Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
TRANSILVANIA. APE SĂRATE -APE UITATE. - manifestări saline
- Ioan CHINTĂUAN Alina LEHACI Ioana C. MARQUIER - Bistriţa: Editura Născut liber, 2019
(Teke, în lb. maghiară; Tekenderf, în dial. Săsesc; Tekendorf, în lb. germană). Comună, situată pe DN 15A Bistiţa- Sărăţel- Reghin, care are pe pârâul Scăldători, lângă drumul care duce laArchiud, o mică suprafaţă salină, care avea o baltă cu apă sărată, dar azi aici se află numai plante halofile, eflorencenţe saline şi nămol sărat.
În perioada interbelică existau aici amenajări balneare, proprietatea unui sas (by rad - Botcher?). El a amenajat balta, a construit o clădire cu băi calde, cabine etc. La terminarea războiului a plecat în Germania, aşa ca şi majoritatea cetăţenilor de origine germană din comună, iar amenajările balneare (construcţii, instalaţii etc.) au fost neglijate, distruse şi furate. Fichtel (1780) menţionează apele sărate de la Teaca.
(Szâszpentek, Pentek, Als6pentek, în lb. maghiară; Pantek, în dialectul săsesc; Pintak, în germană). Sat aparţinând comunei Teaca, situat la nord de Teaca, pe şoseaua ce duce la Posmuş- Şieu-Şărăţel , care are pe teritoriul său manifestări saline, reprezentate prin bălţi mici cu apă sărată , izvoare cu apă sărată , nămol sărat , eflorescenţe saline, plante halofile şi o fântână cu apă sărată.
Suprafaţa sărăturată este situată la marginea nord-estică a localităţii, amonte de localitate, înspre Posmuş , pe malul stâng al v ăii Posmuşului, într-o suprafaţă despresionară ( ,, piaţetă de adunare a apelor"), în care con:fl uează pâraiele Roadeşi şi Jugastru, cu valea Posmuşului. Cele două pâraie, care îşi adună apele de pe versaţii dealurilor Cetăţuia şi Jugastru, au creat mica depresiune, prin îndepărtarea rocilor triturate (sfărâmate) de ascensiunea sării înspre suprafaţă, ajungând la formaţiunea saliferă din axul anticlinatului Uila-Sărăţel , în flancul sudic al unei decroşări ce afectează anticlinalul în acest sector. Prin eroziune s-a ajuns la sare masivă , care a apărut la zi şi a fost exploatată , în perioada interbelică, de către localnici, pentru nevoile propii şi pentru comerţ cu localităţile din împrejurimi.
De la marginile, uşor abrupte şi vălurite , înspre pârâul Roadeşi , apar izvoare sărate , fântâniţe cu apă sărată , mici bălţi cu apă sărată , nămol sărat , eflorescenţe saline şi plante halofile.
În partea centrală a mici depresiuni, în anul 1918, un fost cioban din Jeica, originar din Arcalia, a amenajat un bazin (din lemn) cu apă sărată pentru băi şi câteva cabine, pe care, în perioada interbelică le arendnează evreului Victor Taler.
Taler amenajează „ băile " pentru „scalde" cu apă caldă şi rece; construieşte cabine, apoi o „ prăvălie " şi din fântânile cu apă sărată vinde „ slatină " locuitorilor din împrejurimi.
Totul a dăinuit până după cel de al doilea război mondial. Urmele „ Băilor lui Taler" se mai văd şi azi. Resturi ale clădirilor băilor calde; a popicăriei şi a unui chioşc , se observă şi azi. Sus, pe mica terasă , spre clădirile fostei ferme, se mai află fântâna cu apă sărată. Jos, pe lângă părâiaş , din nămolul sărat ies stâlpii şi grinzile de lemn a fostului bazin cu apă sărata , care avea 12/6 m şi o adâncime a apei de 1,40 m. Azi, grosimea nămolului sărat este de cca. 2 m, iar sarea masivă mai apare la zi, după viituri, în malul stâng al văii Posmuşului , lângă urmele vechiului pod de beton.
În ultimul deceniu s-a făcut un mic bazin cu apă sărată , placat cu lemn, care parcă aşteaptă o amenajare mai potrivită bogăţiei acestiu loc.
Fichtel, în 1780, menţionează prezenţa sării si a apei sărate la Pinticu Tecii.
Szalai Tibor ( 1950) şi I. Al. Maxim ( 1961) menţionează prezenţa manifestărilor saline de la Pinticul Tecii.
