POGROMUL DE LA BUCUREȘTI (1941)

Sfârşitul Statului Naţional Legionar vine în ianuarie 1941. Maniera în care legionarii îşi exercită puterea îl nemulţumeşte pe Ion Antonescu, acesta din urmă considerând că excluderea evreilor din societate trebuie să se facă treptat, fără a perturba funcţionarea economiei şi a vieţii sociale.

În schimb, legionarii profitau de poziţiile de comisari de românizare pe care le aveau pentru a jefui şi tortura evrei şi a se răzbuna pe foştii lor adversari politici. Structuri organizatorice legionare, precum Poliţia Legionară sau Corpul Muncitoresc Legionar sunt entităţi care subminează autoritatea statului şi pun în pericol ordinea socială dorită de Antonescu.

În ianuarie 1941, în contextul asasinării unui ofiţer german la Bucureşti, conflictul dintre cei doi actori se accentuează, iar legionarii ocupă mai multe ministere, sediul Poliţiei din Bucureşti, primăria capitalei, sedii de poliţie, sedii de prefecturi şi alte poziţii strategice. Având Armata de partea sa, Ion Antonescu rămâne iniţial în defensivă şi intervine împotriva rebelilor abia în seara de 22 ianuarie.

Simultan cu rebeliunea legionară în Bucureşti are loc un pogrom. In cartiere evreieşti Dudeşti, Văcăreşti, precum şi în zone intens locuite de evrei (calea Rahovei sau şoseaua Pantelimon) au loc razii ale legionarilor la care se alătură vecini şi indivizi puşi pe furt. Locuinţele, atelierele şi magazinele sunt jefuite. Încă din 20 ianuarie 1941, evreii sunt luaţi de pe stradă sau din locuinţe şi strânşi în sedii ale organizaţiilor legionare sau locuri controlate de legionari. Aproximativ 2000 de persoane au fost reţinuţi în astfel de locuri. 

Dintre evreii torturaţi în sediul Corpului Muncitoresc Legionar din Calea Călăraşilor un grup de aproape 90 de evrei a fost dus în pădurea Jilava şi executat.  Peste 125 de evrei au fost ucişi în zilele pogromului. Sinagogi, sedii ale comunităţii, locuinţe, prăvălii şi alte afaceri au fost distruse. Un raport al Comunităţii evreieşti făcut imediat după evenimente arăta că 1274 de clădiri comerciale şi locuinţe au fost distruse. Au fost găsite ascunse peste 200 de camioane încărcate cu prada jafurilor legionarilor.  

Printre cei bătuți și jefuiți în timpul Pogromului a fost și scriitorul Felix Aderca (1891-1962). Critic literar, poet, dramaturg, eseist, publicist, traducător, Aderca este unul dintre cei mai importanți autori români de origine evreiască. Nonconformist și novator, acesta a fost un promotor de frunte al spiritului modernist european ȋn viața culturală și artistică romȃnească.