Pojorâta - Vârful Măgura Runcului, în Munţii Rarău

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

În prima zi a lui octombrie 2016 am făcut un traseu relativ uşor, spectaculos, pornind din satul Pojorâta, judeţul Suceava. Plecăm din partea de est a satului (vezi harta locurilor la https://sites.google.com/site/romanianatura47/home/carpatii-rasariteni/giumalau/harta-muntii-giumalau---rarau-anul-2013 ), pe un drum lateral care se desprinde din drumul E58 şi duce spre Vârful Praşca, urmărind îndeaproape pârâul cu acelaşi nume. Un alt reper pentru a intra pe acest drum lateral este cariera de piatră de la intrarea în satul Pojorâta dinspre oraşul Câmpulung Moldovenesc. Imediat după cariera de piatră de sub Vârful Piatra Străjii, venind în sensul amintit, ne vom abate pe primul drum lateral spre stânga care se desprinde din drumul E58.

După ce ne-am înscris pe drumul care străbate o parte din satul Pojorâta pe Valea Praşca, privim spre est, în lumina dimineţii, creasta pe care vom urca (foto 1). Vom sui exact pe deasupra carierei de piatră. După ce trecem calea ferată ne abatem pe primul drum spre stânga, în urcuş, părăsind drumul care duce spre Vârful Praşca. Trecem repede de câteva case de aici şi ceva mai sus părăsim drumeagul pe care urcăm şi, de la gardul de bârne din imaginea 2, ne abatem spre stânga. Suntem întâmpinaţi de un covor de brânduşe de toamnă (foto 3).


                                  1
                                2
                     
3





Vom avea grijă de faptul că suntem într-o porţiune îngrădită; vom întâlni şi aici dar şi mai sus, multe fire electrificate, cu tensiune mică, pentru a delimita teritoriul pe care au voie de păscut animalele. Ne strecurăm pe lângă un asemenea fir spre un mic grajd pentru animale pe care îl zărim undeva spre stânga în urcuş (foto 4), iar de acolo vom trece de gardul din lemn aflat exact pe marginea superioară a abruptului generat de cariera de piatră. De aici vom urma pentru o bună bucată de drum linia dată de gardurile care delimitează anumite stâne sau terenuri.


                     4

Într-un pin zărim o veveriţă (foto 5) iar ceva mai sus, pe sub câteva tufe, o vulpe dispare prea repede pentru a fi imortalizată. Panta este destul de mare. Într-un loc de unde avem vizibilitate aproape în toate direcţiile vedem spre nord-est, în plan apropiat în imaginea 6, chiar sub noi, cariera de piatră, o parte din satul Pojorâta iar în plan îndepărtat Obcina Feredeului. În partea opusă, spre vest, zărim Râul Moldova, partea din amonte a satului Pojorâta şi două văi importante în fundal (foto 7). Spre dreapta este Valea Moldova iar spre stânga Valea Putna care ne conduce în amonte în Pasul Mestecăniş.

                                   5
                                6
                               7

Peisaj încântător deşi nu e perfect senin. Dacă ne mutăm privirea spre sud-vest zărim două vârfuri importante din zonă, celebrele Adam şi Eva (foto 8) pe care le-am văzut îndeaproape pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura35/carpatii-rasariteni/rarau/rarau-varfurile-adam-si-eva . Dar, poate cel mai frumos se vede, spre sud-est, Rarăul cu releele sale din vârf precum şi colţii stâncoşi ai Pietrelor Doamnei (foto 9) (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/rarau-harta-marcaje-pesteri ).


                  8
                      9

Urcăm mai departe pe lângă gardurile care delimitează terenurile din zonă (foto 10). Ceva mai sus ajungem la intersecţia din imaginea 11. Este indicat să ne abatem pe drumeagul din stânga imaginii dar am preferat să dăm un mic ocol, de doar câteva zeci de metri, păstrând direcţia dată de gard. Spre nord zărim, pe partea cealaltă a văii, Vârful Muncelu, de 1302 m (foto 12). 


