Particularizarea cuprinsului folosind comutatoare (switch)

Încă de la Word 2.0 pentru Windows, caseta de dialog Cuprins (accesată prin Inserare | Index și Tabele) a permis utilizatorilor să creeze un cuprins simplu pe baza titlurilor predefinite din Word, eliminând necesitatea de a marca titlurile pentru includere cu un câmp TC. În versiunile Word, această casetă de dialog poate fi accesată astfel:

• Word 2002 și 2003: Insert | Reference | Index and Tables | Table of Contents
• Word 2007 și 2010: References | Table of Contents | Table of Contents | Insert Table of Contents
• Word 2013 și mai nou: References | Table of Contents | Table of Contents | Custom Table of Contents

Utilizarea stilurilor predefinite pentru titluri (headings) din Word este în continuare cea mai simplă modalitate de a crea un cuprins (TOC = Table Of Contents), dar caseta de dialog din Word vă permite acum să construiți cuprinsul din anumite stiluri pe care le desemnați (predefinite sau definite de utilizator), din paragrafe cărora li s-au atribuit niveluri de schiță specifice (fie definite în stilul paragrafului, fie atribuite ca parte a formatării directe a paragrafului) sau utilizând câmpuri TC.

Multe dintre comutatoare (switch) pot fi adăugate la câmp (în mod transparent pentru utilizator) alegând opțiuni specifice din caseta de dialog Cuprins.

Dar unele dintre ele pot fi utilizate numai prin editarea câmpului TOC direct. Acestea sunt cele descrise aici.

• Înțelegerea sintaxei câmpului TOC
• Omiterea numerelor de pagină
• Un cuprins parțial
• Un comutator cu adevărat inutil: \p " " (se presupune că se folosește pentru a controla caracterele de ghidare)
• Un comutator aproape inutil: \w (pentru a păstra caracterele tab)
• Un comutator care este potențial util: \x (pentru a păstra sfârșiturile de linie – line breaks)

Înțelegerea sintaxei câmpului TOC

Pentru a înțelege modul de utilizare a acestor comutatoare, trebuie mai întâi să examinați câmpul TOC inserat în mod implicit. Pentru a vedea acest câmp, selectați cuprinsul realizat automat în Word și apăsați Alt+F9 pentru a afișa codul câmpului. Atunci când cuprinsul automat este bazat pe titlurile de nivel 1-3, afișează numerele de pagină, aliniate la dreapta și are puncte de ghidare, veți vedea următorul câmp:

{ TOC \o "1-3" \h \z }

Notă: Comutatoarele \h și \z au fost introduse în Word 2000 și nu există în câmpurile TOC din Word 97 sau anterioare.

Comutatorul \o cu argumentul său "1-3" îi spune lui Word să utilizeze titlurile de nivel 1-3 (heading 1-3) pentru a construi cuprinsul. Setările numărului de pagină sunt implicite, astfel încât nu sunt necesare comutatoare pentru a spune Word ce să facă; switch-urile sunt necesare numai atunci când doriți să suprascrieți valorile implicite.

Comutatorul \h înseamnă "hyperlink". Este ceea ce face ca fiecare titlu din cuprins (și nu doar numărul de pagină) să fie hyperlink la titlul asociat.

Notă: Dacă acest comportament vi se pare incomod sau enervant, puteți schimba prin ștergerea acestui comutator și actualizarea câmpului. Acest lucru nu va afecta numerele de pagină, care vor fi în continuare hyperlink-uri.

Comutatorul \z ascunde punctele de ghidare și numerele de pagină în vizualizarea Aspect Web; este utilizat împreună cu comutatorul \h, deoarece TOC-urile pentru paginile Web trebuie să aibă intrările cu hyperlink (paginile Web nu au pagini numerotate).