(colocvial Ida Mare, Iuda , Iuda Mare; Ida, Nagyida, Kolozsnagyida, în lb. maghiară; Aide, în dialect săsesc; Grosseidau, Eyda, în lb. germană). Localitate situată pe şoseaua Bistriţa-Sărăţel-Teaca, pe malul drept al văii Dipşa , la baza versanţilor dealurilor care separă această şosea de drumul asfaltat Sărata- Domneşti- Monor- Batoş- Reghin. Partea bazală a tuturor acestor dealuri este alcătuită din roci sedimentare aparţinând Badenianului salifer, formaţiune care apare la suprafaţă şi la Viile Tecii. Pe malul drept al Pârâului Ascuns, în nord-estul localitătii, se află un izvor cu apă sărată. În această parte a satului exista şi o fântână cu apă sărată acoperită cu o „căsuţă" din lemn, care a fost colmatată, din neglijenţa localnicilor, după plecarea saşilor din sat.
Manifestările saline de la Viile Tecii aparţin, aşa ca şi cele de la Teaca şi Pinticu Tecii, aceleaşi ramificaţii ale anticlinatului diapiric (salifer) Sărăţel - Albeştii Bistriţei- Teaca. Apele sărate de aici sunt menţionate de Fichtel în 1780
(Ferihaz, Ferihaza, Kisfeheregyhaz, Feheregyhaz în lb. maghiară; Weisskirchen, în lb. germană). Sat ce aparţine comunei Teaca, situat pe pârâul Valea Mică (aici, pârâul Albeşti ului sau Vâlcica), care vine de la Neţeni, sub
numele de Dumbrava, afluent de dreapta al Văii Dipşa. Satul este situat în partea centrală a ramificaţiei anticlinale diapire Sărăţel -Teaca, iar prezenţa formaţiunii salifere badeniene în apropierea suprafeţei ne este semnalată de apariţia în partea de sud-est a satului a două izvoare sărate, eflorescenţe saline şi plante halofile.
Fichtel citează apele sărate de aici în lucrarea sa din 1780.
https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=10466&d=descopera-zona-teaca--reghin-ms
La 4 km de Teaca, adevarata poarta de intrare in tinutul "slatinilor si borcuturilor", la poalele dealului Cetatuia, sarea apare la suprafata pamantului. Izvoarele sarate de la Pintic au fost descoperite de un cioban ce-si mana alene turma de capre pe una din colinele inverzite ale Bistritei, un cioban din Arcalia numit Mihaila Arcalean. In anul 1918, odata cu Marea Unire, ciobanul isi vande oile si se transforma brusc in "om de afaceri", el amenajeaza aici o mica statiune balneara, alcatuita dintr-un bazin de 72 m2 si cateva cabine pe care le arendeaza mai tarziu unui evreu, pe nume Victor Taler. Mihaila, taran istet, isi da insa iute seama ca a pasit pe un teren necunoscut lui si se intoarce la vechea lui pasiune din care banii investiti se intorceau mai repede decat din gestionarea unui loc de imbaiere.
Taler, om inzestrat cu mult simt practic, continua amenajarea bailor prin deschiderea unor bai calde, a unei pravalii, a unui chiosc iar apa sarata a izvoarelor ce-i prisosea, o vindea taranilor. Lui Mihaila Arcalean, pentru a carui capre sarea era vitala, ii facea uneori cate o reducere! Pe fundul baltii de la Pintic se forma mereu un namol sarat care se mai afla si astazi acolo din abundenta.
Prin anii 1994, doi localnici, Ioan si Arsinica Luca, au pus la cale "readucerea la viata" a bailor, amenajand o parcare, cateva casute de camping, un parc cu ronduri de flori, arbori ornamentali, au finalizat si adductiunea de apa dulce (nu e prea placut sa iesi dintr-o saramura acoperit cu o crusta alba de sare), ba chiar au inceput sa construiasca si un hotel cu restaurant dar... o soarta nemiloasa le-a curmat amandorura prematur vietile. Urmasii lui Arsinica si Ioan n-au reusit sa gaseasca sursele de finantare pentru a termina investitia si mini-statiunea a intrat in paragina chiar inainte de inaugurare.
In anul 2003, am trecut si eu pe la balta copilariei mele, apoi am mai trecut odata in cursul anului trecut. Hotelul s-a daramat de tot iar lemnul casutelor de camping a disparut intr-o iarna geroasa.
Au mai ramas doar balta cu namol si grinzile de stejar ce-i sustineau odata podeaua de lemn si cele 3 izvoare din deal care isi mai deapana linistite, susurand, povestea vietii lor. Numai celor care se opresc, cale de o clipa, s-o asculte...
autor: Dorgo
Satul aflat la 4 kilometri de Teaca s-a bucurat o vreme de investiția unui cioban care a descoperit izvoarele cu ape sărate în timp ce se afla cu caprele sale la păscut. Ciobanul din Arcalia – numit Mihăilă Arcălean și-a vândut animalele în 1918, după Marea Unire, încercând să se transforme în „om de afaceri”. Cel puțin așa susține platforma AmFostAcolo, care prezintă, pe scurt, povestea acestor băi de nămol din Pinticu Tecii.
