Protistele sunt ființe unicelulare care au unul sau mai mulți nuclei în celulă (adică sunt eucariote). Mai demult se numeau protozoare, sau infuzori deoarece puteau fi găsite în culturile preparate cu apă, numite infuzii. Protistele au celule cu mult mai mari decât bacteriile, astfel, dacă o bacterie are o celulă cu lungimea de aproximativ 1 μm (1 micrometru reprezintă a mia parte dintr-un milimetru) o protistă este, cel mai adesea, de 10 până la 100 de ori mai mare.
Protistele se clasifică după mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt cele legate de mijloacele de deplasare. Astfel, acestea se pot deplasa cu:
Flageli: seamănă cu un bici;
Pseudopode: prelungiri de citoplasmă;
Spori: cutiuțe rezistente în care se află celula;
Cili: perișori pe toată suprafața celulei.
FLAGELATE: se deplasează cu flageli. Exemplu: Euglena viridis;
RIZOPODE: se deplasează cu pseudopodele. Exemplu: Amoeba proteus;
SPOROZOARE: au spori. Exemplu: Plasmodium falciparum - produce boala numită malarie;
CILIOFORE: se deplasează cu cilii. Exemplu: Paramaecium caudatum;
ZOOMASTIGINE: se deplasează cu flageli. Exemplu: Trypanosoma gambiense - produce boala somnului;
OOMICETE: asemănătoare fungilor. Exemplu: Phytophthora infestans;
Iată cum se văd protozoarele într-un preparat microscopic din infuzie (mărire 20X):
În filmul de mai jos se poate observa o amibă (Amoeba proteus) cum emite pseudopode și capturează parameci (Paramaecium caudatum) și îi înglobează în vacuole digestive unde-i ucide și îi digeră. De asemenea de la minutul 11.30 capturează și înglobează un stentor (Stentor polymorphus), ciliat mare și pașnic care trăiește în simbioză cu anumite specii de alge microscopice: