Din cauza fenomenului de precesie, polul nord și sud ceresc se deplasează printre stele. În prezent, în emisfera nordică, lângă polul nord ceresc se află o stea relativ luminoasă care a primit numele de Polaris.
În emisfera sudică avem ca stea pe σ Octantis aflată la limita vizibilității cu ochiul liber (magnitudinea 5,7).
Urmează două animații cu „plimbarea” polilor printre stele. Animațiile încep în anul 1 și se termină după 26000 de ani.
În tabelul de mai jos sunt trecute viitoarele stele polare.