Oglindă, oglinjoară, cine este mai celebru-n ţară: evenimentul sportiv „Gala Bute” sau dosarul „Gala Bute”? Cum a ajuns Udrea să fie singurul funcţionar acuzat de consilierii lui Koveşi pentru organizarea unui eveniment sportiv.
Toată ţara a auzit de dosarul „Gala Bute”, dar nimeni nu se întreabă cum s-a ajuns ca ancheta să se concentreze pe orice altceva decât evneimentul sportiv în sine. Vă prezentăm pe scurt cum consilierii lui Koveşi au luat brand-ul Bute şi l-au transformat în titlu de dosar pentru a face lucrurile mai interesante.
„Gala Bute” este dosarul în care Elena Udrea a fost de la început „ţintă”. Interesant este că dosarul s-a redeschis când a venit Koveşi la DNA, în fază iniţială susţinându-se că Udrea nu are nicio implicare.
Acuzaţia adusă lui Udrea este de abuz în serviciu. Vorbim de o forţare evidentă în condiţiile în care aceasta nu a semnat nicio hârtie privind derularea procedurilor şi nu a contrasemnat niciun document, toate atribuţiile sale fiind delegate. Nu există, deci, elementele constitutive ale unei infracţiuni.
Toţi angajaţii MDRT audiaţi au confirmat că niciodată Udrea nu le-a cerut să facă ceva ilegal şi că întotdeauna li s-a solicitat să dea soluţiile legale.
Procurorii spun că acest eveniment sportiv nu trebuia să aibă loc. Decizia de a implica Guvernul prin MDRT la acest eveniment este una politică şi a fost a întregului Executiv, care a aprobat-o prin HG din 5 ianuarie 2011. Decizia nu a fost luată doar de Elena Udrea, deşi aş fi putut legal să facă acest lucru.
Varianta iniţială a fost ca MDRT să fie organizatorul meciului, dar Ministerul Justiţiei a arătat că nu era în atribuţii „organizarea de evenimente sportive”. Soluţia legală a fost de a cumpăra publicitate în cadrul „Galei Bute” pentru a promova brandul turistic al României cu bani europeni.
Ţineţi cont că în această speţă nu mai există niciun acuzat din partea MDRT. Practic, Udrea este singurul funcţionar vinovat, deşi nu a semnat absolut nimic.
Şi dacă ceva din procedura derulată de minister ar fi fost ilegal, normal ar fi să răspundă cel care avea responsabilitatea acţiunii respective. Dacă într-o astfel de situaţie, respectiva persoană ar fi spus că ar fi acţionat ilegal la cererea/presiunea Elenei Udrea, puteau să verifice atunci ce implicare ar fi avut. Lucru care însă nu s-a întâmplat.
Deci, Gala a fost asumată de Guvern, procedurile s-au derulat de către direcţiile de specialitate din minister, toţi cei audiaţi confirmă că Udrea nu le-a cerut să facă nimic ilegal niciodată, că tot ce s-a întâmplat este legal.
E important să nu facem istorie contrafactuală – Elena Udrea spune şi acum că a fost un eveniment de excepţie, benefic atât pentru sportul românesc, cât şi pentru promovarea turismului românesc.
Nu este treaba procurorilor să analizeze dacă trebuia sau nu făcut. Dacă a fost ceva ilegal, ar trebui să ştim ce şi cine a săvârşit ilegalitatea şi să răspundă cei care au încălcat legea.
Cum să acuzi un ministru că nişte proceduri stabilite de specialişti din minister sunt ilegale? Era treaba lor să-i spună ministrului ce este legal şi ce nu, cum trebuie făcut ca legea să fie respectată!!!
Evident, ţinta fiind Elena Udrea, au arestat-o, iar restul nu contează.
Echipa de comunicare
Aberaţiile „Galei Bute”: Consilierii lui Koveşi o acuză pe Udrea că a luat mită fără să ştie (?!)
Continuăm şirul poveştilor cu aţă albă din „Gala Bute”, care se constituie, chipurile, ca probe împotriva Elenei Udrea.
Astăzi, povestea lui Lungu, băiatul care a luat mită, pe care a reinvestit-o la partid. Plus încă ceva pe lângă, din propria puşculiţă.
Fapta:
Ştefan Lungu şi Gheorghe Nastasia au împărţit în 2010 o mită de 695.367 de lei pe care au primit-o de la Adrian Gărdean.
Desfăşurarea evenimentelor:
Lungu şi Gărdean confirmă în declaraţiile lor că primul i l-a prezentat pe al doilea lui Gheorghe Nastasia chiar la sediul MDRT. După această întâlnire (în care Nastasia i-ar fi spus la ureche ceva lui Gărdean – procurorii presupun că îl atenţiona asupra „procentului de 10%”), secretarul general al ministerului i-a cerut în două rânduri lui Lungu să cumpere nişte generatoare pe firma lui (a lui Lungu). Generatoare pe care, ulterior, le-a revândut firmei lui Gărdean la un preţ mai mare.
Diferenţa de bani (cei aproape 700.000 de lei) a fost împărţită între Lungu şi Nastasia (10% - 90%).
Secretarul general al MDRT neagă această derulare a evenimentelor, numai că, ce să vezi?, aici chiar există conturi şi elemente concrete care dovedesc faptul că a luat mita de 695.367 de lei. Şi, totuşi, Nastasia stă liniştit acasă şi se bucură de beneficiile aerului de munte.
Din cei 10% care i-au rămas lui, Lungu mai spune că a plătit şi nişte materiale pentru PDL Bucureşti, în valoare totală de vreo 20.000 de euro. Doar că suma invocată este mai mare decât banii care ar fi rezultat din mita iniţială. Deci, fie Lungu minte, fie a adus bani de acasă (ce băiat de caracter! – a luat bani, dar i-a dat pe toţi mai departe şi a mai şi spart economiile familiei).
Ce s-a întâmplat la confruntări şi consilierii lui Koveşi nu vor ca judecătorii şi opinia publică să ştie:
• La întrebarea Elenei Udrea, Ştefan Lungu a recunoscut că niciodată fostul ministru nu i-a cerut să facă plăţi din banii lui sau de la Gărdean pentru PDL sau pentru Udrea personal.
