Pentru că Pământul este rotund, din diferite locuri de pe glob cerul se rotește în moduri diferite. Vom studia modul în care bolta cerească se rotește aparent de la:
Pentru a sudia mișcarea cerului este foarte util să considerăm că planeta noastră este înconjurată de o sferă. Sfera se numește „sfera cerească” și pe ea sunt „pictate” stelele. Sfera cerească are doi poli (nord și sud) prelungirea polilor planetei noastre. În direcția polului nord, pe sfera cerească se află o stea. Se numește steaua Polară (Polaris) și pentru că se află foarte aproape de polul nord ceresc pare că nu se mișcă.
Sfera cerească se mișcă aparent din cauză că planeta noastră o face. Terra se mișcă de la vest la est iar sfera cerească în sens invers, de la est la vest. Astfel estul se numește răsărit (pentru că stelele răsar, apar după orizont, din direcția aceea) iar vestul apus pentru că stelele dispar după orizont (apun) în direcția aceea.
Ecuatorul ceresc este simpla prelungire pe sfera cerească a ecuatorului terestru. Un observator care locuiește la ecuator va avea ecuatorul ceresc deasupra capului. Cineva care observă de la polul nord va avea polul Nord ceresc deasupra capului, iar cei de la polul Sud vor avea deasupra capului polul sud ceresc.
Pe sfera cerească punctul situat deasupra capului se numește zenit.
De la Polul Nord observatorul va vedea jumătate de cer, de la ecuatorul ceresc în sus. Polul nord ceresc se află la zenit, iar ecuatorul la orizont.
Toate stelele se rotesc în jurul polului nord ceresc și nici una nu apune sau răsare. Steaua Polară se află la altitudinea de 90°. Declinația stelelor ne dă exact înălțimea acestora deasupra orizontului.
La această latitudine pe glob se află și țara noastră. Cerul se rotește tot în jurul polului nord ceres dar aceasta se află la altitudinea de 45° înspre punctul cardinal nord. Ecuatorul ceresc se află la o altitudine maximă (deasupra orizontului) de 45°. Putem vedea mereu jumătate din partea de cer străbătută de ecuatorul ceresc. Înălțimea acestuia față de orizont se află după simpla formulă: 90° minus latitudinea locului.
Înspre polul nord ceresc vedem stele care nu apun niciodată. Se numesc stele „circumpolare” iar constelațiile din care fac parte constelații „circumpolare”. O stea este circumpolară dacă se află la minim 45° declinație depărtare de polul ceresc. Stele care au declinații de la -45° la -90° nu răsar niciodată.
De aici polii cerești se află la orizont iar ecuatorul la zenit. Întotdeauna putem vedea jumătate din bolta cerească și nici o stea nu este circumpolară. Stelele aflate pe ecuatorul ceresc (cu declinație 0) vor trece la meridian pe la zenit.
Fiecare stea stă pe cer jumătate din zi siderală. Nu se poate vedea steaua Polară și nici polul sud ceresc. În schimb cei care observă de la ecuator vor putea observa într-un an toate stelele de pe cer.