ÎNGERUL DE LA AUSCHWITZ: GISELLA PERL
Gisella Perl s-a născut în Sighetul Marmaţiei, pe 10 decembrie 1907. Ea şi-a dorit încă de mică să fie medic. La vârsta de 16 ani, Perl a terminat prima școala secundară, fiind singura fată și singura evreică ce a realizat această performanță. Tatăl ei ezita să o sprijine în aspirațiile ei academice, mai ales în ceea ce privea medicina. Tatăl se temea că studiile o vor face să-și abandoneze credința. Dar Gisella l-a asigurat că acest lucru nu se va întâmpla și a urmat universitatea de medicină. Mai târziu, Perl s-a căsătorit cu un chirurg și a lucrat ca ginecolog în Sighetu Marmației. În 1944, însă, viața ei s-a schimbat dramatic.
În martie 1944, dr. Perl împreună cu familia sa a fost prinsă de către Gestapo şi trimisă în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Acolo, Gisella a fost despărțită de ceilalți membri ai familiei sale. Iniţial, Gisella fusese oprită pentru a dona sânge pentru soldaţii germani. La puţin timp, Mengele a aflat că ea era un renumit doctor ginecolog şi a luat-o în echipa sa de medici. El i-a spus să meargă în lagăr şi să aducă toate femeile însărcinate pentru a le trimite în alt lagăr, unde urmau a primi îngrijire medicală şi mâncare mai bună. Ea nu ştia ce avea de gând doctorul, şi crezându-l, i-a adus 50 de femei însărcinate. După ce au fost supuse mai multor experimente înfiorătoare, ele au fost duse la crematoriu. Îngrozită de ceea ce a făcut, Gisella nu a mai trimis de atunci nicio femeie pe mâna lui Mengele, ba mai mult, a încercat să le ajute.
Gisella a fost astfel pusă în faţa unei decizii grele: pentru a salva femeile care erau însărcinate de atrocităţile lui Mengele, trebuia să ajute să avorteze. În timpul nopţii, ea le întrerupea sarcinile celor închise în lagăr: “noaptea, pe o podea murdară, folosindu-mi numai mâinile murdare”, aşa îşi aduce aminte doctoriţa numită “îngerul de la Auschwitz”. Doctorita Perl practica întreruperile de sarcină în timpul noptți, în barăci și cu mâinile goale, deoarece tot instrumentarul medical era încuiat în clinică, singura cheie având-l doctorul Mengele. Astfel, a salvat viețile a peste 1000 de femei căci atunci când sarcina lor ar fi fost vizibilă, ar fi fost ucise. În timpul zilei, împreună cu cei cinci doctori şi patru asistente ale lui Mengele, Gisella era obligată să opereze ca într-un spital, dar care nu avea paturi, bandaje, anestezice sau instrumente speciale. Singurul lucru pe care îl avea erau vorbele.
Un alt exemplu care ilustrează ce fel de om a fost Gisella Perl se referă la analizele lunare de sânge dispuse de doctorul Mengele. Acesta, pur și simplu înspăimântat de perspectiva izbucnirii unei epidemii de tifos în lagăr, a dispus prelevarea lunară de sânge de la absolut toți prizonierii și analiza personal mostrele. Persoanele al căror sânge prezenta anomalii specifice tifosului erau duse imediat la camera de gazare. Cunoscându-se foarte bine acest lucru, atât doctorița Perl, cât și alte prizoniere sănătoase, au donat de nenumarate ori sânge pe care l-au etichetat cu numele celor care sufereau, într-adevar, de tifos. Chiar dacă nu toate au supraviețuit, cel puțin au avut o moarte mai blândă, comparativ cu aceea care li se pregătise.
Cele mai multe dintre rudele ei (fiu, soț, părinți) și-au pierdut viața în lagărele de concentrare, ea supraviețuind datorită profesiei sale și a faptului că Mengele avea nevoie de personal de specialitate. După terminarea războiului, Gisella Perl a emigrat în Statele Unite ale Americii, apoi a plecat în Israel. Și-a povestit teribila experiență trăită în lagăr în cartea ”Am fost doctoriță la Auschwitz” care a stat la baza realizării filmului ”Din cenușă” în anul 2003.
Am fost doctoriță la Auschwitz a fost publicată în 1948, fiind una dintre primele cărți apărute după război în care un supraviețuitor a descris atrocitățile comise în lagărul de la Auschwitz. Într-o scrisoare către autoare, Eleanor Roosevelt i-a mărturisit: "Dragă doctor Perl, acesta este, în egală măsură, un manuscris extraordinar de interesant și înspăimântător, și cred că ar trebui nu doar publicat, ci și citit de cât mai mulți oameni…"