2015.04 (aprilie)
Nu mai bine o bateţi cu pietre în piaţa publică?
Mutarea la penitenciarul pentru femei de la Târgşor reprezintă o încercare de umilire şi distrugere a omului Elena Udrea. E o încercare de suprimare emoţională şi intelectuală.
În acest moment, fostul ministru nu poate nici măcar să-şi studieze dosarul. Distanţa mare faţă de locul în care se va desfăşura procesul, dublată de procedurile alambicate în ceea ce priveşte comunicarea cu avocaţii, îngreunează şi mai mult capacitatea acuzatului de a-şi susţine cauza. Tragem, deci, concluzia că această hotărâre are un puternic caracter represiv, încercându-se, practic, să i se răpească Elenei Udrea şi dreptul la apărare.
Un om prezumat nevinovat, în cazul căruia nici măcar nu a început judecata pe fond, este deja pedepsit ca şi când ar fi fost condamnat. Avem de-a face cu o aberaţie legislativă şi procedurală şi o mare mizerie a celor care se joacă efectiv cu destine şi vieţi. Sunt proceduri care datează încă din anii ’60 şi pe care nimeni nu le-a modificat.
Felul în care s-a procedat, brusc, pe ascuns, aproape clandestin, fără a fi informaţi avocaţii şi fără ca Elena Udrea să ştie că va fi mutată astăzi (pentru că, la prima oră a dimineţii, nu era pe listă), demonstrează premeditarea acestui demers menit să umilească şi să sece de energie un om care trebuie să se apere.
Faptul că unui om, încă nevinovat până la pronunţarea unei decizii judecătoreşti, îi sunt încălcate atât de flagrant drepturile, că este izolat total de familie, prieteni şi de avocaţi şi că nu are acces nici la cele mai elementare obiecte de igienă echivalează, pentru oricine şi-a păstrat uzul raţiunii, cu o tortură emoţională şi chiar fizică.
La fel de bine, ar putea să o ardă pe rug sau să o ghilotineze şi să nu se mai complice cu păstrarea aparenţelor, pentru că ele nu mai conving pe nimeni.
Echipa de comunicare
În dosarul „Gala Bute”, sunt arestaţi preventiv doar cei care nu au declarat împotriva Elenei Udrea, aşa cum au dorit procurorii: Tudor Breazu şi Rudel Obreja. Nu numai că nu au făcut-o şi au spus adevărul, contrazicând astfel denunţul Anei Maria Topoliceanu (situaţia lui Breazu) ori contrazicând teoria acuzării (situaţia lui Obreja), dar au şi refuzat să cedeze presiunilor făcute de procurori.
Ambii au reclamat în instanţă că li s-a cerut explicit să spună ceva despre Elena Udrea sau despre Traian Băsescu.
Tudor Breazu a fost scos din arest, fără avocat, şi dus în faţa altei procuroare decât cea din „Gala Bute”, care, timp de două ore, l-a ameninţat cu detenţia prelungită dacă nu spune lucruri despre Nana,Traian Băsescu sau despre Elena Udrea.
Cum niciunul nu a spus nimic, stau amândoi în arest, în continuare. Şi asta deşi Tudor Breazu este acuzat de „complicitate la luarea de mită” a Anei Maria Topoliceanu (aflată sub control judiciar), iar Obreja este acuzat evaziune fiscală. Reamintim că fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box a fost arestat în ambuscada din 2 februarie, când s-a resuscitat dosarul „Gala Bute” (la trei zile de la denunţul depus de Elena Udrea), deşi el fusese audiat de N ori, în cei trei ani de când exista acest dosar.
Mai mult, surse din DNA spun că aceeaşi procuroare care l-a ameninţat pe Tudor Breazu a chemat-o pe Topoliceanu pentru a face alte denunţuri mincinoase la adresa lui Udrea, cu scopul de a inventa noi dosare. Să fie... de rezervă! Asta în caz că vreun complet de judecată îndrăzneşte să o pună liberă pe Elena Udrea în „Gala Bute”. Aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi prima dată cu rearestarea sa la o săptămână după ce ÎCCJ dispusese arest la domiciliu în primul său dosar.
