Ieri a fost ziua mea (de naștere). Am împlinit 66 de ani.

Eu, un "emigrant iregular" care... după 22 de ani de peregrinaj s-a întors... la bază, ca un explorator plecat să descopere ceva anume dar care... nu a reușit să își vadă visul, îndeplinit. 

Eu, băiat de la țară, la mine acasă, am sărbătorit... prin muncă (reglând de prin lucrurile de pe acasă).

Unul dintre nepoți, mai precis... nepoata, m-a întrebat la un moment dat: 

-"Tataie, azi este ziua ta. Tu și de ziua ta muncești?".

Iar eu i-am răspuns:

- "Când omul muncește pentru el însuși, de bunăvoie și nesilit de nimeni, atunci... ceea ce el face (indiferent cât efort ar depune), nu se poate numi "muncă", ci "hobby".

Doar activitatea pe care o fac doar oamenii cei care nu dețin capital economic ci dețin ca capital doar mâinile și mintea lor (abilitățile lor fizice, mentale, sau ambele) se poate numi "Muncă". 

Acești oameni a căror principal capital este calificarea lor profesională (din rândurile cărora fac parte și eu), în epoca sclavagistă se numeau "sclavi", în epoca feudală se numeau "iobagi", iar în epoca democratică se numesc "lucrători".

Diferit de "sclav" și de "iobag", "lucrătorul" beneficiază de tratament juridic de "persoană", fiind tratat din punct de vedere juridic, în mod egal cu orice altă persoană, indiferent de... gradul sau... funcția ei.

Lucrătorul și angajatorul se află, pe toată perioada relației contractuale dintre ei, în totală interdependență (unul fără celălalt, nu există).

Forul cel mai înalt care guvernează aceste tripartite relații de muncă (angajator + lucrător + arbitrajul statal), se numește "Organizația Internațională a Muncii", organizație căreia simpatizanții sclavagismului și simpatizanții feudalismului, caută să-i diminueze importanța. Va urma!

Ayer fue mi cumpleaños. Cumplí 66 años.

Yo, un "emigrante irregular" que... tras 22 años de vagar, volví... a mi base, como un explorador que se propuso descubrir algo específico pero... no logró ver su sueño hecho realidad.

Yo, un chico de campo, en casa, lo celebré... trabajando (organizando las cosas en casa).

Uno de los nietos, más precisamente... la sobrina, me preguntó en un momento dado:

-"Papá, hoy es tu cumpleaños. ¿Tú también trabajas en tu cumpleaños?". Y le respondí:

— "Cuando un hombre trabaja para sí mismo, voluntariamente y sin ser obligado por nadie, entonces... lo que hace (independientemente de su esfuerzo), no puede llamarse "trabajo", sino "afición".

Solo la actividad que realizan quienes no poseen capital económico, sino que tienen como capital únicamente sus manos y su mente (sus capacidades físicas, mentales o ambas), puede llamarse "trabajo".

Estas personas, cuyo principal capital es su cualificación profesional (de las cuales formo parte), en la época esclavista se llamaban "esclavos", en la época feudal se llamaban "siervos" y en la época democrática se les llama "trabajadores".

A diferencia de "esclavo" y "siervo", el "trabajador" se beneficia del trato legal de "persona", siendo tratado, desde un punto de vista legal, en igualdad de condiciones con cualquier otra persona, independientemente de su rango o su función.

El trabajador y el empleador, durante toda la relación contractual, están en total interdependencia (uno sin el otro, no existe).

El foro supremo que rige estos Las relaciones laborales tripartitas (arbitraje entre empleador, trabajador y Estado) se denominan «Organización Internacional del Trabajo», una organización cuyos simpatizantes de la esclavitud y del feudalismo buscan minimizar su importancia. ¡Continuará!