Măduva spinării
Este un cordon nervos adăpostit în canalul vertebral între prima vertebră cervicală (C1) și a doua vertebră lombară (L2). Este turtită antero-posterior, are o lungime medie cuprinsă între 43 și 45 de cm și este acoperită de meninge. Pe suprafața măduvei se observă două umflături, o intumescență în regiunea cervicală și una în regiunea lombară. Porțiunea inferioară se termină cu conul medular de la care pornește un fir denumit filum terminale, care împreună cu rădăcinile nervilor lombari și sacrali formează coada de cal.
Printr-o secțiune transversală prin măduva spinării se observă existența a două regiuni diferite ca aspect și culoare:
la interior se observă o zonă mai închisă la culoare având forma unui fluture. Reprezintă substanța cenușie și este alcătuită din corpi neuronali. Este structurată în șase coarne (două posterioare ce conțin neuroni somatosenzitivi, două laterale ce conțin neuroni viscero-senzitivi și viscero-motori și două anterioare ce conțin neuroni somatomotori) unite prin comisura cenușie ce are în mijloc canalul ependimar ce conține lichid cefalorahidian;
la periferie se observă o zonă mai deschisă la culoare și poartă numele de substanța albă, fiind formată din prelungirile neuronilor. Este structurată sub formă de cordoane care conțin fascicule de fibre ascendente (care duc informații de la măduvă spre encefal), descendente (care duc informații de la encefal spre măduvă) și comisurale (care fac legătura între diferite segmente).
NERVII SPINALI
De la măduva spinării pornesc 31 de perechi de nervi spinali.
După regiunile de unde ies perechile sunt:
8 cervicale
12 toracale
5 lombare
5 sacrale
1 coccigian
Un nerv spinal este alcătuit din două rădăcini (anterioară și posterioară), un trunchi și 5 ramuri (dorsală, ventrală, comunicantă albă, comunicantă cenușie, meningeală). Pe rădăcina posterioară se vede o umflătură numită ganglion spinal.
Funcțiile măduvei spinării:
Ca oricare alt component al sistemului nervos, măduva spinării are două funcții: funcția reflexă și funcția de conducere.
FUNCȚIA REFLEXĂ:
Reflexele care se închid în măduva spinării pot fi monosinaptice (adică au o singură sinapsă, arcul reflex cuprinde doar doi neuroni) sau polisinaptice.
Reflexe monosinaptice:
reflexele miotatice - reflexul rotulian (percutarea tendonului mușchiului cvadriceps), ahilean (percutarea tendonului lui Ahile), bicipital (percutarea tendonului mușchiului biceps brahial), tricipital ș.a;
Reflexe polisinaptice:
reflexe nociceptive - apărarea de stimulii dureroși;
reflexe vegetative:
pupilo-dilatator (dilatarea pupilei)
cardioaccelerator (intensificarea frecvenței cardiace)
vasomotor (dilatarea vaselor de sânge)
pilomotor (ridicarea firelor de păr <”pielea de găină”>)
sudoral (secreția glandelor sudoripare - transpirația)
micțiune (evacuarea vezicii urinare)
defecație (evacuarea materiilor fecale)
erecție (rigidizarea penisului)
ejaculare (evacuarea spermei)
Funcția de conducere:
Informațiile sunt conduse prin măduva spinării atât în sens ascendent (adică din corp spre encefal) cât și în sens descendent (comenzile venite de la encefal pentru organele corpului). Sunt conduse prin fascicule de fibre (asemănătoare cablurilor de joasă, medie și înaltă tensiune care duc curentul electric din centrale în locuințe) adăpostite în cordoanele substanței albe:
Căile ascendente:
Au doi sau trei neuroni. De obicei primul neuron se numește protoneuron iar al doilea deutoneuron. Protoneuronii se află fie în ganglionul spinal fie în coarnele posterioare și dendritele lor sunt conectate la receptori. Deutoneuronii se află fie în coarnele posterioare fie în nucleii Goll și Burdach din bulbul rahidian. Al treilea neuron se află, de obicei, în talamus, iar axonul lui ajunge până pe scoarța cerebrală.
CALEA SENSIBILITĂȚII TERMICE ȘI DUREROASE: protoneuronul se află în ganglionul spinal, cu dendrita conectată la receptorii din piele (care sesizează că pielea intră în contact cu oala fierbinte) iar axonul pătrunde în cornul posterior medular. Aici face sinapsă cu deutoneuronul, al cărui axon pătrunde în cordoanele laterale de parte opusă unde intră în fasciculul spinotalamic lateral. Prin acestea axonul ajunge la talamus unde face sinapsă cu al treilea neuron. Axonul celui de-al treilea neuron ajunge pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I din lobul parietal (câmpurile 3, 1 și 2).
CALEA SENSIBILITĂȚII PROTOPATICE (tactile grosiere): protoneuronul se află în ganglionul spinal, cu dendrita conectată la receptorii din piele (corpusculi Meissner și discuri Merkel) iar axonul pătrunde în cornul posterior medular. Aici face sinapsă cu deutoneuronul, al cărui axon pătrunde în cordoanele anterioare de parte opusă unde intră în fasciculul spinotalamic anterior. Prin acestea axonul ajunge la talamus unde face sinapsă cu al treilea neuron. Axonul celui de-al treilea neuron ajunge pe scoarța cerebrală, în aria somestezică I.
