Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
Textul este preluat din lucrarea originală a părintelui Vasile Alexa: https://www.facebook.com/Pr.VasileAlexa, care a fost „surprins” de tematica proiectului, meu dar a fost întru totul de acord cu folosirea lucrării domniei sale: „Momente din istoria satului Pinticu, judetul Bistrita -Nasaud", Editura Eikon Cluj-Napoca, 2009”, în proiectul la care lucrez și pe care încerc să-l duc cât mai departe în timp. Doamne-ajută !
P.F. ELIE MIRON CRISTEA
18 iulie 1868 -6 martie 1939
Printre academicienii de origine sau descendenţă bistriţeană, numele lui Miron Cristea este unul ce aduce mândrie satului Pinticu dovedind că acesta poate da şi un patriarh academician de pe aceste meleaguri.
A urmat clasele liceale la Năsăud. Realităţile biografice cu privire la Miron Cristea, academicianul de odinioară, alăturat celorlalţi, care prin travaliul cultural şi cărturăresc şi prin calitatea de membri ai Academiei cinstesc ţinutul, istoria şi oamenii acestor locuri. Căci mama lui, Domniţa Coman, a fost din familie cu revoluţionarul paşoptist Constantin Roman-Vivu a cărui mamă, cu numele Paraschiva, era rudenie apropiată cu mama viitorului patriarh şi academician Elie Cristea. Domniţa Coman, născută în Pinticu, s-a căsătorit cu Gheorghe Cristea din Topliţa.
Familia Cristea are o istorie dramatică şi originile ei sânt în altă parte, un înaintaş al tatălui patriarhului fiind nevoit să se aşeze aici, în Topliţa. Unul dintre strămoşii episcopului, anume Vasile Cristea, era birău domnesc peste averea baronului din Potoc (azi Deleni, judeţul Mureş), cu numele Kemeny. Iobagul Vasile Cristea era un om îndrăzneţ, care adeseori se împotrivea poruncilor şi tiraniilor domneşti.
De aceea a şi fost închis şi judecat să fie tăiat în grapă de coase. Ţăranii au trimis însă vorbă Domnului, că în ziua în care va fi tăiat Vasile Cristea, va pieri şi familia Kemeny până la cea din urmă odraslă.
Baronul, în urma acestei ameninţări, s-a răzgândit şi a poruncit argaţilor să mute gospodăria iobagului răzvrătit în fundul munţilor, în Topliţa Română. Pe urmă i-a dat drumul şi lui Vasile Cristea, care, când a văzut iarăşi sfântul soare, a mulţumit lui Dumnezeu şi s-a îndreptat spre vatra bordeiului său.
N-a mai dat însă de urma lui. Pe unde fusese gospodăria sa, era loc pustiu. Sătenii i-au spus ce făcuse stăpânul. N-a avut încotro, şi-a luat toiagul în mână şi a plecat să-şi caute soţia şi fiul. Aşa a ajuns familia Cristea în Topliţa Română.
Gheorghe Cristea (1832-1924) era urmaş direct al acestui iobag. Din căsătoria lui cu pinticanca de origine, Domniţa Coman (1842—1924), stabilită în Topliţa, s-a născut la 18 iulie 1868 pruncul Ilie (ce va obişnui mai târziu să-şi scrie numele Elie), al patrulea între cei opt fraţi şi surori.
Despre naşterea lui povestea învăţătorul Florian Nistor din Sîntioana (căsătorit în Topliţa cu Leontina Bucur din neamul patriarhului) că atunci fusese o senină noapte de vară şi în ograda lui Cristea se adăpostise un sibian cu turma în trecere şi ciobanul dormind lângă oi a văzut pe bolta înstelată un semn ceresc. (Probabil să fi fost o „ploaie de stele”, ca în noaptea naşterii lui Liviu Rebreanu ). A intrat în casă şi a spus gazdei: „Norul mare de stele ce s-a arătat pe cer, înseamnă viata măreaţă pentru copilul care am auzit ca a venit pe lume odată cu strălucitoarea arătare cerească.”
