Lacurile Iezer şi Bolătău, din Obcina Feredeului, descrierea accesului

Vasile Bouaru (Rădăuţi) 

Participanţi: Vasile Bouaru, George Sireţchi (Rădăuţi), Petruţa Savu (Hurjueni), Sebastian Vicovanu (Volovăţ). 


Lacurile naturale din Obcinele Bucovinei sunt foarte rare. Ba chiar se spune că singurul lac din obcine este Iezer, aflat în vecinătatea satului Sadova, în Obcina Feredeului (colecţia Munţii noştri, Obcinile Bucovinei, pag 25) (vezi hartă la). Despre Lacul Iezer s-au mai făcut menţiuni în diverse publicaţii. Am aflat că nu departe de Lacul Iezer mai există un lac, aproape necunoscut, numit Bolătău. Ambele lacuri se găsesc în partea sud-vestică a Obcinii Feredeului şi sunt lacuri de baraj natural.

Nu se poate spune cu precizie data formării acestor lacuri. Despre Lacul Iezer există unele menţiuni istorice de pe la 1594, din timpul domniei lui Aron Vodă. Despre Lacul Bolătău se pare că prima menţionare documentară datează de prin 1737.

Pentru a vedea la faţă locului aceste lacuri am organizat două excursii în zona lor. Ca punct de plecare am ales intersecţia drumurilor E58 cu 17A, aflată la ieşirea din amonte din oraşul Câmpulung Moldovenesc înspre Pojorâta. În imaginea 1 am surprins, într-o frumoasă dimineaţă de august 2016, o parte din creasta principală a Obcinii Feredeului (în ultimul plan, spre dreapta) precum şi podul peste Râul Moldova, pe care îl vom traversa pentru a intra în satul Sadova. Iată, în imaginea 2, valea pe care o vom urma câţiva kilometri pentru a ajunge spre primul din cele două lacuri, Iezer.

                               1

2

                              3

Traversăm Râul Moldova, privit spre amonte (foto 3) şi urmăm drumul asfaltat 17A cale de aproape 2 km în amonte, până la intersecţia din imaginea 4. 

4

Acolo părăsim drumul 17A, care se abate spre dreapta în imaginea 4 şi duce, peste Obcina Feredeului, prin Curmătura Boului, la Vatra Moldoviţei. Pe unul din indicatoarele aflate la acea intersetie citim că până la Lacul Iezer mai avem de parcurs 8,5 km (foto 5). Urmăm drumul 88 care traversează satul Sadova. El străbate o vale adâncă, pitorească (foto 6) şi după 5 km de la intersecţia din imaginea 4 ajungem la altă intersecţie (foto 7). De aici mai avem 3,5 km până la lac şi ne abatem pe drumul din dreapta din imaginea 7. Există un panou care arată asta.

                        5

                           6

7

                          8

Noul drum urcă o pantă lină. De mai sus privim spre valea pe care se află drumul din stânga din imaginea 7, drum pe care ne vom întoarce pe una din variantele de coborâre de la al doilea lac, Bolătău (foto 8). Peisajul este deosebit de pitoresc (foto 9). 

9

                          10

11

Undeva mai sus, pe drumul pe care ne-am înscris, zărim exemplare de larice (foto 10). La 1 km mai sus de ultima intersecţie se termină asfaltul iar drumul traversează minunate păduri de conifere (foto 11).

Mai în amonte trecem pe lângă o zonă îngrădită a unei gospodării (foto 12). Privim în toate direcţiile (foto 13). 

                              12

13

Trecem printre garduri din bârne (foto 15) şi după ce depăşim gospodăria amintită ajungem la o intersecţie (foto 16). 

                            15

16

Urmăm drumul din dreapta în sensul de mers, care este cel mai circulat. Ajungem in vecinătatea unui pod unde, înainte de a-l traversa, zărim pe partea stângă un izvor, unde este bine să ne alimentăm cu apă (foto 17). Imediat după pod drumul urcă o mică pantă şi conduce în câteva sute de metri la o nouă intersecţie, unde se află un panou (foto 18). Nu ne abatem pe drumul din dreapta, care duce la o stână aflată mai sus, deşi se poate ajunge şi pe acolo la Lacul Iezer, care este foarte aproape de aici.

                          17

18

Urmăm drumul principal care, după o curbă, trece pe sub poarta din imaginea 19. Am ajuns pe malul Lacului Iezer. Este parţial amenajat. Sunt bănci acoperite şi un mic baraj. Lacul este foarte frumos (foto 21). Adâncimea este de 12 metri iar suprafaţa de 1,5 hectare.

                        19

21

Din dreptul lacului avem două variante pentru a continua traseul. Prima ar fi să înaintăm pe drumul pe care am ajuns aici şi continuă prin partea dreaptă dacă stăm cu faţa spre lac (foto 22). 