CALEA SENSIBILITĂȚII EPICRITICE (tactilă fină) și KINESTEZICĂ (controlul poziției în spațiu): protoneuronul se află în ganglionul spinal, cu dendrita conectată la receptori (corpusculi Ruffini, corpusculi Paccini, corpusculi Golgi) iar axonul pătrunde direct în cordoanele posterioare (ATENȚIE! nu în coarnele posterioare, ci în cordoanele posterioare!) unde pătrunde în fasciculele spinobulbare Goll (gracilis) și Burdach (cuneatus) prin care ajunge în nucleii gracilis și cuneatus din bulbul rahidian. În acești nucei face sinapsă cu deutoneuronul. Axonii acestor deutoneuroni se încrucișează și pătrund în lemniscul medial (fascicul care ajunge la talamus). În talamus face sinapsă cu al treilea neuron al căii, axonul acestuia ajunge pe scoarța cerebrală în aria somestezică I.
CALEA SENSIBILITĂȚII PROPRIOCEPTIVE (controlul mișcării): Are doar doi neuroni. Protoneuronul se află în ganglionul spinal, cu dendrita conectată la receptori (fusurile neuromusculare din mușchi) iar axonul pătrunde în cornul medular posterior. Aici face sinapsă cu dendrita deutoneuronului. Axonul deutoneuronului se poate comporta în două moduri:
fie trece în cordoanele laterale de aceeași parte intrând în fasciculele spinocerebeloase directe (Flechsig) numite și fascicule spinocerebeloase dorsale;
fie trece în cordoanele laterale de parte opusă intrând în fasciculele spinocerebeloase încrucișate (Gowers) numite și fascicule spinocerebeloase ventrale;
Fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) străbate doar bulbul rahidian și, prin pedunculii cerebeloși inferiori, ajunge la scoarța cerebeloasă.
Fasciculul spinocerebelos încrucișat (Gowers) străbate bulbul rahidian, puntea lui Varolio și prin pedunculii cerebeloși superiori din mezencefal ajunge la scoarța cerebeloasă.
SENSIBILITATEA INTEROCEPTIVĂ (a sensibilității organelor interne): este o cale multisinaptică, cu foarte mulți neuroni. Primul neuron este în ganglionul spinal, al doilea, în general, în cornul posterior. Proiecția corticală se face difuz (există mai multe arii în care se face proiecția corticală, din acest motiv durerile organelor interne sunt difuze - doare burta, fără a putea preciza exact organul care doare).
Căile descendente
Sunt alcătuite din neuroni a căror axoni coboară din etajele superioare ale sistemului nervos spre efectori. După locul de origine al fibrelor motorii deosebim căile piramidale (cu originea în scoarța cerebrală) și căile extrapiramidale (cu origine în etaje corticale inferioare)
CĂILE PIRAMIDALE: sunt formate din doi neuroni. Primul neuron este un neuron piramidal din ariile motorii ale scoarței cerebrale (ariile 4, 6). Peste 70% dintre fibrele căilor piramidale sunt mielinizate. Fibrele piramidale formează fasciculele corticospinale. Străbat toate etajele subcorticale și ajunse în bulbul rahidian se comportă diferit:
3/4 dintre fibre se încrucișează la nivelul decusației piramidale și ajung în cordonul lateral medular de parte opusă formând fasciculul corticospinal lateral;
1/4 nu se încrucișează și pătrund în cordoanele anterioare de aceeași parte formând fasciculul corticospinal anterior;
Axonii acestor neuroni ajung la al doilea neuron motor situat, în majoritatea cazurilor, în coarnele anterioare medulare. Axonul celui de-al doilea neuron trece prin rădăcinile anterioare ale nervilor spinali și se distribuie la efectori.
CĂILE EXTRAPIRAMIDALE: neuronii de origine sunt situați în etaje subcorticale, iar neuronii inferiori sunt, în majoritate, în coarnele anterioare medulare. După origine fasciculele extrapiramidale sunt:
fasciculul tectospinal, cu originea în coliculii cvadrigemeni (tectum) din mezencefal. Trece prin cordonul medular anterior;
fasciculul vestibulospinal medial, cu originea în nucleii vestibulari medial și inferior din bulbul rahidian. Trece prin cordonul anterior;
fasciculul vestibulospinal lateral, cu originea în nucleul vestibular lateral. Trece prin cordonul lateral;
fasciculul rubrospinal, cu originea în nucleul roșu din mezencefal. Trece prin cordoanele laterale;
fasciculul reticulospinal, cu originea în substanța reticulată a trunchiului cerebral. Trece prin cordoanele laterale;
fasciculul olivospinal, cu originea în oliva bulbară. Trece prin cordonul lateral;
fasciculul nigrospinal, cu originea în substanța neagră din mezencefal. Trece prin cordonul lateral.