„Întâmplător, în vremea când s-a născut Patriarhul, se afla în comuna Topliţa un român mărginean de la Săliştea Sibiului, cu numele Ioan Herţa, om chiabur, proprietar de oi, care, în fiecare vară, trecea pe aici, cu numeroasa lui turmă de 10-12.000 capete de oi, la păşunat în Munţii Hangului din Moldova, proprietatea prinţului Dimitrie M. Sturdza.
Legând prietenie, de câţiva ani ,cu ţăranul George Cristea, ciobanul Herţa s-a bucurat şi el că după fete în şir i-a hărăzit Dumnezeu bunului său prieten un băiat şi l-a rugat să-i facă cinstea de a fi el naşul noului născut, cu singura condiţie ca botezul să se facă cât mai curând, înaintea de plecarea sa cu oile la munte, pe care n-o putea amâna decât o zi două. Părinţii au primit cu plăcere propunerea delicată şi creştinească a lui Herţa şi astfel botezul a avut loc în 20 iulie, în ziua de Sf. Ilie...”
Legendă sau adevăr, împrejurarea s-a transformat în neuitată poveste circulând şi azi între oamenii bătrânii din Topliţa. Şi aşa, luminos, i-a fost drumul vieţii în cele şapte decenii (a decedat la 6 martie 1939 la Cannes, în Franţa).
Având în vedere că despre viaţa şi activitatea P.F. Patriarh Miron Cristea s-au scris numeroase alte lucrări şi mai ales faptul că autorul pregăteşte un material dedicat în exclusivitate Patriarhului Miron Cristea, ne vom limita în dezvoltarea acestor relatări, nu înainte de a scoate în evidenţă faptul că P. F. Patriarh Miron Cristea a fost unul dintre urmaşii pinticanilor, care a avut un important rol în unirea tuturor românilor, prezent la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, încununând lupta şi împlinind visul lui Constantin Romanu-Vivu şi al altor înaintaşi pinticani, care şi-au dat viaţa pentru acest ideal.
standardizată, ca model unitar de prezentare a fiecărei personalități, cu includerea următoarelor date minime:
Prenumele/Numele complet al persoanei:
Acesta ar trebui să fie primul element de pe fișă și să includă numele de familie și prenumele persoanei, pentru doamne și numele de fată.
Fotografie:
O fotografie a persoanei pentru a identifica vizual persoana respectivă.
Data și locul nașterii:
Aceste informații vor ajuta la stabilirea contextului istoric și geografic în care s-a născut și a crescut persoana. ei. Numele părinților, a mamei și numele înainte de căsătorie.
Studii
Profesia de bază
Numele complet al soțului
Locul nașterii soției/soțului
Profesia de bază a soției/soțului
Descriere sau biografie scurtă:
O scurtă descriere a activităților și realizărilor semnificative ale persoanei în contextul localității. Acesta poate include informații despre domeniul în care persoana s-a remarcat și contribuțiile sale la comunitate.
Contribuțiile aduse comunității locale:
Detalierea modului în care persoana a influențat sau a adus beneficii comunității locale. Aceasta poate include implicarea în organizații non-guvernamentale, activități culturale, educaționale sau caritabile.
Premii și recunoaștere:
Enumerarea premiilor, distincțiilor și recunoașterii obținute de persoană pentru contribuțiile sale în comunitate.
Contacte de referință:
Informații de contact dacă acestea sunt publice. Informații de contact pentru persoanele sau organizațiile care pot oferi mai multe detalii despre activitățile și impactul persoanei în comunitate.
Data ultimei actualizări:
Menționarea datei la care fișa a fost actualizată pentru a ține evidența informațiilor recente.
Este important să menționăm că aceasta este o listă de date minime, iar fișa poate fi extinsă cu alte informații relevante, în funcție de contextul și necesitățile specifice ale localității și persoanei în cauză.