PS. Presiunile exercitate asupra lui Breazu şi Obreja pentru a face declaraţii au fost amintite de Elena Udrea şi în memoriul depus de avocaţii săi la CSM încă de pe 28 martie. La o lună distanţă, încă nu există o poziţie publică şi nu e clar dacă s-au făcut verificările care se impun în astfel de situaţii.
Echipa de comunicare
Elena Udrea nu are geantă nici de 50.000 de dolari, nici de 100.000 de dolari. Nu ar fi dat niciodată o asemenea sumă pe un astfel de obiect.
Acest subiect inventat de procurori, care nu are nicio legătură cu speţa, este o diversiune prin care se doreşte acoperirea faptului că nu există probe împotriva fostului ministru.
Recomandăm presei de bună credinţă să citească dosarul, care a devenit public, şi să lase la o parte poveştile nemuritoare din rechizitoriu
Echipa de comunicare
Dosarul „Gala Bute” a fost trimis în instanţă. Nu mai există niciun motiv ca Elena Udrea să rămână în arest!!!
La ultima cerere de prelungire a arestării preventive, procurorii au solicitat încă 30 de zile invocând nevoia de a mai administra unele probe, de a face o expertiză şi de a mai audia câţiva martori. Odată cu trimiterea în instanţă a dosarului, faza de urmărire penală s-a încheiat şi arestul preventiv nu mai este necesar, pentru că, evident, Elena Udrea nu mai poate influenţa ancheta penală sau probele deja adunate de procurori.
De aceea, o decizie firească ar fi eliberarea sa la sfârşitul acestei săptămâni, când expiră mandatul de arest preventiv.
Acum că dosarul este trimis în instanţă, toată lumea se va putea convinge de faptul că susţinerile Elenei Udrea şi ale avocaţilor săi au fost reale şi nu există probe împotriva fostului ministru.
Echipa de comunicare
Există foarte mulţi judecători curajoşi şi corecţi, care îşi respectă meseria şi aplică legea
Colega de cameră a Elenei Udrea din ultimele două luni, acuzată de evaziune fiscală, a fost eliberată şi pusă sub control judiciar ieri. Decizia vine după patru luni petrecute în mod nejustificat în arest, aşa cum a constatat, de altfel, şi ultimul complet de judecată.
E o măsură care arată că normalitatea în sistemul judiciar poate fi uşor atinsă dacă există oamenii potriviţi care să aibă curajul să facă asta. Decizia de ieri reîntoarce lucrurile la stadiul lor firesc: cercetarea penală să se desfăşoare cu omul în libertate, care este nevinovat până la pronunţarea unei sentinţe judecătoreşti.
În cazul fostei colege de celulă a Elenei Udrea, arestarea nu a avut nicio noimă – în patru luni, această femeie a fost audiată o singură dată şi atunci la cererea ei. Mai mult, foste colege de muncă, în dosare similare, cu acuzaţii similare, au fost puse sub control judiciar încă din urmă cu două luni, în timp ce, pentru ea, purgatoriul a fost prelungit total nejustificat.
Această situaţie arată cât de important este şi curajul completului de judecată de a analiza o speţă şi de a privi dincolo de referatele procurorilor, care administrează probe doar împotriva inculpaţilor, nu şi în favoarea lor, aşa cum cere legea.
duminica 19 aprilie 2015 (aprox 12:15 h)
Cum e cu „probele” împotriva Elenei Udrea
S-a tot vorbit despre faptul că prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea ar demonstra, de o manieră peremptorie, că există probe împotriva sa. Această asumpţie este rezultatul prevederilor noului Cod de Procedură Penală, care presupune existenţa unor probe din care să rezulte „suspiciune razonabila”. Asta în condiţiile în care, pe vechiul Cod, se cereau doar „indicii temeinice”.
Practic, noul Cod de Procedură Penală obligă judecătorii de drepturi şi libertăţi să intre pe fondul cauzelor şi să analizeze probele. În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă niciodată. Vorbim de termene date, uneori, de pe o zi pe alta, ceea ce ar presupune ca un judecător să analizeze mii de file ale unui dosar în doar câteva ore. Şi s-ar putea să aibă chiar şi 10 dosare în aceeaşi zi.
De fapt, dosarele vin cu fundă la instanţă şi tot aşa se întorc fără a fi deschise.