• Mai mult, că niciodată nu i-a spus lui Udrea că a luat bani de la Gărdean şi a recunocut că nu avea relaţii de afaceri cu fostul ministru.
• Lungu spune şi că singura dată când a vorbit cu Elena Udrea despre Gărdean a fost în 2009, când Elena Udrea i-a spus că ar face bine să nu lucreze cu Adrian Gărdean. (Ştefan Lungu îl cunoştea de ani de zile şi lucrase pentru el).
Este evident că, şi dacă ar fi cum a povestit Lungu şi s-ar fi plătit nişte materiale promoţionale pentru PDL Bucureşti în 2010 (aproximativ 20.000 de euro), Elena Udrea nu a avut cunoştinţă de acest lucru. Or, nu poţi să iei mită fără să ştii că iei mită.
Mai mult, plăţile invocate de Lungu au fost făcute la momente la care scopul lor nu putea fi cel declarat de acesta (cu vreo trei luni înaintea Consiliului de Coordonare al PDL Bucureşti din noiembrie 2010). Deci, avem de-a face cu o minciună gogonată a acestuia.
Având în vedere că Ştefan Lungu lucra şi cu alte filiale PDL (lucru de care procurorii nu au fost deloc interesaţi să le verifice), este posibil să fi fost plătite alte materiale purtând sigla partidului, dar oricum acest lucru nu o privea pe Udrea.
Ştefan Lungu colabora cu PDL în ceea ce priveşte materialele promoţionale în campanie sau alte evenimente încă din 2007 – 2008.
Echipa de comunicare
Avocaţii Elenei Udrea au înaintat o plângere către Consiliul Superior al Magistraturii prin care sesizează neregulile comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul „Gala Bute”
Subliniem de la început faptul că nu avem de-a face cu orice anchetatori în acest dosar, ci vorbim de consilierii personali ai procurorului şef DNA. Practic, Laura Codruţa Koveşi conduce, de fapt, ancheta în acest dosar.
Şi asta se vede din perspectiva vânătorii declanşate împotriva Elenei Udrea.
Vă prezentăm câteva elemente punctuale şi perfect demonstrabile:
• 1. Toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze pe Udrea. Scopul final este acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, nu contează probele sau faptul că toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune.
• 2. Pentru că am vorbit de presiuni, luni, la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în „Gala Bute”, ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber.
• 3. Procurorii încearcă să ascundă judecătorilor probe şi elemente importante care sunt în favoarea inculpaţilor şi mai ales a Elenei Udrea. De altfel, referatul prin care s-a cerut prelungirea mandatului de arestare conţine trunchieri ale declaraţiilor astfel încât să se construiască o poveste.
• 4. Procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar) deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu să dea o declaraţie împotriva Elenei Udrea.
• 5. Momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător. Practic, se încalcă foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent. E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic.
• 6. Procurorii nu au permis Elenei Udrea sau avocaţilor săi să pună anumite întrebări relevante. Una dintre acestea era adresată Anei Maria Topoliceanu: „dacă în ziua în care Alina Bica a fost reţinută, a avut o întâlnire cu Gheorghe Stelian în care acesta i-a spus că a negociat şi pentru ea protecţie la DNA în dosarele pe care le-ar putea avea?” Asta ar fi arătat că unii sunt ţintă, în timp ce alţii sunt protejaţi.
• 7. Procurorii nu îşi îndeplinesc decât pe jumătate îndatoririle – administrează doar probele care le convin şi neglijează toate declaraţiile şi probele în favoarea inculpaţilor pe care vor să-i distrugă.
Credem că, pentru a se înfăptui actul de Justiţie, modul în care se derulează o anchetă penală trebuie să fie deopotrivă legal şi echitabil. Din această perspectivă, dosarul „Gala Bute” nu mai îndeplineşte criteriile necesare corectitudinii.
Ar fi, deci de dorit, ca singura instituţie care poate acţiona concret pentru stoparea abuzurilor, Consiliul Superior al Magistraturii, să declanşeze o anchetă referitoare la acest dosar.
Echipa de comunicare
Adevărul despre denunţul „prietenei” Topoliceanu. Cum a negat la confruntări acuzaţiile pe care le făcea în denunţul iniţial
Ştefan Lungu, prins cu faptul că ar fi luat bani în 2010 (singurul loc în care există interceptări în dosar – niciuna în care se vorbeşte cu sau despre Udrea) împreună cu Gheorghe Nastasia (secretar general MDRT) de la Adrian Gărdean (sursa mitei), este reţinut pe 3 februarie 2015. Pentru că perspectiva puşcăriei nu îi surâde, Lungu face, la rândul său, o dezvăluire despre cum a luat bani împreună cu Ana Maria Topoliceanu de la un prieten al lui Gărdean.
Alertată de acuzaţiile lui Lungu, în aceeaşi zi, cu totul „întâmplător” (!!!), Ana Maria Topoliceanu face un denunţ la DNA pe acelaşi subiect.
Acuzată de Lungu că a luat banii, ea susţine că i-a dat, de fapt, Elenei Udrea – parte prin firma lui Tudor Breazu, prietenul ei cel mai bun de 20 de ani, parte cash (290.000 RON – cu totul. Cu alte cuvinte, ea nu a luat nici măcar un leu, totul a mers la Udrea.
Derularea declaraţiilor este apoi halucinantă – Lungu şi Breazu susţin că banii nu erau pentru Udrea, Topoliceanu îşi schimbă declaraţiile:
• Ştefan Lungu a afirmat explicit că a vorbit direct doar cu Ana Maria Topoliceanu. La fel cum spunea Gărdean în cazul mitei că a vorbit doar cu Nastasia.
• Tudor Breazu a declarat că niciodată nu a fost vorba că banii erau „mită pentru Udrea”, ci doar că i-a cheltuit cu Ana Maria Topoliceanu în excursii şi cu alte împrejurări.