Undeva în partea opusă lacului faţă de baraj zărim o altă gospodărie. Drumul continuă prin dreapta acelei gospodării dacă stăm cu faţa spre lac, încă 1,5 km. Aproape de capătul dinspre amonte al lacului zărim o raţă sălbatică. Privim partea din amonte a lacului (foto 24). Drumul începe să urce (foto 25). De mai sus putem surprinde aproape tot lacul (foto 26).

22

                         24

                       25

26

A doua variantă este să parcurgem malul drept geografic al lacului. De la baraj ne abatem spre stânga dacă stăm cu faţa la lac (foto 27). Coborâm până pe mal. Zărim o libelulă căzută în apă (foto 28). 

                                  27

28

Observăm foarte multe libelule care zboară deasupra lacului. Ne strecurăm pe lângă una din băncile acoperite şi ne abatem pe poteca din dreapta din imaginea 29, care urmează îndeaproape malul drept geografic al lacului. Poteca urcă la început apoi coboară puţin şi conduce pe lângă gardul gospodăriei amintite, spre capătul din amonte a lacului (foto 30).

                                 29

30

Traversăm micul Pârâu Sadova şi ajungem din nou la drum. Acesta începe să urce mai accentuat (foto 31). Pe drum zărim o omidă (foto 32).

                                            31

32

Trecem pe lângă o zonă roşiatică aflată pe partea dreaptă în sensul de urcuş şi ajungem la capătul drumului amenajat. De aici drumul are aspectul unui drum forestier (foto 34). Urcăm o pantă ceva mai mare şi după aproape 15 minute de la capătul drumului amenajat pădurea se răreşte şi ajungem aproape de o şa (foto 35).

                    34

35

Mai urcăm câţiva metri şi sosim într-o porţiune defrişată unde întâlnim mai multe drumeaguri. Ne abatem pe cel din stânga din imaginea 36. Suntem aici în vecinătatea Vârfului Pietrişu, de 1364 m, aflat pe creasta principală a Obcinii Feredeului precum şi a Muntelui Plai, aflat în stânga noastră faţă de sensul de urcuş. Imediat cum ne-am înscris pe drumeagul indicat, privim spre înapoi unde zărim un drum de exploatare (foto 37). 

                     36

37

Deşi drumeagul pe care îl vom urma se abate din nou spre dreapta faţă de sensul de urcuş, ne abatem câţiva metri spre un pâlc de copaci de unde admirăm muntele şi zărim continuarea traseului (foto 38). Aici, la umbră, găsim multe ciuperci (foto 39).

                                38

39

Revenim la drumeagul pe care am ajuns aici şi mai urcăm câteva zeci de metri (foto 40). Începem să avem vizibilitate spre partea cealaltă a muntelui, către Valea Breaza (foto 41). Ne abatem apoi spre stânga, pe drumeagul foarte bine vizibil ce trece printre brăduţii din stânga din imaginea 42, părăsind drumeagul ce urcă spre Vârful Pietrişu.

                               40

                                      41

42

                                 43

Admirăm valea pe unde vom coborî (foto 43). La orizont zărim cele trei vârfuri apropiate din Muntii Rodnei, Roşu în stânga, Ineuţ în mijloc, Ineu în dreapta (foto 44), vârfuri descrise la, la şi la. Spre dreapta zărim inconfundabila piramidă a Vârfului Bâtca Tătărcii (foto 45).

                             44

45

Coborâm pe drumeagul pe care ne-am înscris. Puţin mai jos găsim o ciupercă izolată (foto 46). Cum intrăm în pădurea aflată doar cu puţin mai jos vom fi atenţi în dreptul locului din imaginea 47. În dreptul lui, pe partea stângă în coborâre, se află al doilea lac pe care l-am avut ca obiectiv, Bolătău. Este destul de bine mascat de vegetaţie şi de copacii din jur. Pentru a marca mai bine locul unde trebuie să ne abatem din drumeagul pe care am ajuns aici, din dreptul lacului am făcut o fotografie spre amonte, către drumeagul care ne-a condus în acest loc (foto 48).

                      46

                            47

48

                              49

Străbatem câţiva metri prin vegetaţia de pe lângă lac şi ajungem pe malul său (foto 49). Copaci lungi sunt căzuţi în lac, apa este de culoare neagră, probabil din cauza aluviunilor şi a mâlului. Vom ocoli lacul spre dreapta faţă de accesul spre el. Mai întâi vom depăşi vegetaţia abundentă şi trecem peste micul pârâu care izborăşte din lac, de asemenea de culoare neagră (foto 50). 

50

Ajungem într-o porţiune mlăştinoasă, cu mulţi muşchi, unde avem doar câteva locuri prin care ne putem apropia de malul lacului (foto 51, 52). Ca dimensiuni este mai mic decât „fratele” său aflat de partea cealaltă a muntelui, Lacul Iezer.

                   51

52

Din cauza fundului lacului care este de culoare neagră, suprafaţa pare să fie o adevarată oglindă (foto 54). Copacii căzuţi în lac sunt foarte lungi (foto 55) şi se pare ca încă vor mai cădea şi alţii în lac (foto 56). 

