Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
1
2
Ne înscriem pe el şi zărim în depărtare, în ultimul plan în imaginea 3, creasta şi întinsa poiană în vecinătatea căreia se află destinaţia noastră. Drumul forestier străbate păduri întinse de conifere, adânci şi frumoase (foto 4).
3
4
Ajungem la capătul său, de unde vom urca pe pârâul care însoţeşte tot drumul forestier (foto 5). Întâlnim un semn neconvenţional care ne va conduce în poiana din vârful muntelui (foto 6).
5
6
În urcuş zărim pe stânga o zonă de abrupt (foto 7) iar mai sus depăşim o porţiune de grohotiş (foto 8). Apoi drumul urcă ceva mai accentuat. Pe un brad zărim un mănunchi de ciuperci (foto 9). Apar câteva poteci laterale, mai puţin umblate. Noi vom urca pe drumeagul cel mai umblat, care se abate treptat spre dreapta faţă de sensul de urcuş şi care este şi cel mai vizibil.
7
8
9
Încet, pădurea se răreşte iar priveliştea din spatele nostru este foarte frumoasă (foto 10). Drumeagul ne conduce treptat la intrarea în golul alpin, dinspre partea inferioară. Vom urca tot spre partea dreaptă a poienii, spre acel vârf secundar indicat de săgeata roşie în imaginea 11. Drumeagul pe care am ajuns aici se abate spre stânga, către câteva stâni aflate mai sus. Spre înapoi zărim o parte din Muntii Bistriţei, cu Vârful Grinţieş (foto 12).
10
11
12
Urcuşul devine ceva mai accentuat, panta este mai mare (foto 13). Zărim ceva mai sus o stână părăsită, spre care ne îndreptăm, de unde vom admira împrejurimile (foto 14).
13
14
Mai sus şi mai spre stânga faţă de sensul de urcuş zărim o stână locuită (foto 15). Urcăm mai departe iar panta este şi mai mare, dar nu foarte lungă. Zărim puţine flori care mai cresc acum la sfârşit de septembrie la această altitudine (foto 16).
15
16
Ajungem pe creasta Muntelui Goia. Peisajul, spre vest, îţi taie respiraţia… (foto 17). Se văd valea pe care am urcat şi o parte din satul Cotârgaşi (foto 18), locul de unde a făcut imaginea 3.
17
18
Spre stânga noastră, dacă stăm cu faţa spre vest, sau spre partea dinspre care am ajuns în creastă, zărim Munţii Bistriţei şi din nou vârful care domină aceste locuri, Grinţieş, înalt de 1732 m sau, după unii, înalt de 1758 m (foto 19). Facem fotografii spre toate direcţiile (foto 20), mai puţin spre est deoarece imediat după creastă se află o pădure de conifere cu copaci înalţi care obturează orizontul.
19
20
Spre nord-vest zărim în depărtare Pietrele Doamnei şi Vârful Rarău (foto 22) (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/rarau-harta-marcaje-pesteri ). Spre stânga faţă de Rarău zărim Vârful Giumalău (https://sites.google.com/site/romanianatura1/home/relief-romania-muntii-carpati/carpatii-rasariteni-harti-marcaje-pesteri/muntii-giumalau-harta-marcaje-pesteri), Vârful Bogolin şi Pietrosul Bistriţei (https://sites.google.com/site/romanianatura44/home/carpatii-rasariteni/bistritei/cabana-zugreni---pietrosul-bistritei) (foto 23).
22
23
Deşi e greu să ne despărţim de un asemenea peisaj, ţinta noastră este alta. Ne mai deplasăm foarte puţin pe creastă, spre sud, până în locul în care creasta urcă un mic dâmb. Exact înainte de urcuş ne îndreptăm spre pădurea din stânga noastră faţă de sensul de mers pe creastă şi căutăm una din potecile care intră în pădure (foto 24). Odată intraţi în pădure ne abatem uşor spre dreapta faţă de sensul de înaintare şi parcurgem aproximativ 100 m. Vom ajunge într-o porţiune cu câteva stânci de mici dimensiuni iar spre dreapta vom zări o mică porţiune de abrupt.