• Topoliceanu îşi schimbă declaraţiile – după ce constată că banii nu au fost vreodată retraşi din bancă, vine cu varianta că, de fapt, îi dădea ea în cash Elenei Udrea şi şi-i recupera de la Tudor Breazu (sub formă de excursii şi altele). (!!!) Interesant: procurorii nu au întrebat-o de unde avea resurse să îi dea „bani la pungă” lui Udrea ca să-i „recupereze” mai târziu. Practic, pasa mita cu împrumut.
• Mai mult, după ce Tudor Breazu a prezentat filmarea unei convorbiri pe FaceTime cu Topoliceanu, în care aceasta încerca să-l determine să-i susţină denunţul şi să o acuze că banii erau pentru Udrea, procurorii o cred pe ea că încerca să-l determine să spună adevărul!!! Aţi înţeles bine: Topoliceanu nu încerca să influenţeze ancheta sau să constrângă un martor să declare într-un anumit fel, ci voia să se facă lumină. Avea spirit de justiţiar – gândeşte ca doamna Koveşi.
Deci, în afară de Topoliceanu, care declară că a luat banii şi i-a dat Elenei Udrea, nici Ştefan Lungu, care a venit cu afacerea, şi nici Tudor Breazu, care a încasat banii de la Lungu pe firma lui, nu declară nimic împotriva Elenei Udrea. Şi nu există nicio probă că Udrea ar fi ştiut ori luat vreun ban.
Declaraţia iniţială că masa de ziua Elenei Udrea, din decembrie 2012 (la doi ani de la presupusa afacere), a fost plătită de Tudor Breazu din aceşti bani este contrazisă chiar de Ana Maria Topoliceanu la confruntare, aceasta amintindu-şi că Udrea şi-a plătit singură masa. Dar DNA nu a vrut să aflaţi asta - pentru că sună foarte bine că "Udrea şi-a făcut ziua de naştere din mită".
Mai rămâne doar faptul că i-ar fi plătit Elenei Udrea cazarea de 3 zile în Danai (Grecia), lucru aprope comic şi care poate fi probat ca neadevărat, ştiindu-se cine a plătit excursia.
Echipa de comunicare
Cum s-a luat decizia de prelungire a mandatului de arestare preventivă
Multă lume s-a întrebat de ce judecătorul de luni a decis prelungirea mandatului de arestare în cazul Elenei Udrea pentru încă 30 de zile. Asta mai ales după declaraţiile avocaţilor fostului ministru care au prezentat rezultatul confruntărilor de săptămâna trecută cu denunţătorii. Iată adevărul despre ce s-a întâmplat luni.
Procurorii au mers cu referatul de prelungire a mandatului de arestare preventivă doar cu răspunsurile la întrebările care le-au convenit. Judecătorul a citit doar referatul acestora. Nu ştia de declaraţiile inculpaţilor, nu ştia de celelalte întrebări şi răspunsuri din confruntări, de restul dosarului, ci doar povestea anchetatorilor cum că anumite donaţii către PDL Bucureşti ar demonstra că Udrea a luat geanta cu 900.000 de euro.
Este o forţare tipică DNA care susţine că fostul ministru trebuie să mai stea în arest până află ei dacă a luat sau nu geanta cu bani. Prezumţia de nevinovăţie a fost pierdută de mult pe traseu, la fel ca şi obligaţia legală de a aduna şi ţine cont şi de probele în favoarea celor pe care îi acuză.
Ca să fie clar: din ceea ce există la dosar reiese clar că Udrea nu a luat banii aceia. (vom reveni cu amănunte suplimentare).
Întrebare pentru toţi oamenii lui Koveşi şi apostolii DNA care acţionează acoperit sau nu în spaţiul public: cum poţi demonstra că nişte bani donaţi în decembrie 2011 la PDL Bucureşti, chiar dacă, prin absurd, ar fi provenit de la Udrea, erau fix din geanta luată în octombrie la minister???
Dar la ce avem nevoie de logică? Avem nevoie doar de acuzaţii în cascadă, formulate spectaculos, pentru a „prinde la public”. Şi de judecători care să dea deciziile pe care procurorii le vor. Şi gata! Avem Justiţie!
Iar Udrea să stea la puşcărie spre gloria şi satisfacţia lui Koveşi şi Coldea!
Echipa de comunicare
Înaintea înfăptuirii Justiţiei, trebuie aflat întotdeauna adevărul. Ne luăm angajamentul să vă prezentăm adevărul despre „Gala Bute”.
Dosarul în care Elena Udrea este arestată stârneşte interes pentru foarte mulţi în acest moment. De aceea, vom prezenta faptele, nu consideraţii personale, tocmai pentru a putea fi analizată şi discutată situaţia în cunoştinţă de cauză. Este normal să existe o simetrie în ceea ce priveşte informaţia din spaţiul public: să nu fie vizibil numai punctul de vedere al acuzatorilor, ci şi cel al apărării.
Gala Bute este dosarul care a pornit în 2011 la sesizarea unui om politic şi care se referă la modul în care a fost implicat MDRT în evenimentul din care a făcut parte şi meciul de box dintre Lucian Bute şi Jean-Paul Mendy.
În acest dosar, Udrea este acuzată de abuz în serviciu şi că ar fi luat mită prin faptul că o firmă care lucra la un proiect finanţat de minister a contractat publicitate prin firma lui Obreja (care a organizat „Gala Bute”) la o gală de box care a avut loc la un an după desfăşurarea meciului lui Bute.
Celelalte trei acuzaţii de luare de mită nu au legătură cu evenimentul sportiv. Apar în acest dosar pentru că procurorii au simţit nevoia să conexeze nişte acuzaţii unui dosar care a devenit ca un magnet public. Totul a pornit de la denunţul omului de afaceri Adrian Gărdean, prieten vechi cu Ştefan Lungu. Firma lui Gărdean (SC. TermogazCompany SRL) lucra pentru MDRT la construirea unor pârtii de schi.
Prin Ştefan Lungu, Gărdean ajunge la Gheorghe Nastasia (secretar general MDRT) şi la Ana Maria Topoliceanu (şefa CNI), cărora le dă bani pentru a primi plăţile facturilor la timp.
În momentul în care cei trei (Lungu, Topoliceanu şi Nastasia) sunt confruntaţi cu denunţul lui Gărdean, mai repede sau mai greu, cu alternativa arestului preventiv înaintată de procurorii doamnei Koveşi, fiecare recunoaşte că a luat banii. Dar, pentru că nu era suficient ca să fie liberi, trebuie să înflorească povestea şi astfel se ajunge să susţină că fie i-au dat Elenei Udrea, fie erau pentru PDL. Nicio altă probă că Udrea ar fi ştiut sau luat vreun ban de la ei. Dimpotrivă, declaraţiile lor se contrazic între ele – diferă radical de la o zi la alta, ba chiar sunt infirmate uneori de probele din dosar – aşa cum veţi vedea în zilele următoare.
Referitor la Udrea, unele declaraţii o exonerează de vină. Dar, pentru că au susţinut ce au vrut procurorii să audă, Topoliceanu, Lungu şi Nastasia sunt liberi. Cei care nu au făcut-o sunt în arest, deşi implicarea lor este infinit mai mică decât a celorlalţi.
În următoarele zile, vom prezenta tot ceea ce procurorii lui Koveşi nu au vrut să vedeţi şi au uitat să pună în referatul prin care s-a cerut prelungirea mandatului de arestare pentru Elena Udrea. Veţi vedea ce s-a întâmplat de fapt la confruntări şi de ce niciuna dintre acuzaţiile care i-au fost aduse fostului ministru nu stă în picioare.
Parlamentul şi Justiţia dublei măsuri
Şocant! Senatul a decis că Dan Şova nu poate fi arestat preventiv pentru că nu s-au îndeplinit condiţiile din statutul parlamentarilor: nu au votat jumătate plus unu din numărul senatorilor pentru încuviinţarea cererii DNA. Au votat 79 de senatori din 85 câţi era nevoie pentru o majoritate calificată.
Reamintim faptul că Elena Udrea este în arest în dosarul „Gala Bute” deşi Camera Deputaţilor a făcut acelaşi lucru ca în cazul lui Dan Şova: au fost doar 170 de voturi în favoarea arestării din necesarul de 199 pentru o majoritate calificată invocată acum. Avocaţii au invocat atunci această situaţie, dar s-a trecut foarte uşor pentru că era vorba de „duşmanul poporului”.
Sunt două variante: fie lui Şova i se aplică acelaşi tratament ca şi Elenei Udrea, fie am asistat la un uriaş abuz al conducătorilor Camerei Deputaţilor, în frunte cu Valeriu Zgonea, şi a celor din Justiţie în cazul fostului ministru al Dezvoltării.
În oricare dintre situaţii, avem de-a face cu o mizerie politică.
PS. Pentru cei care argumentează că regulamentul Camerei Deputaţilor şi cel al Senatului diferă, le reamintim că legea bate regulamentul.
Echipa de comunicare
Când DNA-ul lui Koveşi lasă în libertate hoţii
S-a mai scris despre „denunţătorii buni şi denunţătorii răi” pe această pagină de Facebook. „Denunţătorul bun” nu numai că nu merge la WC în celulă, dar nu este nici acuzat şi rămâne şi cu banii furaţi. Uitaţi-vă la Florică şi Pescariu. Şi vor mai fi şi alţii.
Cum disting oamenii lui Koveşi între denunţătorii buni şi cei răi? Răspuns: În funcţie de victima pe care şi-au ales-o, de omul pe care vor să-l vadă după gratii.
Exemplu: patru oameni fură şi DNA are ţintă doar pe unul dintre ei. Ce se întâmplă atunci? Îi cheamă pe ceilalţi trei să declare împotriva celui pe care şi l-au ales drept trofeu şi-i fac scăpaţi pe ceilalţi. Chiar dacă ei nu ar trebui să beneficieze de rigorile pozitive ale legii. Florică şi Pescariu au fost iniţiatorii unui grup infracţional organizat.
Cine a fost ţintă în dosarul Microsoft? Dorin Cocoş! Şi asta pentru că era soţul Elenei Udrea şi trebuia neapărat să se ajungă la ea. Aţi mai văzut pe altcineva arestat în plină campanie în afară de Cocoş şi Pinalti? Răspuns: NU. Şi asta în ciuda faptului că în dosar sunt implicaţi 9 miniştri, zeci de oameni de afaceri şi oficiali guvernamentali, ba chiar şi ambasadori străini.
Ce este interesant este că denunţătorii au un element comun în persoana avocatului. Vorbim de Rareş Dan, fiul fostului general de securitate Gheorghe Dan, un fel de mentor al lui Florian Coldea. Cum preia Rareş Dan un caz, cum DNA-ul îi face scăpaţi clienţii. Aceste lucruri se pot verifica şi îndemn presa de bună-credinţă să o facă.
În curând, probabil la el vor apela şi denunţătorii din "Gala Bute". Să nu mire pe nimeni dacă toţi cei care au declarat împotriva mea, deşi şi-au recunoscut vina şi comiterea unor infracţiuni de corupţie, vor fi liberi, exoneraţi de orice vină şi săltaţi pe braţe ca adevăraţi eroi naţionali.
Nu aşa se înfăptuieşte Justiţia sau dreptatea şi nu aşa vom afla adevărul.
PS 1. Dosarul Microsoft a apărut în iulie, iar Pescariu şi Florică au făcut declaraţii în august. Nu trebuiau să beneficieze de „spălarea păcatelor” – nu au făcut denunţurile înainte de pornirea acţiunii penale.
PS 2. Ar fi de interes să se verifice cum procurorii (care sunt asistenţi ai doamnei Koveşi) au negociat imunitate pentru Stelian Gheorghe în dosarul Microsoft care se extinde şi asupra Anei Maria Topoliceanu în dosarul „Gala Bute”.
