Adresat celor ce „au ceva de spus”! Înscrie-te acum în grup:
https://www.academia.edu/2701221/Un_fragment_din_tezaurul_monetar_medieval_de_la_Teaca
Cu toate că statutul aşezării nu era unul privilegiat şi că aparţinut unor feudali, localitatea situată pe unul din drumurile care lega Bistriţa prin Reghin de sudul Transilvaniei şi cu târgurile din Câmpia Transilvaniei, a crescut din punct de vedere economic şi demografic, obţinând statutul de târg10. Seria de înlesniri şi libertăţi acordate Tecii de către Petrus de Zob – care primea această moşie, alături de alte sate din această zonă, din partea lui Matei Corvin în anul 1458 –prin diploma acordată la 29 octombrie 1486, au fost de natură să favorizeze dezvoltarea localităţii şi să aducă prosperitate locuitorilor săi. Privilegiul acorda locuitorilor aşezării o serie de libertăţi care apropia Teaca de statutul aşezărilor libere din districtul Bistriţei, respectiv de a-şi alege singur judele, de a se aşeza unde doresc, fără nici o îngrădire. În schimbul unei taxe anuale de 60 de guldeni, un gulden pe fiecare gospodărie, locuitorii erau scutiţi de clacă. De asemenea erau scutiţi de a întreţine şi găzdui slujbaşii stăpânului moşiei. Aceste privilegii au fost în urmă confirmate în 1531, 1567, 1594, 1632 şi 1654.
Prin acelaşi act se acorda şi dreptul de a ţine două târguri anuale, la 1 mai, respectiv la 27 iunie.
Cea dintâi menţionare a unui târg anual la Teaca datează din anul 1361 (Geront Nussbächer, Aus der Vergangenhert von Tekendorf; Aus Urkunden und Chroniken, editura Kriterion, Bucureşti 1981, p. 59).
În anul 1456 Teaca apare în documente sub denumirea de „oppidum” – târg.
O descriere a târgului Teaca apare în lucrarea lui Johannes Troster, „Das Alt und neu Teutsche Dacia”, publicată la Nürnberg în anul 1666. Aici Teaca este înregistrată ca un târg aşezat între dealuri înalte şi străbătut de un curs de apă. Localitatea avea, conform informaţiilor menţionate, un număr de 100 de case, cu biserica şi şcoala în centrul aşezării, înconjurate de un zid de incintă şi alte clădiri. Pe o înălţime înspre Pinticu exista o cetate de refugiu în caz de pericol.
Sunt remarcate amplele culturi de pomi fructiferi şi de viţă de vie care acoperă hotarul târgului Teaca.
Informații despre comerțul din Reghin de la istoricul Ioan Costea din Reghin: