Cunoscutul sociolog clujean Vasile Dâncu critică proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc depus de liderii UDMR şi susţine că este o iniţiativă exclusiv politică, distinctă de dorinţele cetăţenilor maghiari, care vor locuri de muncă, infrastructură şi condiţii de trai mai bune. Cu toate acestea, sociologul crede că iniţiativa poate da naştere unui dialog în care reprezentanţii comunităţii româneşti trebuie să justifice raţional motivul pentru care resping anumite doleanţe, precum proiectul amintit, iar cei ai comunităţii maghiare să înţeleagă peste ce anume comunitatea română nu poate accepta. Includerea județului Mureș, o strategie a UDMR Într-un dialog purtat cu reporterul publicației regionale voceatransilvaniei.ro, sociologul Vasile Dâncu, director al institutului de sondare a opiniei publice IRES, a analizat, pe scurt, câteva din punctele proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc lansat joi, la Cluj, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi a făcut şi câteva aprecieri generale cu privire la iniţiativa respectivă. “Includerea judeţului Mureş în proiect, alături de Covasna şi Harghita, este doar o strategie de a negocia la maximum, ca să obţii ceva mai puţin”, susţine sociologul, care consideră prioritatea locuitorilor Ţinutului Secuiesc de a se angaja în această regiune drept o prevedere primitivă. Vasile Dâncu a mai spus că, deşi sunt numeroşi lideri de opinie maghiari cu vederi liberale, din nefericire aceştia sunt obligaţi să accepte un discurs autonomist, mai dur sau mai moale, în funcţie de partid.
CITEȘTE ȘI:
În opinia lui Dâncu, includerea judeţului Mureş în regiunea a cărui autonomie o solicită UDMR reprezintă mai mult o strategie de negociere. ”Este o inabilitate, o modalitate de a negocia maximal pentru a obţine ceva mai puţin. Este o problemă sensibilă. Cele două judeţe, Harghita și Covasna, formează Ţinutul Secuiesc, nu și Mureşul. Harghita și Covasna nu sunt pregătite pentru a se gestiona, pentru a desfăşura o viaţă autonomă”, a punctat Vasile Dâncu. Directorul IRES a precizat că a lucrat la proiectul de descentralizare propus de actuala guvernare, dar respins de Curtea Constituţională, şi a avut ocazia să vadă de ce resurse dispune fiecare regiune şi judeţ. Prioritate la angajare pentru rezidenţi, prevedere “primitivă” Sociologul clujean a opinat că proiectul de autonomie include multe prevederi “aberante”, precum cea prin care se stipulează că rezidenţii Ţinutului Secuiesc au prioritate la angajare faţă de cei din alte regiuni. Este o propunere cu substanţă medievală, primitivă, izolantă, azi când vorbim de circulaţia liberă a persoanelor în Europa, când noi ne cerem dreptul de lucra în Anglia, Germania, Franţa”, a specificat Vasile Dâncu. Cota parte din veniturile din regiune, justificată, dar nu pe criterii etnice Referitor la prevederile conform cărora ar urma să se constituie în buget al regiunii anumite procente din veniturile încasate de stat în regiune, din actvitiăţi precum vânzarea locuinţelor personale, TVA, profitul Loteriei Române sau taxa pe jocuri de noroc, sociologul a menţionat că acestea sunt specifice descentralizării, însă nu unei “cereri etnice”. Astfel de cereri fac parte din procesul descentralizării, sunt întâlnite în astfel de demersuri. Şi judeţele Cluj, Satu-Mare, Tulcea etc. pot avea astfel de solicitări într-o societate normală, însă acestea nu pot face obiectul unei cereri etnice”, a precizat sociologul.
CITESTE SI:
DEZBATERE PUBLICĂ. Ești de acord cu autonomia Ținutului Secuiesc? – VOTEAZĂ!
Ce soluţie propune în loc de Consiliu Regional Vasile Dâncu este de părere că înfiinţarea unui Consiliu Regional este de înţeles într-un demers de regionalizare, dar nu unul pe criterii etnice, în interiorul unui stat naţional. ”Pe criterii etnice nu este normal să se întâmple. Nu am întâlnit nicăieri, este ceva specific secolului al XIX-lea. În proiectul pe care l-am negociat noi (proiectul de regionalizare iniţiat de actuala Guvernare – n.red.) existau Consilii Regionale, care se pot constitui. În situaţia de faţă, Consiliul Regional nu are obiect cât timp eşti în interiorul unui stat naţional. Toate instituţiile pe care le-au gândit reprezentanţii UDMR, încercând să creeze o emulaţie politică în jurul acestui demers, sunt instituţii care ar trebui să funcţioneze dacă ar avea autonomie teritorială completă, nu în interiorul unui stat naţional, având o autonomie culturală şi administrativă. Au consilii judeţene la Harghita şi Covasna, care fac exact acest lucru, pe care vor să îl realizeze cu Consiliul Regional. Nu înţeleg de ce nu fac un judeţ din cele două şi vor avea un Consiliu Judeţean care va avea exact rolul unui Consiliu Regional”, a specificat sociologul. “Limba maghiară nu e o limbă internaţională!” Sociologul consideră că introducerea limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română din Ţinutul Secuiesc încă din clasa a II-a, o altă prevedere a proiectului, provine din doleanţa reprezentanţilor partidelor maghiare ca această limbă să devină oficială în regiune (propunere cuprinsă de asemenea în document). ”Această prevedere (a introducerii limbii maghiare din clasa a II-a – n.red.) decurge din cererea ca limba maghiară să devină limbă oficială, iar dacă acest lucru s-ar întâmpla, atunci s-ar justifica. Nu cred că este justificată această prevedere. În interiorul unui stat naţional este greu ca cineva să accepte să circule şi alte limbi, dacă nu sunt cumva limbi de circulaţie internaţională. Dacă, de exemplu, se stipulează ca toată lumea să înveţe din clasa a doua limba engleză, lucru care se întâmplă în multe ţări, precum în cele nordice şi altele, pentru a da şanse mai mari absolvenţilor pe piaţa muncii, se poate. Dar pentru limbi care sunt vorbite de 1% sau 2% din populaţia Europei este nepractic şi nu văd la ce ar folosi, decât că este consecinţă a ideii limbii maghiare ca limbă oficială”, a adăugat Dâncu. Dâncu: “Proiectul de autonomie al UDMR este exclusiv politic” Sociologul a avut şi câteva aprecieri generale asupra proiectului de autonomie lansat de UDMR. El consideră că iniţiativa lansată de formaţiune este una exclusiv politică şi nu reflectă preocupările principale ale cetăţenilor maghiari. ”Acest proiect nu este o cerere a populaţiei. Populaţia vrea, ca şi cea de peste tot din ţară, mai degrabă modernizarea României, să se creeze şanse pentru copiii lor, în ceea ce priveşte locurile de muncă, ar vrea infrastructură şi în general condiţii de viaţă mai bune. Am studiat şi studiez continuu populaţia maghairă şi pe cea română, iar cererea de autonomie este una exclusiv politică, care caută mai degrabă să îi ţină aproape pe cetăţenii maghiari de corpul politic”, a specificat directorul IRES. El crede că politicienii maghiari ar trebui să găsească şi alternative la discursul privind autonomia, care să reflecte mai bine opţiunile membrilor acestei comunităţi. ”În mod normal, ar trebui şi societatea maghiară să se diferenţieze, aşa cum este în realitate. Am mulţi prieteni, unii socialişti, alţii liberali, care sunt obligaţi până la urmă să accepte un discurs autonomist, mai dur sau mai moale, în funcţie de partide, dar oricum, aceeaşi plăcintă trebuie să o mănânce corpul politic maghiar. Ceea ce după mine este o întâmplare nefericită”, a punctat sociologul. Respect pentru “contractul naţional şi social” de la 1918 Vasile Dâncu a mai specificat că reprezentanţii UDMR ar trebui să manifeste respect faţă de “contractul naţional şi social” din 1918, când şi minorităţile au acceptat statul unitar român. El a subliniat în acest context că toate cele trei mari regiuni ale României, Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, s-au dezvoltat şi la această oră sunt în pas cu tendinţele de convieţuire promovate în Europa. Sociologul a subliniat că minoritatea maghiară se bucură de o bună integrare în România şi are servicii corespunzătoare şi în domeniul justiţiei, şi al administraţiei şi al şcolilor. În schimb, el crede că politicienii maghiari din zona Ţinutului Secuiesc ar trebui să facă progrese în modul în care îi tratează pe românii din aceste regiuni, aceştia întâmpinând numeroase piedici de acces în diferite posturi sau funcţii. UDMR, influenţată de FIDESZ Directorul IRES mai crede că UDMR nu a simţit contextul în privinţa iniţierii demersului de autonomie şi că formaţiunea este influenţată de politica partidului premierului Ungariei, Viktor Orban, FIDESZ. “UDMR a adus multe lucruri bune de-a lungul timpului, prin oamenii specializaţi pe care i-a promovat. Formaţiunea şi-a pierdut cumva linia, devenind un fel de anexă a FIDESZ şi asta poate bloca dialogul”, a avertizat sociologul. Nevoie de o Europă unită Dâncu este de părere că Europa are nevoie mult mai mare în prezent de unitate decât de fragmnentare, pentru a face faţă unor ameninţări comune. „Demersul UDMR a mizat probabil şi pe o eventuală reuşită a celui din Scoţia. Iată că nici măcar acolo, unde exista o miză istorică, teritorială şi un stat omogen, nu a avut succes. Nu mai este timpul fragmentărilor, ci al unei unităţi pentru a face faţă unor ameninţări sau provocări comune, fie că vorbim de criza economică, locuri de muncă mai bune, sau de agresiunea Rusiei asupra restului Europei”, a afirmat Dâncu. Demersul de autonomie, prilej pentru o dezbatere Chiar dacă nu va fi aprobat de Guvern, proiectul de autonomie al UDMR poate naşte o dezabatere necesară şi, totodată, raţională între comunităţile maghiară şi română, opinează sociologul clujean. ”Va fi respins (proiectul, n.red.). Sper că va avea loc o discuţie, iar proiectul să fie respins cu raţionalitate, nu emoţional. Cred că e un exerciţiu pe care trebuie să îl facem noi, românii, faţă de comunitatea maghiară, să discutăm proiectul raţional şi dacă suntem raţionali să îl respingem cu justificări. Putem avea un dialog civilizat cu comunitatea maghiară. E nevoie de o condiţie: ca maghiarii să înţeleagă că nu pot veni cu pretenţii peste capacitatea noastră de acceptare. Nu putem călca în picioare nici istoria, nici viitorul acestei ţări. Astea sunt două lucruri cu care sper să fie de acord şi să fie la fel de raţionali, încât să le respecte”, a conchis Vasile Dâncu. Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, lansat joi la Cluj Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, 18 septembrie, proiectul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea. Potrivit proiectului , regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”. Între celelalte prevederi ale proiectului se numără ca limba maghiară să devină limbă oficială în regiune, alături de română, documentele urmând să fie redactate în ambele limbi, introducerea limbii maghiare în şcolile cu predare în română, din clasa a II-a, constituirea ca buget al regiunii a unor procente, între 20-60% din venituri ale statului provenite din activităţi derulate în regiune, precum vânzarea de locuinţe personale, TVA, profitul Loteriei Române şi taxa pe jocuri de noroc. Detalii despre proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc, AICI. The post Vasile DÂNCU: “Proiectul de autonomie al UDMR este unul exclusiv politic. Nu este o cerere a populației de etnie maghiară”
appeared first on Vocea Transilvaniei.