Echipa de comunicare
Anchetatorii vor să o ţină pe Udrea în arest cu ajutorul televizorului
În cazul „Gala Bute”, procurorii îşi arată mai degrabă talentul de povestitori şi fabulişti decât cunoştinţele juridice. Când dovezile nu-i ajută, croşetează poveşti cu aţă albă.
După ce toate denunţurile au fost infirmate la confruntările de ieri, anchetatorii DNA au aruncat în ochii presei povestea „postacilor” plătiţi cu 10.000 de euro pe lună. O intoxicare.
Realitatea este următoarea: procurorii nu au fost în stare să dovedească faptul că Udrea a luat „geanta” cu 900.000 de euro. Adrian Gărdean (mituitorul – cel care a strâns banii) chiar spune că aceştia nu îi erau destinaţi fostului ministru al Dezvoltării, ci lui Nastasia.
După ce nu au reuşit să arate că Udrea a luat banii, procurorii spun că ar fi dat o parte din sumă la partid – fără să existe măcar vreun indiciu care să arate că fostul preşedinte PDL Bucureşti a dat bani la partid sau că presupusele sponsorizări provin din mită.
Şi aici apar „postacii” care trebuie să ia ochii presei.
În realitate, cei „10.000 de euro lunar” au fost doar o singură dată – în campania de la localele din 2012, când PDL Bucureşti a avut un candidat pentru Primăria Generală, 6 candidaţi pentru primăriile de sector, 55 de candidaţi pentru Consiliul General şi 6x33 de candidaţi pentru consiliile locale ale celor şase sectoare. Ca să nu mai spunem de PDL în general. Deci, să spui că Udrea plătea 10.000 de euro pe postaci reprezintă o minciună sfruntată.
Pentru că am văzut ipocrizia generalizată a politicienilor din aproape toate partidele, dar şi a presei, vrem să fie clar un lucru: absolut toate partidele din România au „postaci” şi gherilă online, iar sumele de bani consumate sunt mult mai mari. Le recomandăm procurorilor DNA, dacă tot au deschis acest subiect, să investigheze şi „postacii” PSD sau PNL.
Echipa de comunicare
Elementele invocate în cererea DNA de prelungire a măsurii arestului preventiv reprezintă doar părţi minore ale declaraţiilor făcute la confruntările de ieri.
Sunt trunchieri şi denaturări menite să inventeze un narativ public de culpabilizare a Elenei Udrea. Documentul DNA pare să facă parte din categoria "poveşti nemuritoare".
Avem încredere că vor apărea public informaţii care să facă lumină cu privire la conţinutul real al confruntărilor dintre Udrea şi denunţătorii săi.
Ar fi fost de dorit ca DNA să prezinte în întregime declaraţiile.
Echipa de comunicare
După două săptămâni şi jumătate de la momentul solicitărilor, astăzi vor avea loc, în sfârşit, confruntările între Elena Udrea şi denunţătorii săi în dosarul „Gala Bute”.
Ca şi constatare: acest demers al anchetatorilor a fost dispus abia după ce avocaţii au invocat în spaţiul public întârzierea punerii în aplicare a cererilor fostului ministru al Dezvoltării şi după textul publicat în urmă cu câteva zile în care se spunea că „ancheta se derulează în ritm de melc”.
Elena Udrea şi avocaţii sunt încrezători că aceste confruntări vor dovedi caracterul mincinos al susţinerilor denunţătorilor şi vor permite evidenţierea adevărului în această speţă.
Echipa de comunicare
Fractura de logică a lustragiilor de statui
Se aude tot mai des şi asurzitor întrebarea: „de ce apropiaţii lui Traian Băsescu nu au fost anchetaţi în timpul mandatului acestuia de Preşedinte?” Răspunsul dat de diverşii părerologi este că apropiaţii au fost protejaţi de fostul şef al statului. Şi aici se opreşte raţionamentul.
Dacă lucrurile stau într-adevăr aşa, înseamnă că aceiaşi procurori de astăzi au răspuns, în trecut, la comenzi politice. Ceea ce ne face să ne gândim că dau curs şi astăzi tot unor comenzi.
Pe logica asta, se poate specula în două direcţii: 1) Procurorii asigură protecţie noii Puteri politice, aşa cum ar fi făcut şi cu cea trecută. 2) Procurorii acţionează politic împotriva fostei Puteri.
Deci, logicienilor care o tot ţin gaia-maţu cu protecţia oferită de Traian Băsescu apropiaţilor săi, le recomandăm fie să renunţe la această aberaţie, fie să susţină că şi acum procurorii acţionează politic.
Echipa de comunicare
Aşa cum Elena Udrea a spus încă din 2010, la ANRP au fost foarte multe nereguli. Deci, nu ar fi deloc surprinzător ca acuzaţiile la adresa lui Horia Georgescu să fie adevărate.
Pe de altă parte, reţinerea lui Georgescu şi înaintarea unei cereri de arestare pentru „abuz în serviciu” reprezintă o forţare uriaşă.
În fapt, avem de-a face cu un plan foarte bine ticluit de binomul Coldea – Koveşi prin care se încearcă decapitarea tuturor instituţiilor importante din România şi punerea pe poziţii a unor oameni perfect controlabili. A început cu DIICOT-ul, a continuat cu SRI-ul şi acum avem cazul ANI. Urmează Senatul – cu dosare, dacă nu se reuşeşte prin aritmetică parlamentară. Nu ar fi de mirare, să vină rândul şi şefului Camerei Deputaţilor.
Ţinta finală este schimbarea majorităţii parlamentare şi înlocuirea Executivului, Puterea aparentă urmând să fie exercitată de binomul Iohannis – PNL, controlat şi el de CoKo. De aceea, liderii PNL par în acest moment intangibili.
PS. Ca să nu fie comentarii într-o anumită parte a presei, facem precizare că Udrea nu îl cunoaşte foarte bine pe Horia Georgescu, singurele momente în care s-au întâlnit au fost evenimente oficiale.
Echipa de comunicare
Acţiunile discreţionare ale anchetatorilor în dosarul „Gala Bute” se văd şi din avion.