24
Printre pietrele din această arie, nu foarte numeroase, zărim una extrem de interesantă, Piatra Scrisă (foto 25). Pentru a ne face o impresie asupra mărimii iată aceeaşi piatră fotografiată lângă Sebastian (foto 26).
25
26
Ne atrag atenţia numeroasele inscripţii de pe două laturi ale acestei pietre (foto 27). Seamănă cu scrierile runice (foto 28).
27
28
Gândul ne duce la mileniile de istorie, la cei care au trecut pe aici şi au lăsat un semn pentru viitor (foto 29). Fotografiem toate semnele (foto 30). Inscripţiile apar doar pe două laturi, care par să fi fost îndreptate. Se pare că această scriere, aşa ca multe din antichitate, este de natură ideografică, adică un simbol reprezintă un cuvânt sau un grup de cuvinte şi nu o literă din alfabetul nostru. Am realizat un scurt film cu Piatra Scrisă: https://youtu.be/OoBlALwRlDo.
29
30
Undeva lateral apar două găuri (foto 31). Aşa cum am menţionat în articolul precedent, stânca iniţială a fost detonată iar ceea ce a rămas este piatra cu incripţii, dar răsturnată şi multe fragmente pe care de asemenea am găsit inscripţii (foto 32).
31
32
Iată pe un alt fragment din piatră câteva inscripţii (foto 33). Cercetăm fiecare piatră de aici (foto 34).
33
34
În apropierea pietrei principale găsim o lespede acoperită de muşchi şi licheni, cu o inscripţie de aproximativ 100 ani (foto 35). Putem spune asta deoarece este gravat şi un an. Chiar dacă această inscripţie este mai recentă ea oferă un mic etalon pentru a vedea cum şi cât muşchi de pădure se depune şi acoperă aceste pietre.
Tot în apropierea Pietrei Scrise găsim o lespede fără inscripţii dar de formă geometrică aproape perfectă. Nu putem spune cu siguranţă că este opera omului dar parcă este şlefuită de om (foto 36). Ne deplasăm în jurul pietrei principale şi imediat cum găsim ceva care merită atenţia ne anunţăm pentru a vedea toţi. Iată cum Andrei găseşte o lespede de mici dimensiuni ce pare de asemenea să fie şlefuită de om (foto 37). Poate cea mai interesantă piatră, referitor la dimensiuni şi formă se află ceva mai sus de Piatra Scrisă. Are forma unui obelisc paralelipipedic şi este răsturnată (foto 38).
35
36
37
38
Mai sus de Piatra Scrisă se află câteva stânci ceva mai mari (foto 39). Descoperirile nu se lasă mult aşteptate, zărim imediat pe sub muşchii fixaţi foarte bine de aceste pietre o multitudine de alte inscripţii (foto 40).
39
40
Unele sunt de prin războaiele mondiale, care şi-au pus amprenta în aceste locuri, altele par să fie asemănătoare cu cele de pe Piatra Scrisă (foto 41). Iată un detaliu (foto 42).
41
42
Găsim şi piatra din imaginea 43, cu inscripţii de dată mai recentă, de prin 1949. Acelaşi lucru ne bucură la această piatră, ne putem forma o imagine asupra a ceea ce face natura, cum acoperă cu muşchi şi licheni şi în cât timp, o piatră. Aria în care se află toate aceste pietre este relativ mică; la câteva zeci de metri de Piatra Scrisă nu se mai întâlnesc stânci ci doar pietre mici, obişnuite. Doar un mănunchi de ciuperci ne mai atrage atenţia (foto 44) apoi facem cale întoarsă.
43
44
Page updated
Google Sites
Report abuse