                     10
                           11
                        
12







După câteva zeci de metri parcurşi întâlnim iar un fir electrificat dar şi drumeagul din imaginea 13, care coboară spre sat, spre stânga faţă de sensul de mers până aici. Coborâm şi noi până la gardul care se vede în imaginea 13 şi imediat cum am trecut de el ne abatem spre dreapta, pe lângă gard, în urcuş. Apar câteva stâncării, calcare, de mici dimensiuni (foto 14).

                               
13

                         14

În urcuş ocolim, spre dreapta sa, Vârful Piatra Străjii. Urcuşul devine ceva mai abrupt iar creasta este destul de ascuţită astfel încât avem vizibilitate spre multe direcţii. Zărim spre nord-est Vârful Tomnatecul din Obcina Feredeului (centru dreapta în imaginea 15), peste care am trecut pe traseul descris la https://sites.google.com/site/romanianatura23/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/varful-tomnatecu


                                                 15
                      16

Ne deplasăm mai departe pe lângă acelaşi gard, panta este ceva mai domoală. Trecem pe sub o linie de înaltă tensiune şi zărim spre nord un alt vârf frumos din Obcina Feredului, Păuşa (foto 16), descris la https://sites.google.com/site/romanianatura56/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/varful-pausa-muntii-obcina-feredeului-privelisti-exceptionale , precum şi Valea Sadova. Muncelul se află de cealaltă parte a văii şi se vede din alt unghi (foto 17) iar spre vest, în plan apropiat, se zăresc Vârfurile Adam şi Eva (foto 18); creasta din plan apropiat care se desprinde dintre aceste vârfuri a fost descrisă începând de la imaginea 1a de la   https://sites.google.com/site/romanianatura58/home/carpatii-rasariteni/rarau/urcare-pe-varful-rarau-prin-valea-seaca-muntii-rarau . În plan îndepărtat în imaginea 18 se zăreşte creasta pe care putem ajunge pe Vârful Giumalău pornind fie din Pojorâta, fie din satul Valea Putnei, aflat câţiva kilometri în amonte de Pojorâta, creastă marcată cu punct albastru.


                             17
                                               
18







Ne aşteaptă alt urcuş, la fel de abrupt, tot pe lângă un gard (foto 19). Prindem în altitudine văzând cu ochii (foto 20). 

                     19
                       
20





Spre vest zărim Vârful Fărăoane din Munţii Suhard (foto 21) iar spre nord-est şi spre est vedem în vale partea din amonte a oraşului Câmpulung Moldovenesc precum şi Valea Pârâul Morii, pe care se află unul din cei mai bătrâni ulmi din ţară (foto 22; https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/ulm-foarte-batran-in-muntii-obcina-feredeului ). 


                    21
                              22

Urcăm mai departe (foto 23) şi trecem de un vârf secundar marcat cu un vechi punct de triangulaţie (foto 24).


                     
23

                                                                                                                                                                                               24

Suntem suficient de sus pentru a avea vizibilitate peste Obcina Mestecănişului înspre vest. Zărim astfel multe vârfuri importante din Munţii Suhard, descrise la parcurgerea crestei (https://sites.google.com/site/romanianatura36/home/carpatii-rasariteni/suhard/muntii-suhard-parcurgerea-crestei ) iar undeva într-un colţ vedem şi câteva vârfuri din Munţii Rodnei (foto 25). Continuăm traseul. Poteca începe să coboare puţin şi în faţă zărim Vârful Măgura Runcului, înalt de 1176 m, pe care îl vom traversa (foto 26). Spre dreapta, către Valea Praşca, peisajul de toamnă ne încântă (foto 27).


                           25
                     26
                         
27










Poteca noastră este din nou delimitată de un fir electrificat (foto 28); din aceste locuri zărim spre sud-vest, în ultimul plan în imaginea 29, Vârful Giumalău. Ajungem într-o şa de unde observăm următorul gard pe lângă care vom urca spre vârf (foto 30). 