Mai mult, chiar judecătorii atrag atenţia inculpaţilor şi avocaţilor apărării că, la acest moment al urmăririi penale, argumentaţia trebuie să se refere la motivele pentru care inculpatul nu trebuie judecat în arest preventiv, fără să se intre pe fondul cauzei. Ceea ce vine în contradicţie cu prevederile noului Cod Penal.
Vina nu este însă a judecătorilor, care, fizic, nu pot să analizeze probele din dosar şi se bazează adesea pe referatele procurorilor. De aceea, şi vedem motivări copy-paste după referate – aceştia copiază de pe stick argumentele procurorilor şi şi le însuşesc tocmai din cauza aglomerării extraordinare.
Aşa se face că, pe două denunţuri şi două declaraţii din dosar, Elena Udrea stă în arest preventiv de două luni de zile, pentru că şi denunţurile şi declaraţiile sunt considerate probe. Dar, dacă nu te uiţi pe ele să vezi că sunt contradictorii, că se schimbă de la un moment la altul, că nu se corelează între ele şi nici cu nimic altceva, rişti să spui că sunt motive pentru arestarea preventivă. Lucru care se întâmplă aproape în toate dosarele complicate cu mii de file şi zeci, sute de inculpaţi.
Soluţia ar fi să se ştie clar care sunt infracţiunile care necesită în timpul anchetei arestarea preventivă. Pentru că există cazuri în care o persoană acuzată de o evaziune fiscală de 10.000 de lei stă 5-6 luni în arest preventiv pentru că există probe care să conducă la „suspiciuni rezonabile”. Trebuie, deci, modificat Codul de Procedură Penală pentru a se clarifica aceste situaţii şi pentru a nu mai obliga judecătorii să intre la momentul desfăşurării anchetei penale pe fondul cauzei.
Echipa de comunicare
¿Qué pasa (cual es la realidad) con las "pruebas" en contra de Elena Udrea
Siguen teniendo peso las presunciones, las leyendas, de que la prolongación de la prisión de Elena Udrea viene a confirmar, de una manera perentoria, que existen pruebas en su contra.
Este supuesto es resultado del nuevo Código de Procedimiento Penal, el que (nuevamente) admite existencia de pruebas que demuestran unas "sospechas razonable"
Y todo esto mientras el precedente Código Penal sólo pretendía "pruebas semiplenas".
Prueba (ciencia): La prueba científica es un conocimiento objetivo, verificable y reproducible
Pentru mai multe vezi: Assumption . Pentru "peremptoriu" vezi mai multe in
Vezi: suspiciune (presupunere) versus suspiciune razonabila. (Exemplu: "Presupun ca acest loz este castigator").
Vezi: presuposicion
Vechiul Cod Penal s-a "consolidat", devenind "Noul Cod Penal" in data de 22 septembrie 2014
Pentru (si asa debilul) "indicii temeinice" compara cu "pista", compara cu "diagnosis " sau cu "diagnostico".
17 aprilie 2015 16:40·
Rumanía necesita más que nunca la MCV! Para comprobar los abusos de Justicia patrocinados por Coldea y Köves!
România are nevoie mai mult ca niciodată de MCV! Să se verifice abuzurile din Justiţia patronată de Coldea şi Koveşi!
MCV-ul era important în 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, pentru că Justiţia era sub controlul politicienilor, abia atunci se elibera. MCV-ul este important acum pentru că Justiţia este sub control SRI-ului – o situaţie la fel de toxică şi de periculoasă.
Statul de drept riscă să fie deturnat de serviciile secrete. De aceea, avem nevoie ca Justiţia şi statul de drept să fie monitorizate de instituţii internaţionale, mai ales de Comisia Europeană şi Parlamentul European.
Ar fi bine ca instituţiile europene să verifice mai îndeaproape cum se înfăptuieşte Justiţia în România – dacă pericolul politicienilor a trecut, cel adus de controlul exercitat de servicii este uriaş.
Trebuie ca responsabilii de la Bruxelles să audă tot adevărul despre ce se întâmplă în România, nu doar ceea ce le spun Koveşi şi „acoperiţii” din presă, politică şi societatea civilă. Şi anume că sistemul de justiţie este uzurpat de oamenii impuşi de Coldea. Aceştia acţionează la comandă astfel:
• se prioritizează dosare în funcţie de interesele acestuia;
• sunt vizaţi de arestări şi dosare cei care îl încurcă sau adversarii săi şi ai lui Koveşi;
• se amestecă în jocul politic influenţând majorităţile de guvernare;
• s-au amestecat în campania electorală etc.