În timp ce Elena Udrea şi toţi cei care nu au declarat împotriva sa se află în arest, mituitorii şi cei care au luat mită (doar pentru că au încercat să dea vina pe fostul ministru) sunt liberi.
Dacă pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea s-au pus în mişcare cu celeritate acţiunile necesare, pentru că era „urgentă” încarcerarea sa, în ceea ce priveşte solicitările apărării, nimic nu se întâmplă. Ancheta penală a ajuns să se desfăşoare în ritm de melc.
De mai bine de două săptămâni, Udrea a cerut confruntări cu acuzatorii săi, lucru care nu s-a întâmplat nici până acum, deşi ar fi existat şansa lămuririi situaţiei. Mai mult, procurorii par să fie concentraţi doar pe administrarea de probe împotriva fostului ministru, nu şi în favoarea sa.
În acest condiţii, se întăreşte impresia că Elena Udrea este o ţintă şi că se doreşte menţinerea sa în arest, pentru a fi redusă la tăcere, în detrimentul înfăptuirii actului de justiţie.
Televiziunea acoperitului Ghiţã se întrece din nou în minciuni.
Pentru corecta informare a publicului: Elena Udrea nu a fãcut decât un denunţ pânã în acest moment.
Şi acela împotriva stãpânului patronului RomâniaTv - generalul Florian Coldea. În denunţ este amintit cu vârf şi îndesat (sub)ofiţerul acoperit Sebastian Ghiţã.
Echipa de comunicare
Despre corupţia de la ANRP
O anumită parte a presei rău-voitoare încearcă să impună ideea că sursa întregii corupţii din ultimii 10 ani a fost Elena Udrea. Practic, orice acuzaţie privind diverse nereguli din timpul guvernării PDL este aruncată în spinarea fostului ministru al Dezvoltării, transformată în ţap ispăşitor.
Avem de-a face cu o încercare de construire a unei istorii contrafactuale.
În această logică, se doreşte impunerea ideii că fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean „ar fi fost omul Elenei Udrea”. Şi, ce este şi mai aberant, asta în condiţiile în care chiar Ioan Oltean a recunoscut că a propus-o pe aceasta în fruntea instituţiei. În realitate, Udrea nici nu o cunoaşte pe Dumitrean.
Mai mult, lucrurile stau exact invers decât le prezintă o parte a presei – fostul ministru al Dezvoltării chiar a făcut o sesizare în 2010 către Preşedintele Băsescu referitoare la faptul că auzise că ar exista nereguli la nivelul ANRP în mandatul Crinuţei Dumitrean. Fostul şef al statului a cerut o informare de la SRI cu privire la lucrurile sesizate de Elena Udrea, iar răspunsul venit de la principalul serviciu de informaţii din România a fost: „nu s-a văzut persoană mai cinstită decât Crinuţa Dumitrean”. Numai că, după 4 ani, vedem cu toţii realitatea despre putregaiul de la ANRP.
Echipa de comunicare
Câteva clarificări privind documentul lansat în spaţiul public care stă la baza speculaţiilor că Elena Udrea ar fi comis „spălare de bani” după începerea anchetei DNA.
1. Documentul este rezultatul unei cereri DNA către Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor care a venit între momentul în care s-a dispus prima arestare şi momentul apelului.
2. Tranzacţia invocată este absolut legală. Elena Udrea a împrumutat propria firmă, lucru perfect legal şi uzual.
3. Nu este vorba de 487.000 de euro, ci de lei.
4. Judecătorii din dosarul Microsoft nu au reţinut această acuzaţie ca fiind reală, dispunându-se arestul la domiciliu. Practic, acuzaţia s-a dovedit neîntemeiată şi ÎCCJ a respins-o.
5. Nu există nicio legătură între presupusul Offshore a lui Pescariu şi vreo tranzacţie către Elena Udrea. Cu atât mai puţin aceasta. Avem de-a face doar cu o juxtapunere stupidă a unor elemente invocate în dosar.
Echipa de comunicare
Puteţi citi o anchetă foarte interesantă a jurnaliştilor de la Evenimentul Zilei despre averea fabuloasă a unuia dintre denunţătorii Elenei Udrea în dosarul "Gala Bute", fostul secretar general al MDRT, Gheorghe Nastasia.
Acesta susţine că a plimbat o geantă cu 900.000 de euro, dar nu a luat un leu din ei, devenind însă unul dintre cei mai înfloritori oameni de afaceri din judeţul Prahova.
Reamintim faptul că Nastasia şi-a schimbat radical declaraţiile în decurs de 3 ore: de la "nu i-am dat vreun pachet Elenei Udrea de la Adrian Gărdean", până la "am dus o geantă cu 900.000 de euro de la Adrian Gărdean".
Echipa de comunicare
Pe urmele genții cu 900.000 de euro! Denunțătorul Elenei Udrea și-a construit un imperiu cu un...
Gheorghe Nastasia, fost secretar general la Ministerul Dezvoltării, cel care a cerut șpaga de 900.000 de euro în numele Elenei Udrea, și-a construit afaceri de...
EVZ.RO
"In cătuşe la ginecolog"
Mâine dimineaţă, la ora 10, împotriva voinţei sale, Elena Udrea va fi dusă la Spitalul Dimitrie Gerota pentru control ginecologic. Deşi a declarat că nu vrea să facă acest control, va fi totuşi dusă în cătuşe pentru a-şi exercita dreptul de a refuza în faţa medicului de la spital!
Ce regulament inept poate obliga femeile la o aşa situaţie umilitoare? Pe lângă jena de a se trezi în faţa ginecologului în cătuşe, de ce este nevoie să se cheltuiască atâţia bani cu plimbatul cu duba până la spital şi înapoi, atâta timp cât îşi pot exercita dreptul de a refuza în faţa medicului de la arest?
Echipa de comunicare
Ieşirea de ieri a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Koveşi, prin care l-a exonerat şi mângâiat pe frunte pe Vasile Blaga devoalează, de fapt, protecţia de care se bucură liderii PNL şi apropiaţii noului Preşedinte în această perioadă. Practic, aceştia sunt imuni pentru că este nevoie de ei în vederea schimbării majorităţii parlamentare.
