„Almagesta” lui Ptolemeu a fost tradusă în limba arabă când Baghdad a devenit noul centru pentru studiul astronomiei, începând cu secolul VI. Astronomii arabi au importat constelațiile grecilor și au dat nume stelelor.
Majoritatea numelor stelelor sunt arabe, date pentru prima oră în secolul X. Acestea sunt simple traduceri ale descrierilor din catalogul lui Ptolemeu sau nume date de beduini.
Abd-al-Rahman al-Sufi a publicat numele stelelor într-o lucrare numită „Cartea stelelor fixe”, apărută în manuscris în anul 964. Cartea conținea informații despre 1018 stele, autorul îmbunătățind datele obținute de Ptolemeu.
Multe alte nume arabe au fost luate de pe instrumentele folosite pentru orientarea în deșert, numite „astrolaburi”. Numele stelelor aveau o temă „pastorală”, multe fiind diferite denumiri pentru păstori, cai, cămile, păsări, reptile, coruri, puțuri, râuri și bărci. Arabii nu au creat constelații și fiecare stea care avea un nume reprezenta chiar acel lucru.
Începând cu secolul X lucrările arabe au început să fie introduse în Europa via Spania, numelele lor suferind mici modificări.