Arestările preventive nu sunt doar pentru imaginea lui Koveşi. Ele au rolul de a facilita exercitarea Puterii prin teroare. Dacă oamenii ar fi arestaţi abia după ce sunt judecaţi, adică după ani de zile, puterea lor ar fi mult mai mică astăzi. Or, ei au nevoie de control acum asupra politicului, oamenilor de afaceri, presei, societăţii civile etc. Cine ar vrea astăzi să spună adevărul?
De aceea, responsabilii de la Bruxelles ar trebui să se investigheze „spectacolul cătuşelor” din România, cu atât mai mult cu cât nicio altă ţară din UE nu a mai trecut printr-un asemenea proces.
Echipa de comunicare
17 aprilie 2015 12.00
Îmi cer scuze pentru eroarea uriaşă de a fi crezut în justiţia făcută cu implicarea SRI.
Îmi cer scuze pentru că ani de zile am apărat sistemul şi nu am înţeles că orice victimă colaterală acceptată înseamnă uciderea democraţiei.
Îmi cer scuze tuturor celor cărora le-am ignorat dreptul de a fi consideraţi nevinovaţi până la pronunţarea unei instanţe, ca şi celor condamnaţi cărora le-am negat dreptul de a contesta independenţa justiţiei înainte de a-i lăsa să ne arate argumentele lor.
În argumentaţia pe care a avut-o în faţa completului de judecată astăzi, Elena Udrea a invocat, printre altele, şi faptul că alţi politicieni acuzaţi de fapte de corupţie (printre ei şi Vâlcov şi Mazăre) au fost lăsaţi în libertate de ÎCCJ. Chiar a existat un schimb de replici cu procurorul care argumenta necesitatea arestării preventive.
Din această perspectivă, deciziile în cazurile Vâlcov şi Mazăre, venite concomitent, deşi nu au fost judecate în acelaşi timp (cel puţin teoretic ?!), par a nu fi întâmplătoare, putând fi menite să justifice o eventuală respingere a contestaţiei avocaţilor Elenei Udrea, lucru care ar fi putut să bată la ochi.
Echipa de comunicare
În argumentaţia pe care a avut-o în faţa completului de judecată astăzi, Elena Udrea a invocat, printre altele, şi faptul că alţi politicieni acuzaţi de fapte de corupţie (printre ei şi Vâlcov şi Mazăre) au fost lăsaţi în libertate de ÎCCJ. Chiar a existat un schimb de replici cu procurorul care argumenta necesitatea arestării preventive.
Din această perspectivă, deciziile în cazurile Vâlcov şi Mazăre, venite concomitent, deşi nu au fost judecate în acelaşi timp (cel puţin teoretic ?!), par a nu fi întâmplătoare, putând fi menite să justifice o eventuală respingere a contestaţiei avocaţilor Elenei Udrea, lucru care ar fi putut să bată la ochi.
Echipa de comunicare
Lupta pentru libertate a Elenei Udrea se poartă cu oamenii lui Koveşi
Unul dintre judecătorii care analizează astăzi contestaţia avocaţilor fostului ministru a fost consilier personal al Laurei Codruţa Koveşi.
La fel cum consilieri ai lui Koveşi sunt şi cei care instrumentează dosarul „Gala Bute”.
Practic, atât procurorii, cât şi judecătorii sunt sau au fost ombilical legaţi de procurorul-şef DNA.
Echipa de comunicare
Nu există absolut niciun motiv ca Elena Udrea să rămână în arest preventiv. De aceea, credem şi sperăm că Înalta Curte va lua o decizie pozitivă.
Arestul preventiv trebuie să fie o măsură excepţională şi să îi privească doar pe cei care prezintă un pericol concret pentru societate şi ordinea publică. Elena Udrea nu poate fi privită sub nicio formă ca un pericol social.
Din păcate, această măsură a arestului preventiv s-a transformat în mâinile unor anchetatori într-o formulă primară de intimidare şi presiune asupra celor cărora le este aplicată. Trimiterea „la beci” se aseamănă cu o formă de tortură făcută pentru ca acuzaţii să spună tot ce vor să audă procurorii. Or, crezul şi speranţa noastră este că România a evoluat foarte mult de la momentul în care aceste practici puteau fi definitorii pentru Justiţie.