Am putea fi de acord cu declaraţia doamnei Koveşi că denunţurile nu erau suficiente dacă nu exista o fractură logică evidentă şi pentru un copil de clasa întâi: pe baza denunţurilor făcute în care se aminteşte de Vasile Blaga şi alţi lideri PNL, în cazurile lui Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu s-a dispus arestul la domiciliu în dosarul Microsoft. Semn că procurorii au crezut în veridicitatea declaraţiilor şi au probe în acest sens. Mai ales că Dorin Cocoş a prezentat conturi şi facturi concrete în sprijinul spuselor sale.
Mai mult decât atât, în cazul Elenei Udrea, s-au luat decizii impuse de conducerea DNA chiar dacă existau doar denunţuri apărute din senin şi doar pe ultima sută de metri a anchetei. Deci, argumentul doamnei Koveşi nu stă în picioare.
Ca să fie foarte clar, Elena Udrea nu se bate şi nu atacă instituţiile statului: SRI, DNA sau Înalta Curte. Din contră, procurorii şi judecătorii sunt oameni în care fostul ministru are încredere că vor proceda şi acţiona corect. Singura observaţie este că poate ar fi nevoie de ceva mai mult curaj în aplicarea legii.
Lupta Elenei Udrea este cu şefii a două instituţii: Laura Codruţa Koveşi şi Florian Coldea, care exercită puterea în România de o manieră ocultă.
Elena Udrea nu este şi nu va fi vreodată o victimă. Cine încearcă să o prezinte ca pe un om înfrânt greşeşte amarnic. Ea este însă o ţintă evidentă şi evoluţiile din dosarele sale (inclusiv informaţiile apărute ieri în presă) dovedesc cu vârf şi îndesat acest lucru.
Jurnaliştii de la Evenimentul Zilei au realizat un colaj de declaraţii ale denunţătorilor din dosarul "Gala Bute" care arată foarte clar că aceştia şi-au schimbat declaraţiile chiar şi de 9 ori, au încercat să influenţeze martorii şi s-au pus de acord asupra afirmaţiilor pe care urmau să le facă în faţa anchetatorilor.
Redăm un citat halucinant:
"Până în 13 februarie 2015, fosta mână dreaptă a Elenei Udrea a susţinut că nu ştia nimic de vreo geantă primită de la Gărdean pentru şefa sa de la minister.
„Nu este adevărat că am primit vreo sumă de bani de la Adrian Gărdean. Nu am dat nicio sumă de bani lui Udrea Elena. Cu siguranţă, Gărdean Adrian nu este una dintre acele persoane care mi-au dat un pachet pentru Elena Udrea”, afirma fostul secretar general în 13 februarie, la ora 16.00 în faţa procurorilor DNA.
După numai 3 ore, „George” îşi schimbă declaraţia la 180 de grade, contrazicând flagrant ce susţinuse cu numai câteva ceasuri înainte. „Am primit de la Gărdean Adrian o geantă conţinând 900.000 de euro în cursul anului 2011, dar nu pot preciza perioada, cred că era pe la sfârşitul anului. După ce am primit geanta, am dat-o în aceeaşi zi ministrului Udrea Elena, în cabinetul acesteia”, declara la ora 19.00, în aceeaşi zi, Gheorghe Nastasia.
EVZ a aflat și ce a intervenit în cele 180 de minute scurse de la o declaraţie la alta: o confruntare între Gheorghe Nastasia şi Adrian Gărdean, primul asumându-şi total punctul de vedere al omului de afaceri care spusese că îi înmânase geanta cu bani.
Declaraţiile din dosar ale lui Nastasia sunt extrem de importante tocmai pentru că niciunul dintre mituitorii iniţiali nu a discutat vreodată direct cu Elena Udrea, iar Nastasia este singurul care susţine că banii mergeau la fosta lui şefă. În realitate, în declaraţiile fraţilor Gărdean şi a lui Corin Boicu, patronii Termogaz Company, Consmin SA şi Kranz Eurocenter, nu se regăseşte nicio acuzaţie directă la adresa Elenei Udrea. Aceştia susţin că toate discuţiile despre bani au fost purtate cu secretarul general al MDRT."
Echipa de comunicare
EXCLUSIV. Declarațiile de martori din dosarul Elenei Udrea dau o altă dimensiune ”genții cu...
Denunţătorii Elenei Udrea şi-au schimbat declaraţiile, au încercat să influenţeze martori şi s-au pus de acord asupra afirmaţiilor făcute în faţa procurorilor....
EVZ.RO
Când procurorii DNA acţionează cu dublă măsură. Pentru unii – mumă, pentru alţii – ciumă
Unii s-au grăbit să concluzioneze că, dacă ÎCCJ a respins contestaţia Elenei Udrea, sigur sunt probe în dosar. S-a mers pe logica următoare: existenţa „probelor din care să rezulte suspiciunea rezonabilă" este obligatorie pentru a PUTEA FI luată măsura arestului preventiv. Adică, fără existenţa unor probe, şi nu doar indicii, nu poţi lua măsura arestului preventiv. Dar funcţionează şi reciproca: luarea măsurii de arest preventiv obligă eliminarea tuturor îndoielilor rezonabile sau probelor de semn contrar. Alternativa este să nu se dispună nicio măsură ori să se dispună: 1) control judiciar; 2) control judiciar pe cauţiune; 3) arest la domiciliu.
De asemenea, conform motivaţiei prezentate public, judecătorul de drepturi şi libertăţi a spus că, contrar susţinerilor avocaţilor, la dosar nu sunt doar denunţuri împotriva Elenei Udrea, ci sunt şi contracte, facturi şi declaraţii de martori care confirmă ca Ştefan Lungu a făcut plăţi pentru PDL, deşi nu este foarte clar cine este beneficiarul final al acelor servicii derulate.
În contestaţia sa, Elena Udrea a arătat ca plăţile pretins făcute pentru ea şi PDL, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, nu sunt adevărate, prezentând contracte şi facturile aferente din perioada mandatului său de preşedinte în fruntea organizaţiei de Bucureşti a PDL.
