Ecosisteme antropizate
Ecologia - știința care studiază structura, localizarea și modificările aduse ecosistemelor.
Ecosistemul - este un sistem deschis alcătuit din biotop și biocenoză. Exemple de ecosisteme: ghiveciul de flori, o grădină, o livadă, o pădure, Munții Alpi, Oceanul Indian, Balta Brăilei, pielea umană etc. Cel mai mare ecosistem este planeta însăși.
Biotopul - reprezintă totalitatea factorilor abiotici (lipsiți de viață) dintr-un ecosistem. Este vorba despre sol, apă, aer, temperaturi, substanțe organice și anorganice etc.
Biocenoza - reprezintă totalitatea componentelor vii dintr-un ecosistem. Bacterii, ciuperci, protozoare, plante și animale fac parte dintr-un ecosistem. Cea mai mare biocenoză poartă numele de Biosferă și reprezintă totalitatea organismelor vii de pe planetă.
Ecosistemele antropizate reprezintă un tip artificial de ecosisteme care au fost modificate de om. Sunt de mai multe tipuri:
ecosisteme de tip rural - în care predomină culturile agricole, amenajările piscicole, cultura pământului individual sau sub formă de ferme.
ecosisteme de tip urban - în care modificările sunt drastice atât la nivelul biocenozei cât și la nivelul biotopului.
CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
Consumul de energie: este radical deosebit față de ecosistemele naturale unde sursa de energie este exclusiv soarele. Ecosistemele antropizate folosesc surse de hidrocarburi fosile (cărbuni, țiței), surse nucleare etc.
Ciclurile geobiochimice: sunt modificate și, în general, nu mai au structură ciclică.
Lanțurile trofice: sunt de asemenea modificate mult simplificate iar omul reprezintă veriga terminală.
Stabilitatea: este strict controlată de populațiile umane existente la acest nivel.
Scăderea biocenozei: datorită invaziei habitatelor naturale de către om.
IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE
Distrugerea habitatelor
Prin invadarea habitatelor naturale omul modifică parametrii naturali ai biotopurilor și implicit afectează populațiile endemice din respectivele habitate. Are loc o fragmentare a arealelor ceea ce duce la dispariția unor întregi populații de plante și animale din zona respectivă. Mineritul, urbanizarea, construcțiile hidrotehnice și de infrastructură produc cele mai multe pagube în acest sens.
Introducerea unor specii noi
Omul introduce intenționat sau accidental specii noi în habitatele pe care le modifică. Aceste introduceri au un efect deosebit asupra speciilor endemice și asupra biotopului. Speciile endemice suferă datorită înmulțirii biocenozei, se crează noi relații trofice și noi aspecte ale biotopului. Introducerea melcului marin Rapana tomasiana (ghiocul) în Marea Neagră este un asemenea exemplu.
Supraexploatarea resurselor naturale
Este tendința omului de a exagera cu extragerea resurselor naturale. Se face prin vânătoare excesivă și braconaj, defrișare, suprapășunat, pescuit industrial etc. Drept consecință apare imposibilitatea ecosistemului de a-și reface resursele în timp util.
Poluarea
După natura poluanților, poluarea poate fi:
chimică - substanțe deversate în mediu, în aer, apă sau sol (fumul uzinelor, deșeurile nucleare, reziduurile industriale);
fizică - termică (încălzirea globală provocată de CO2), radioactivă (centralele atomoelectrice și experiențele militare) și sonoră (transport terestru, aerian și naval);
biologică - microorganisme aduse de apele menajere.