                        54

                                55

56

                                      58

Ne deplasăm mai departe pe malul lacului trecând prin zone mlăştinoase pe care trebuie să le ocolim (foto 58). Ajungem într-o porţiune unde copacii căzuţi sunt foarte groşi (foto 59). 

59

Mai privim spre lac (foto 60) iar înainte de ieşi la drum zărim o ciupercă otrăvitoare (foto 61).

                       60

61

Am realizat şi un scurt film la Lacul Bolătău: https://youtu.be/Nyjf6QPwTtc.

Încântaţi de cele văzute continuăm coborârea (foto 62). Întâlnim o pantă destul de mare pe care o depăşim şi ajungem la valea unui mic pârâiaş (foto 63). 

                                  62

63

Zărim un bondar plin de polen (foto 64). Nu mai mergem mult şi ajungem la intersecţia din imaginea 65. De aici avem două variante.

                                                         64

65

Prima. Ne abatem spre stânga, în sensul de coborâre. Acest drum ne scoate înapoi în Sadova. Drumul este îngrădit încă de la început (foto 66). Ceva mai la vale munţii se mai depărtează şi poienile sunt destul de mari (foto 67). Depăşim un drum pe care găsim un indicator (foto 68). 

                                                      66

                       67

68

                             69

Am ajuns aici pe drumul din stânga imaginii. Nu ne abatem pe drumul Pietriş ci vom continua coborârea pe drumul principal. Zărim multe gospodării împrăştiate prin poieni (foto 69, foto 70). Multe sunt folosite doar vara, la strânsul fânului.

70

Urmăm mai departe drumul (foto 71) şi ajungem la o intersecţie foarte degajată, cu drumul forestier Latin aflat pe partea dreaptă cum coborâm (foto 72). Acolo sunt şi bănci. 

                     71

72

La câteva sute de metri mai la vale găsim pe partea stângă în sensul de coborâre o bancă şi un izvor (foto 73) însă, din păcate, apa nu este bună de băut. Spre apusul soarelui,  drumul  forestier este foarte frumos (foto 74). Ajungem la primele case din Sadova şi continuăm deplasarea spre aval. Trecem pe lângă câteva poieni unde soarele abia mai ajunge acum, la apus. Încă puţin şi drumul conduce la intersecţia din imaginea 7, pe drumul din stânga din această imagine. De aici avem de parcurs calea în sens invers, până la drumul E58.

                                                       73

74

A doua variantă este ceva mai lungă, dar foarte frumoasă. Ne abatem pe drumul din dreapta de la intersecţia din imaginea 65 (foto 76). Drumul urcă pe lângă un gard (foto 77). 

                          76

77

De mai sus privim spre înapoi, zărind Vârful Plai (foto 78) dar privim şi spre dreapta lui dacă stăm cu faţa spre el. Zărim valea pe care am făcut varianta 1 de coborâre (foto 79). 

                    78

79

Urcăm panta amintită, care nu este prea lungă şi coborâm pe partea opusă. Ajungem la intersecţia din imaginea 80. Drumul din dreapta este barat şi noi vom continua traseul pe drumul din stânga, foarte degajat şi imediat mai jos întâlnim locuinţe. Pe partea dreaptă mai ales, în coborâre, sunt întinse fâneţe (foto 81).

                     80

81

Mai la vale, la o curbă, avem din nou privelişte spre muntii îndepărtaţi (foto 82). Apoi drumul merge aproape orizontal (foto 83). Casele sunt din ce în ce mai multe (foto 84). 

                   82

                                83

84

Fâneţe cât cuprindem cu ochii şi pe partea dreaptă, în coborâre (foto 85) şi pe partea stângă (foto 86). Drumul conduce la o nouă intersecţie (foto 87). 

                             85

                    86

87

De la aceasta ne abatem spre stânga şi vom urma până în vale Pârâul Negru sau Negrei. Trecem pe lângă câteva gospodării (foto 88) şi admirăm pajiştile din jur (foto 89). 

                    88

89

Mai avem 3 km până în satul Breaza, pe Valea Moldovei (foto 90). Ajungem la intersecţia cu drumul 175 (foto 91), pe malul Râului Moldova. Iată aceeaşi intersecţie dar şi drumul pe care am ajuns aici văzute din partea cealaltă a drumului 175 care uneşte satele Pojorâta şi Izvoarele Sucevei (foto 92). Am ajuns exact pe malul opus locului unde am văzut şi cercetat grotele de la începutul descrierii traseului.

                                         90

                                  91

92

                                  93

Privim confluenţa Pârâului Negru cu Râul Moldova (foto 93) după care ne deplasăm câteva sute de metri aval pe drumul 175, până la ieşirea din satul Breaza, unde pe partea stângă se află o porţiune de abrupt (foto 94).

94

Un alt traseu pe care se poate ajunge la Lacul Iezer a fost descris la.