Întrebarea care se pune este următoarea: de ce nu poate fi cercetată în stare de libertate Elena Udrea, cât timp acuzaţia împotriva sa este că a primit foloase necuvenite, ca şef al organizaţiei PDL Bucureşti, dar şi pentru partid, însumând vreo 20.000 euro, iar lideri ai PNL de astăzi, cum ar fi Vasile Blaga, Radu Berceanu, Roberta Anastase sau Adriean Videanu sunt acuzaţi (de Gabriel Sandu sau Dorin Cocoş) că au primit milioane de euro în campanie, cu chitanţe şi facturi, şi nu sunt nici măcar întrebaţi de DNA despre acest lucruri?
De unde şi până unde această dublă măsură acţională a procurorilor DNA? De ce în cazul Elenei Udrea se cere şi se dispune arestarea preventivă şi în toate celelalte cazuri nu au loc nici măcar audieri? Unde este caracterul social al Justiţiei şi egalitatea în faţa legii?
Nu ne dorim ca Vasile Blaga şi ceilalţi să fie arestaţi preventiv. Nici măcar să fie chemaţi la DNA. Ar fi normal doar un tratament egal în situaţii similare: ca Elena Udrea să fie judecată în libertate sau măcar în arest la domiciliu.
Echipa de comunicare
Toate articolele şi bârfele apărute în presă că Elena Udrea ar fi cedat în arest şi că ar fi început să plângă sunt aberaţii şi minciuni.
Atitudinea sa publică dovedeşte forţa interioară pe care o are: nu a plâns, nu a implorat, nu s-a dat cu mir, nu a citit acatiste, nu a leşinat şi nici nu i s-au găsit, din senin, boli de care nu avea cunoştinţă înainte aşa cum li s-a întâmplat multor aşa-zişi bărbaţi. Condiţiile din arest nu sunt cele mai bune, dar nici de natură să „frângă” un om ca Udrea.
Prin faptele şi acţiunile sale de până acum, Udrea a dovedit că este un om foarte puternic şi demn. Va lupta şi va reuşi să-şi dovedească nevinovăţia în faţa magistraţilor.
Echipa de comunicare
Denunţătorii buni şi denunţătorii răi
Dorin Cocoş şi-a recunoscut faptele de care a fost acuzat de anchetatori după o bună perioadă în care s-a aflat în arestul Poliţiei Capitalei. A spus sumele de bani pe care le-a luat, dar şi felul în care s-au împărţit apoi către alţi „beneficiari”. Cu toate acestea, DNA şi, apoi, instanţa au considerat că faptele sunt „prea grave”, iar sumele invocate sunt „prea mari” pentru ca Dorin şi Alin Cocoş să poată fi puşi sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Cu alte cuvinte, cei doi au fost priviţi ca denunţătorii răi.
Stelian Gheorghe (cel care a fost beneficiarul direct al unei supraevaluări de 61 de milioane de euro) şi Sergiu Diacomatu (cel care a primit 7,5 milioane de euro mită pentru acţiunile din comisia ANRP) au avut câştiguri financiare mult mai mari, dar nici DNA şi nici instanţele nu consideră că e nevoie de o măsură privativă de libertate. Cu alte cuvinte, ei sunt denunţătorii buni.
Această stare de fapt – în care oameni acuzaţi de fapte similare au parte de pedepse diametral opuse, deşi acţionează în acelaşi sens – dă măsura caracterului puternic arbitrar sau discreţionar al felului în care se încearcă înfăptuirea anchetelor penale în aceste cazuri.
După ce DNA şi ÎCCJ s-au opus punerii în libertate, se poate spune că, într-adevăr, principala vinovăţie a lui Dorin Cocoş este că „a fost căsătorit cu Elena Udrea”.
Sentimentul este că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului este ţinta şi că toţi oamenii apropiaţi de aceasta trebuie să fie condamnaţi la purgatoriu. De altfel, asta se vede şi în dosarul Gala Bute – toţi cei care au declarat împotriva Elenei Udrea sunt liberi, iar cei care au spus că nu au ce declara sunt în arest.
Echipa de comunicare
Una dintre acuzaţiile la adresa Elenei Udrea a ţinut de faptul că facturile către firmele care au făcut lucrări pentru MDRT sau CNI ar fi fost plătite preferenţial.
Fals! În realitate, Elena Udrea a dispus transparenţă maximă - facturile au fost plătite în ordine, iar acest lucru a fost afişat pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
http://epochtimes-romania.com/…/udrea-consiliile-judetene-a…
Echipa de comunicare
Ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea a introdus standarde de cost pentru toate construcţiile realizate într-o formă sau alta prin MDRT.
http://blog.elenaudrea.ro/din-respect-pentru-cetateanul-pla…
Echipa de comunicare
Elena Udrea agregó una nueva foto.
Interviul în care Elena Udrea a făcut această declaraţie îl puteţi găsi accesând link-ul următor:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7346464-audio-elena-ud…
Echipa de comunicare
Una dintre acuzaţiile care i se aduc Elenei Udrea este că ar fi patronat un sistem măcinat de corupţie la nivelul Ministerului Dezvoltării. Nimic mai neadevărat! În realitate, Udrea a acţionat concret în sensul reducerii fenomenelor corupţiei şi risipei din aparatul administrativ.
Fapte:
• S-au introdus standarde de cost la lucrări.
• S-au limitat la 10% adiţionalele la contractele cu statul.
• S-au prioritizat investiţiile în funcţie de gradul de execuţie al lucrărilor şi de importanţa lor socială.
• S-au transparentizat plăţile făcute de minister, prin publicarea ordinii în care s-au plătit facturile către firmele de construcţii.
• S-au redus cheltuielile interne ale ministerului cu peste 40%.
În perioada următoare, vom prezenta declaraţii şi acţiuni concrete ale Elenei Udrea care arată clar lupta pe care a dus-o pentru a reforma sistemul, a limita corupţia şi risipa resurselor publice.
Echipa de comunicare