr. Vasile Meruţiu, medic în Tg.-Mureş.
(pg. 34) - În Despărţământul judeţean XII Mureş, situaţia bibliotecilor în anul 1933/34 era următoarea; Tg.-Mureş, 6; Band, 5; Gurghiu, 5; Râciu, 5; Topliţa, 1; Teaca, -; Reghin, 48. Cât privea situaţia prelegerilor, aceasta se prezenta astfel: Mureş, 61; Band, -; Gurghiu, 24; Râciu, 19; Teaca, -; Topliţa, -; Reghin, 377.
(pg. 37) - La manifestările culturale din 26 aprilie 1940, ţinute în localităţile Voivodeni şi Maioreşti, a participat însuşi profesorul Iuliu Haţieganu care le-a împărţit drapele celor care s-au distins cu această ocazie. Pe întreg cuprinsul judeţului Mureş situaţia bibliotecilor în anul 1940 era următoarea: Tg.-Mureş, 26; Band, 15; Gurghiu, 10; Miercurea Nirajului, 6; Râciu, 11; Reghin, 64; Teaca, 7; Topliţa, 7. Ceea ce mai aducea Reghinul în fruntea frunţilor, au fost cele 380 de conferinţe şi prelegeri poporale
DESPĂRȚĂMÂNTUL ASTRA REGHIN-DOCUMENTE:
DESPĂRȚĂMÂNTUL ASTRA REGHIN-DOCUMENTE:
TRANSILVANIA REVISTĂ DE CULTURĂ ASTRA
https://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/7970/1/BCUCLUJ_FP_279996_1912_043_005.pdf
pg. 9 - Dintre cele 67 de despărţăminte, câte a avut Asociaţiunea la sfârşitul anului 1911, următoarele 49 au desfăşurat o activitate mulţumitoare: ... ... 42. Şimleu, 43. Tăşnad, 44. Teaca, - 45. Timişoara, 46. Turda, 47. Vârşeţ, 48. Vişeu-Iza şi 49. Zârneşti.
pg. 4 - Activitatea despărţămintelor s'a mărginit, ca şi în anii trecuţi, la răspândirea culturii între ţărani şi cărturari, cu ajutorul, prelegerilor poporale, conferinţelor pentru intelectuali, reprezentaţiilor teatrale, şezătorilor culturale, cursurilor de analfabeţi, expoziţiilor şi cărţilor. In unele despărţăminte©BCU CLUJ
301
această propagandă culturală se face sistematic, după un plan bine chibzuit, şi, prin urmare, se şi obţin rezultate îmbucurătoare. In cele mai multe despărţăminte, însă, se face o muncă pe dibuite şi întâmplătoare. Pentru a înlătură această scădere, comitetul central, la sfârşitul anului 1910, a trimis o circulară tuturor despărţămintelor, arătându-le, în liniamente generale, cu ce probleme au să se ocupe şi cum trebue să lucreze, ca activitatea lor să fie rodnică. în circulară s'a stăruit mai ales asupra prele- Prelegerile gerilor poporale, cari s'au dovedit a fi cele mai potrivite mijloace de P ° P » r a l propagandă culturală la sate. Despărţămintelor, cari au prezentat o listă a prelegerilor poporale, li s'au şi împărţit ajutoare de câte 100 Cor. şi anume: 1. desp. Abrud-Câmpeni. 2. Blaj. 3. Braşov. 4. Brad. 5. Diciosânmărtin. 6. Hida-Huedin. 7. Ibaşfalău. 8. Lugoj. 9. Marghita. 10. Mercurea. 11. Mociu. 12. Murăş-Oşorheiu. 13. Orăştie. 14. Sebeş. 15. Sibiiu. 16. Şimleu. 17. Tăşnad. 18. Teaca. 19. Zârneşti. 20. Vârşeţ şi 21. Vişeu-Iza. Aceste 21 de despărţăminte, cari au primit în total suma de 2100 cor., au ţinut 403 prelegeri poporale. Dintre ele s'au distins despărţămintele: Sibiiu, cu 62 prelegeri, Diciosânmărtin, cu 53, Murăş-Oşorheiu, cu 42, Brad cu 37 şi noul desp. Teaca cu 31.
pg. 7 - Despărţămintele Asociaţiunii, în cursul iernii 1910/1911, s'au ocupat instrucţia
şi cu instrucţia analfabeţilor, în urma circularei primite dela comitetul central, analfabeţi-
Cursuri s'au ţinut sau s'au încercat în următoarele 18 despărţăminte:Sighişoara, în 2 comune au învăţat a scrie şi cetî 28 analfabeţi.
17. Teaca, în 3 comune au învăţat a scrie şi cetî 83 analfabeţi.
18. Vârşeţ, s'a încercat în 1 comună, dar fără rezultat.
pg. 57 - C O N S P E C T U L S U M A R
a / membrilor «Asociaţiunii » la 1 Septemvrie 1912.
Membri Membri Membri în fundatori pe vieaţă ordinari total
66. . . . . — 8 21 29
67. „ Teaca . . . . 2 4 19 25
68. „ Timişoara . . . . . . . . 3 10 37 50
pg. 109 - 58. T e a c a .
I. Numărul agenturilor: 0.
II. Numărul bibliotecilor: 7, Ida-mare cu 24 voi., Pintic cu 22 voi., Cosma cu 22 voi., Uifalău cu 22 voi., Milaşul-mare cu 22 voi., Hărâstăş cu 22 voi. şi Teaca cu 48 voi.
III. Număiul reuniunilor: 0.
IV. Averea despărţământului: 0.
V. Cursuri de analfabeţi au ţinut: în Budurlău înv. Oct. Frăţilă cu 28 inşi, în Ormenişul de Câmpie preotul Laurian Voda cu 10 inşi şi în Visuia înv. lzidor Cergit cu 45 inşi.
VI. Observaţiuni. Dr. Eugen Bran, director.
DOCUMENTARE:
DOCUMENTARE:
https://dspace.bcucluj.ro/jspui/bitstream/123456789/7970/1/BCUCLUJ_FP_279996_1912_043_005.pdf
https://www.google.com/search?client=firefox-b-d&q=ASTRA+DESP%C4%82R%C8%9A%C4%82M%C3%82NTUL+REGHIN
https://www.cuvantul-liber.ro/316775/despartamantul-reghin-al-astrei-1874-1940-documente/
file:///C:/Users/Radu/Downloads/06-ACTA-MUSEI-NAPOCENSIS-VI-1969_372.pdf - bibliotecile poporale
https://www.bistriteanul.ro/foto-video-primele-banci-primele-institutii-de-credit-din-bistrita-nasaud-intr-o-carte-document/ - apariția primelor bănci la inițiativa ASTREI
http://doctorate.uab.ro/upload/57_340_rez_rom_suciu.pdf - APECTE DIN ACTIVITATEA “ASTREI” ÎN DESPĂRŢĂMINTELE REGHIN ŞI TÎRGU-MUREŞ (1872-1940)
https://www.facebook.com/photo?fbid=7452715858125058&set=pcb.7452716144791696 - balul de binefacere în Beclean - 17 iulie, nu se specifică anul, de presupus înainte de 1940
Page updated
Google Sites
Report abuse