Privarea de libertate înaintea unei condamnări nu este firească într-o societate democratică şi nu vine nici în spiritul noilor Coduri, care au stabilit că există şi alte măsuri de natură preventivă: controlul judiciar şi arestul la domiciliu.
Dispunerea oricăreia dintre cele două măsuri nu ar împiedica în vreun fel desfăşurarea anchetei. Doar setea de imagine şi de spectacol face să se insiste în continuare pe ideea arestului preventiv, care nu ajută în niciun fel la aflarea cât mai grabnică a adevărului.
Mai mult, în condiţiile în care nu există niciun fel de probă împotriva Elenei Udrea, doar denunţuri şi declaraţii, păstrarea arestului preventiv s-ar constitui într-o nouă nedreptate.
Echipa de comunicare
Cum s-a născut „lotul Udrea” – un nou abuz în dosarul „Gala Bute”
Mâine, Înalta Curte va analiza contestaţia depusă de avocaţii Elenei Udrea privitoare la prelungirea cu 30 de zile a arestării preventive. Dar nu va face numai asta, ci va analiza şi contestaţiile celorlalţi suspecţi din dosar, fie ei în arest la domiciliu (cei care au declarat împotriva lui Udrea) sau preventiv (cei care au refuzat. Scopul unirii acestor cauze a fost ca „Udrea să fie băgată la grămadă” şi să nu se mai poată discerne între cauzele distincte. Avem însă încredere că judecătorii vor analiza fiecare speţă în parte.
Spunem că a existat un abuz nu neapărat asupra Elenei Udrea, cât asupra celorlalţi – deşi li se prelungise cu numai o săptămână înainte mandatul de arestare, acestora li s-a cerut un nou mandat pentru alte 30 de zile. Adică, la distanţă de 8 zile li s-a prelungit arestarea pentru 60 de zile. E o gravă scăpare legislativă că nu se precizează momentul în care procurorii pot cere prelungirea mandatului şi că aceştia nu trebuie să justifice măsurile care s-au luat între timp pentru soluţionarea cauzelor.
Şi toate astea pentru a se construi „lotul Udrea” şi a complica până peste măsură aceste şedinţe ale ÎCCJ.
Echipa de comunicare
Ca să le fie clar tuturor: nu există nicio legătură între dosarul în care este arestată Elena Udrea şi Preşedintele Traian Băsescu. Construirea unei relaţii cauzale reprezintă o mârşăvie. Udrea apreciază încrederea pe care fostul şef al statului o are cu privire la faptul că va reuşi să îşi dovedească nevinovăţia.
În altă ordine de idei, ieri, a fost adusă o nouă colegă de celulă pentru Elena Udrea: o mamă acuzată că ar fi primit o indemnizaţie de 3.000 de lei în baza unor documente false. Femeia a fost trecută prin toate umilinţele de rigoare când ajungi în arest, una dintre acestea fiind „plimbarea cu cătuşe la mâini”. Întrebând de ce este nevoie de cătuşe, răspunsul a venit sec: „pentru că Elena Udrea a fost scoasă din maşină fără cătuşe şi a ieşit un scandal public uriaş”. Practic, poliţiştii sunt speriaţi şi forţaţi să continue „spectacolul cătuşelor” pentru că, la rândul lor, şefii lor acţionează de spaima presei şi a opiniei publice.
De bună seamă, doamna care a fost adusă în camera Elenei Udrea privea hipnotizată în urmă cu câteva zile la acest spectacol uriaş regizat în numele luptei anti-corupţie. Numai că, văzând pe pielea sa cum există victime colaterale şi ce abuzuri se comit, lucrurile se schimbă fundamental. Oricine şi oricând poate să cadă victima acestui show mediatic de proporţii care se doreşte a fi întreţinut cu orice preţ.
Întrebăm: poate să explice cineva de ce o femeie care a obţinut o indemnizaţie de 3.000 de lei pentru creşterea copilului trebuie să fie reţinută şi/sau arestată? Unde este pericolul social? Ce fac în acest moment copiii acestor femei?
Echipa de comunicare