Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
mică incursiune în „teoria” MONOGRAFIEI!
Fără pretenția că vom respecta întru totul conceptul de monografie stabilit de Dimitrie Gusti și Traian Herseni, am pornit într-o călătorie de lungă durată, pe cărările de-acum bine bătătorite ale internetului, pentru a face din fața și cu ajutorul calculatorului un fel de „arheologie documentară” (o fi corect formulat???).
De la bun început, mi-am făcut un plan, pentru a fi cât mai sistematic, denumind câteva capitole care pe măsură ce au trecut anii, am mărit-o și diversificat-o, pentru a putea încadra diverse informații găsite, cât mai aproape de un anumit subiect.
Nevoit să mă adaptez la informațiile găsite, a trebuit să ies din „carapacea” stabilită de iluștri noștri înaintași, structurând informațiile pe tipuri de „repere”. Astfel au apărut numeroase file/pagini care la rândul lor au adunat sub-pagini mergând pe o informație clasificată cât mai țintit.
Dacă vom intra în posesia unor date legate de comunele învecinate acestea vor fi folosite pentru a înțelege și interacțiunile dintre acestea, interdependența creșterii economice și sociale în decursul sutelor de ani.
poate fi studiat accesând link-ul următor:
Dimitrie Gusti observă că pentru a vorbi despre monografie, trebuie să vorbim despre un domeniu social bine determinat, care să permită ca prin metoda observației directe să clarifice necunoscutele acelui domeniu.
Prin urmare, principala "regulă" a metodei monografice ar fi delimitarea unei teme sau regiuni și descinderea pe teren pentru a o studia la fața locului (ceea ce în metodologia antropologică se numește "observație participativă").
Esența materialului despre monografie am sistematizat-o pentru o parcurgere mai ușoară.
Monografia trebuie să cuprindă, așadar, pentru a fi completă, un studiu al tuturor cadrelor:
- cadrul cosmologic:
cum e așezat satul,
cum e determinată viața acestuia de teritoriu (munți, ape etc.),
de subteritoriu (zăcăminte etc.), și de
suprateritoriu (faună, climat etc.)
- cadrul biologic:
studiul populației,
alimentație,
igienă etc.
- cadrul istoric: trecutul satului
- cadrul psihic:
conformism și inovație,
conflicte etc.
al manifestărilor sociale:
- manifestări economice:
producție,
câștiguri,
comerț etc.
- manifestări spirituale:
religioase,
artistice,
morale,
ideologice
- manifestări juridice:
obiceiuri juridice locale,
forme de reglementare a conflictelor
- manifestări politice: forme de organizare și administrare
Dimitrie Gusti atrage atenția că aceste cadre și manifestări se studiază urmărind:
- unitățile sociale:
familia,
neamul,
șezătoarea,
cârciuma etc.
- relațiile sociale:
relații între vecini,
între sexe,
între culte și enoriași etc.
- procesele sociale: procese de orășenizare sau modernizare
- tendințele de evoluție socială: dezvoltare etc.