VASCULARIZAȚIA

Circulația sângelui prin organism se efectuează printr-un sistem închis de conducte de diferite diametre numite vase de sânge. După funcțiile pe care le au, vasele de sânge pot fi:

1. ARTERE - sunt vasele care duc sângele de la inimă. Sunt vase cu diametru mare care se ramifică în vase cu diametru din ce în ce mai mic: arteriole și metaarteriole.

2. VENE - sunt vasele care aduc sângele la inimă. Sunt vase cu diametru mare care se formează prin confluența mai multor vase cu diametru mai mic numite venule.

3. CAPILARE - sunt vase de sânge cu diametru foarte mic, 5-15 μm (adică mai subțiri decât firele de păr).

CIRCULAȚIA SISTEMICĂ:

De la inimă, din ventriculul stâng, pornește artera aortă. Aorta are trei porțiuni:

1. Aorta ascendentă din care se desprind arterele coronare (irigă inima);

2. Cârja aortică din care se desprind trunchiul arterial brahiocefalic, artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. Trunchiul brahiocefalic se ramifică în artera carotidă comună dreaptă și artera subclaviculară dreaptă. Arterele carotide irigă capul și gâtul, iar arterele subclaviculare irigă membrele superioare.

3. Aorta descendentă care este mult mai lungă, străbate toracele, trece prin diafragmă, străbate abdomenul și se ramifică în cele două artere iliace care irigă membrele inferioare și organele micului bazin. Din artera descendentă toracică se desprind:

• arterele intercostale (irigă coastele și mușchii intercostali)

• arterele bronșice (irigă nutritiv plămânii)

• arterele esofagiene (irigă esofagul)

Din aorta abdominală se desprind:

• trunchiul celiac, care se divide în artera hepatică (irigă nutritiv ficatul), artera gastrică stângă (irigă stomacul) și artera splenică (irigă stomacul, pancreasul și splina)

• artera mezenterică superioară care irigă intestinul subțire, cecul și colonul ascendent

• arterele suprarenale care irigă glandele suprarenale

• arterele renale (irigă rinichii)

• artera mezenterică inferioară (irigă colonul transvers, descendent și sigmoid  și rectul).

După ce se capilarizează la nivelul fiecărui organ capilarele se adună în venule, iar venulele în vene. La nivelul atriului drept ajung două vene cave, superioară și inferioară.

Vena cavă superioară se formează prin unirea celor două vene brahiocefalice, formate prin unirea venelor subclaviculare (aduc sânge din membrele superioare) cu venele jugulare (aduc sânge din cap și gât).

Vena cavă inferioară se formează în abdomen din unirea celor două vene iliace care aduc sângele din membrele inferioare. Pe traiectul ei ascendent, cava inferioară strânge următoarele vene:

• venele renale

• venele suprarenale

• venele testiculare

• venele lombare

• venele subdiafragmatice

• venele hepatice

• vena mezenterică inferioară

• vena mezenterică superioară 

Un component special al circulației sistemice este vena portă, care rezultă din unirea capilarelor de la nivelul intestinului subțire. Vena portă pătrunde în ficat unde se capilarizează din nou.

CIRCULAȚIA PULMONARĂ

Începe în ventriculul drept, de unde sângele încărcat cu CO2 este împins, prin sistola ventriculară, în artera pulmonară. Artera pulmonară se bifurcă în cele două artere pulmonare dreaptă și stângă care pătrund în plămâni și se capilarizează. Prin unirea capilarelor pulmonare de la nivelul alveolelor se formează venulele care apoi se strâng în cele 4 vene pulmonare, câte două pentru fiecare plămân. Venele pulmonare aduc sânge încărcat cu O2 la inimă, în atriul stâng.