                                     28
                             29
                   
30






Din şa privim spre nord (foto 31) şi spre sud, unde, în vecinătatea noastră se află câteva grajduri (foto 32). Urcăm apoi o porţiune destul de abruptă dar frumoasă (foto 33).


                    31
                     32
                     
33




De mai sus privim spre înapoi şi observăm cât de ascuţită e creasta pe care am ajuns aici (foto 34). Zărim şi Valea Sadova, în toată splendoarea ei (foto 35), vale pe care am ajuns la lacurile descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura66/home/carpatii-rasariteni/obcina-feredeului/lacurile-iezer-si-bolatau-din-obcina-feredeului-descrierea-accesului .


                           34
                                        35

Foarte puţin mai sus vom intra în pădure (foto 36). Printre copaci zărim Pietrele Doamnei (foto 37) şi Vârful Giumalău (foto 38) apoi intrăm în pădure şi ne abatem uşor spre stânga faţă de sensul de urcuş până aici. 


                          36
                              37
                                        
38

Urmează urcuşul spre vârf, care trece prin vegetaţie destul de mare (foto 39). Atenţie, înainte de vârf este o potecă ce ocoleşte piscul prin dreapta sa. Nu ne vom abate pe acea potecă ci urcăm direct spre vârf. Pe vârf, care este împădurit, găsim o veche bornă topografică (foto 40) şi câteva pietre de la o veche construcţie. 


                                                                                                                                                                                  39
                    
40

Nu zăbovim prea mult aici şi coborâm înspre nord-est, către oraşul Câmpulung Moldovenesc. Imediat mai jos de vârf sunt câteva urme de tranşee rămase din războaiele mondiale. Urmează o coborâre printre tufe de zmeură, printre care se strecoară o potecă foarte puţin umblată. Pădurea este destul de rară astfel încât avem vizibilitate spre nord (foto 42). Ceva mai jos zărim printre copaci şi oraşul (foto 43).


                                                                                                                        42
                                        
43

Ajungem, după o coborâre pe o pantă destul de mare, într-o porţiune defrişată unde întâlnim un capăt de drum de exploatare (foto 44). Ne înscriem pe acest drum în coborâre (foto 45). Drumul face multe serpentine şi pe alocuri are şi pante mai mari (foto 46). 


                                                                                                                                                                                       44
                  
45

                                                                                                                                                                  
46

Undeva mai jos, zărim în partea dreaptă cum coborâm, Vârful Runcul, înalt de 1129 m (foto 47). Urmează o pantă finală (foto 48) care ne conduce în vecinătatea unui baraj. Înainte de a ajunge la el zărim pe drumeagul nostru un gândac (foto 49). 

                              
47

                                                                                               48
                            
49

Iată, mai jos, barajul (foto 50). Sunt mai multe astfel de baraje pe aici pentru că, deşi pârâul de-a lungul căruia sunt făcute este foarte mic, totuşi, la o rupere de nori acesta poate produce inundaţii. Pe o margine a barajului întâlnim marcajul bandă albastră deoarece pe aici este un  traseu care duce spre Vârful Rarău.


                                                                                                                              50

De la baraj drumul se lărgeşte (foto 52) şi ceva mai jos, pe partea dreaptă cum coborâm, găsim un izvor. Dacă privim spre înapoi zărim, în imaginea 53, spre dreapta, drumul care coboară din pădure, care este drumul pe care am ajuns aici, iar de-a lungul văii, chiar pe lângă baraj, traseul turistic marcat cu bandă albastră. 


                            52
                                         
53





Ceva mai la vale întâlnim din nou marcajul pe o salcie apoi ajungem la primele case din oraş (foto 55). Mai coborâm puţin şi uitându-ne înapoi surprindem cele doua vârfuri importante ale zonei; cel din stânga din imaginea 56 este Vârful Runcul iar cel din dreapta este Măgura Runcului, pe care tocmai l-am traversat. 


                             55
                            
56




Mai parcurgem câteva sute de metri şi ieşim la drumul E58, spre partea de vest a oraşului Câmpulung Moldovenesc.