Mihăilă Arcălean a amenajat aici o mică stațiune balneară, alcătuită dintr-un bazin de 72 metri patrați, și câteva cabine pe care le-a arendat mai târziu unui evreu, pe nume Victor Taler. Acesta, înzestrat cu mult simț practic, continuă amenajarea băilor și deschide și niște băi calde în zonă, o prăvălie și un chioșc.
TRANSILVANIA. APE SĂRATE -APE UITATE. - manifestări saline
- Ioan CHINTĂUAN Alina LEHACI Ioana C. MARQUIER- Bistriţa: Editura Născut liber, 2019
(Pintic; Pentek, în lb. maghiară; Pantek, în dialectul săsesc;Pintak, Pintacken, în lb, germană).
Sat situat în apropiere de oraşul Bistriţa, component azi al municipiului Bistriţa, are, la nord-est de localitate, pe versantul nord-estic al dealului Pinticului (Piatra Pinticului), înspre Nepos, izvoare cu apă sărată, nămol sărat, eflorescenţe saline şi plante halofile. Toate aceste manifestări saline înconjoară fostele amenajări balneare, din care au rămas numai urme.
Sarea şi apele sărate de la Slătiniţa au fost menţionate de Fichtel în 1780. În anul 1905, a luat fiinţă o societate, care să se ocupe de amenajarea şi administrarea unor băi la Pintic (Sătiniţa).
Odată înfiinţată, "Societatea Băilor saline din Pintic" emite şi vinde acţiuni.
În anul 1971, prin bunăvoinţa regretatului biolog Klaus Reschner, am avut o astfel de acţiune emisă şi vândută de "Societatea Băilor saline din Pintic", purtând data de 1 mai 1905, care certifică utilizarea apelor sărate de la Slătiniţa în cură externă.
Societatea respectivă a construit două bazine din beton (L= 4m/1=3m; L=5m/1=3,5m), din care au rămas numai pereţii, parţial distruşi; cabine; un bazin de lemn, cu nămol ; o clădire din piatră şi lemn, în stilul celor din staţiunile balneoclimaterice ale Europei interbelice, în care era un restaurant şi săli pentru
jocuri etc. Amenajările , existente până la primul război mondial, permiteau
tratamente cu apă sărată rece şi caldă. În timpul războiului băile au fost
abandonate, iar în perioada interbelică au trecut în administrarea Primăriei Pintic
(Slătiniţa) , iar după război au rămas în paragină şi alunecările de teren au acoperit
şi distrus, alături de vegetaţie , ceea ce nu au distrus oamenii.
Amonte de bazine, situate pe malul stâng al Pârâului Slatinii, care se naşte
aici, se mai văd , în pădurea care a invadat zona, fundaţiile fostelor cabine pentru
băi calde, lângă izvorul cu apă sărată ( ,, Izvorul de sub molizi"). Locul unde a fost
pavilionul central al băilor se vede datorită puţinilor arbori plantaţi în jur, rămaşi
(molid, pin, tei etc.) şi care încadrează un dreptunghi plin de fragmente de cărămizi
şi piatră , urme ale fostei construcţii , pe malul drept al pârâului, vis-a-vis de
izvoarele sărate.
Un izvor sărat mai curge pe un jghiab de lemn în fostul bazin mic, situat
lângă bazinul mai mare, pe malul stâng al pârâului Slatinii, la 2 m de firul v ăii , unde
se pot observa atât argile salifere cât şi „tuful de Dej" acoperite de aglomeratele
vulcanice (piroclastitele andezitice) ale Călimanilor care formează , mai sus, Piatra
Pinticului şi trec mai departe spre Dumitra.
La vest de bazine, pe versant, se află un alt izvor cu apă sărată. Apele sărate
de la Slatiniţa sunt menţionate de Fichtel (1780), Heinrich Wachner (1948 - caiet
manuscris) Th. Krăutner (1932); V. Ionescu (1962); T. Morariu, E. Morariu, Al.
Savu ( 1968); I. Buta, I. Chintăuan , Doina Langa, Pavel Gălan ( 1977); I. Chintăuan ,
I. Rusu (1988); I. Chintăuan (1998, 2002) etc.
Slătiniţa - Pavilionul vechilor băi cu apă sărată
https://biblioteca-digitala.ro / https://complexulmuzealbn.ro/
TRANSILVANIA. APE SĂRATE -APE UITATE. - manifestări saline - Ioan CHINTĂUAN Alina LEHACI Ioana C. MARQUIER
https://timponline.ro/minunatii-poti-descoperi-intr-drumetie-valea-sieului-foto/
https://www.scritub.com/geografie/Proiect-de-diploma-geografie1452212102.php