Anotimpurile altor planete

Prima planeta de la Soare, Mercur, nu are anotimpuri. Axa planetei este inclinata cu 0,01°. Chiar si intr-o stiinta exacta ca astronomia putem considera ca inclinarea practic nu exista. Nu sunt anotimpuri pe Mercur, dar din cauza diferentelor mari de temperatura de la zi la noapte nici nu le-am simti daca ar exista. Noaptea sunt -150° C iar ziua +400°C!Axa planetei Venus este inclinata cu numai -3°. Mica urma a anotimpurilor este stearsa de efectul de sera de la suprafata planetei. Temperatura pe Venus, constanta tot anul, ziua si noaptea, este de +462° C! Astronomic vorbind planeta are patru anotimpuri care dureaza in medie, intre 55 si 58 de zile pamantene. Pe 21 iunie se prodce solstitiul de vara pe Terra. In emisfera nordica s-a produs cea mai lunga zi, iar in ce sudica cea mai scurta. A inceput vara astronomica ca va dura 93 de zile. Toamna astronomica va incepe pe 21 septembrie si va dura 90 de zile. Solstitiul de iarna se produce pe 21 decembrie, iar echinoctiul de primavara pe 21 martie Inclinarea axei terestre, de 23,5°, face ca iarna suprafata sa primeasca jumatate din caldura de la Soare pe care o primeste vara.

Axa de rotatie a planetei rosii, Marte, este inclinata cu 24°. Anotimpurile planetei dureaza de doua ori mai mult decat pe Terra, iar diferenta dintre ele este mai mare. Motivul este orbita planetei. Distanta de Soare variaza mult, de la 254.000.000 km la 203.000.000 km. Diferenta de 50 de milioane de km se simte pe planeta. Cand se afla la periheliu se primeste cu aproximativ 30% mai multa caldura decat cand se afla la afeliu.

Pe Marte anotimpurile dureaza aproximativ sapte luni. Efectele anotimpurile martiene se observa si in valoarea presiunii atmosferice. Schimbul de dioxid de carbon dintre calotele polare si atmosfera, face ca iarna, cand dioxidul de carbon este inghetat la sol, presiunea atmosferica sa fie cu 25% mai mica decat vara. Avand in vedera ca presiunea atmosferica medie este asemanatoare cu cea de la 35 de km atitudine pe Terra, nu este un fapt prea imbucurator pentru viitorii astronauti.

Pe Jupiter anotimpurile nu sunt nici extreme dar nici medii ca intensitate. Axa planetei este inclinata cu numai 3°. Pentru ca nu are o suprafata solida, este greu de observat efectul firavelor anotimpuri. Acestea ar dura trei ani. Pe 9 octombrie 2010 a inceput primavara in emisfera nordica si toamna in cea sudica. Vara va incepe pe 7 iulie 2013.

Saturn are anotimpuri dar efectele lor nu se observa in atmosfera pentru ca planeta se afla departe de Soare. Axa ei are o inclinare de 26,75°, iar anotimpurile dureaza aproximativ sapte ani. In 2009 a inceput primavara in emisfera nordica. Primavara va fi foarte lunga, terminandu-se in anul 2016.

Daca doresti conditii meteo extreme du-te pe Uranus. Practic nu poti sta pe planeta pentru ca nu are suprafata solida, dar axa planetei este inclinata cu 82°. Anotimpurile dureaza 20 de ani, iar in timpul verii unul dintre poli este indreptat inspre Soare. Timp de 20 de ani polul opus se va afla in intuneric, impreuna cu jumatate de emisfera. In 2005 a inceput primavara in emisfera nordica. Daca doriti sa petreceti concediul la Uranus este bine sa stiti ca vara va incepe in anul 2025 si va dura pana in 2044.

Axa de rotatie a planetei Neptun are o inclinare de 28,5°. Anotimpurile dureaza 40 de ani. In anul 2003 a inceput iarna in emisfera nordica. Faceti voi calculele ca sa aflati cand incepe vara. Va dau un indiciu: nu o sa mai traiti atunci…

Cum se calculează anotimpurile?

Dacă vă întrebați acest lucru, iată cum. Anotimpurile astronomice incep atunci când Soarele ocupă o anumită poziție pe cerul respectivei planete și noi putem calcula acest lucru.

Poziția Soarelui care determină începutul anotipurilor astronomice este „longitudinea Soarelui”, adică unghiul pe care îl face poziția Soarelui cu intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc (determinate pentru fiecare planetă în parte). Putem calcula valoarea longitudinii Soarelui pentru fiecare planetă în parte și putem afla când încep anotimpurile acolo.

Regula este următoare:

• când longitudinea Soarelui (Ls) este 0 (zero) în emisfera nordică începe primăvara (se produce echinocțiul de primăvară)
• Ls=90, în emisfera nordică începe vara (se produce solstițiul de vară)
• Ls=180 în emisfera nordică începe toamna (se produce echinocțiul de toamnă)
• Ls=270 în emisfera nordică începe iarna (se produce solstițiul de iarnă)