Omiterea numerelor de pagină

După s-a menționat mai sus, comutatoarele sunt utilizate pentru a modifica setările implicite. De exemplu, dacă nu doriți ca cuprinsul să afișeze numerele de pagină, aveți posibilitatea să goliți această casetă de selectare din caseta de dialog Cuprins. Când faceți acest lucru, veți vedea că comutatorul \n a fost adăugat la câmp, astfel încât să arate astfel:

{ TOC \o "1-3" \n }

Dar să presupunem că doriți să afișați numerele de pagină doar pentru unele niveluri. În acest caz, aveți posibilitatea să specificați o zonă de niveluri de intrare pentru care numerele de pagină trebuie omise. Exemplul dat de Ajutorul Word (în unele versiuni) este \n 3-4 pentru a omite numerele de pagină de la nivelurile 3 și 4. Ceea ce nu este precizat, și nu poate fi imediat evident, este că, dacă doriți să omiteți numerele de pagină pentru un singur nivel, să zicem Titlul 1 (Heading 1), acest lucru trebuie să fie exprimat tot ca un interval, astfel:

{ TOC \o "1-3" \n 1-1 }

Un cuprins parțial

Uneori este posibil să doriți să aveți un cuprins pentru doar o parte a documentului. Poate doriți să puneți un cuprins pentru fiecare capitol la începutul acestui capitol. Pentru aceasta utilizați comutatorul \b. Selectați porțiunea documentului pe care doriți să o acopere cuprinsul și asociați un marcaj în document, cum ar fi Capitolul1. Apoi inserați în câmpul TOC comutatorul \b, urmat de numele marcajului din document, astfel:

{ TOC \b Capitolul1 \o "1-3" }

Dacă titlul capitolului este singurul Titlu 1 din capitol, probabil că nu îl veți dori inclus în cuprinsul capitolului. În caseta de dialog Cuprins din Word, utilizând Opțiuni, aveți posibilitatea să deselectați Titlu 1. Astfel, câmpul devine:

{ TOC \b Chapter1 \o "2-5" }

Altfel zis, cuprinsul va utiliza titlurile (Heading) de nivel 2-5. Dacă doriți să includeți toate nivelurile de titlu în capitol, puteți lăsa câmpul în acest fel. Dacă aveți titluri de la nivel 2 la nivel 4 și doriți să includeți numai titlurile 2 și 3, puteți:

{ TOC \b Chapter1 \o "2-3" }

Veți observa că, atunci când faceți acest lucru, cuprinsul este construit folosind stilurile TOC 2 și TOC 3. Dacă preferați să utilizați stilurile TOC 1 și TOC 2 pentru intrările Titlu 2 și Titlu 3, aveți posibilitatea să modificați nivelurile schiță din opțiunile Cuprins la 1 și 2. Veți vedea că câmpul TOC arată acum astfel:

{ TOC \t "Heading 2,1,Heading 3,2" }

Dacă consultați Ajutorul din Word, veți vedea că descrierea comutatorului \t explică modul în care funcționează, dar nu este nevoie să știți acest lucru, deoarece îl puteți realiza prin caseta de dialog Cuprins. Rețineți că acest comutator este adăugat și dacă selectați alte stiluri decât stilurile de titlu predefinite din Word care să fie incluse în cuprins și că aveți posibilitatea să aveți mai mult de un stil la un anumit nivel; de exemplu, atât titlurile capitolelor, cât și titlurile anexelor pot fi atribuite nivelului schiță 1 și vor fi formatate cu stilul TOC 1.

Un comutator inutil

Fișierul Ajutor Word descrie și comutatorul \p:

Specifică caracterele care separă un titlu din cuprins de numărul paginii sale. De exemplu, câmpul { TOC \p — }, cu o linie em, afișează în cuprins 'Numele titlului —53'. Valoarea implicită este un tab cu puncte de ghidare. Pot fi utilizate până la cinci caractere, care trebuie să fie incluse între ghilimele.

Din păcate, după cum se admite în mai multe articole din Baza de cunoștințe Microsoft, acest comutator nu funcționează așa cum s-a anunțat. Nu contează câte caractere pui între ghilimele, în cuprins apare doar unul. Din fericire, caseta de dialog Cuprins permite alegerea de puncte, cratimă, subliniere sau fără caractere de ghidare.

Notă: Într-o actualizare din 2018, descrierea acestui comutator a fost corectată cu "Este permis doar un caracter; acesta trebuie să fie inclus între ghilimele.".

Avertizare: Nu numai că acest comutator este într-adevăr inutil, dar se poate ca uneori Word să îl introducă automat, modificând aspectul cuprinsului în acest proces. De exemplu, dacă omiteți numerotarea pentru TOC 1 și definiți stilul TOC 1 ca aliniat la centru, chiar dacă stilurile rămase au un tab la dreapta în poziția corespunzătoare, la centrarea unuia dintre stiluri, Word înțelege că numerele de pagină nu pot fi aliniate la dreapta. În consecință, introduce comutatorul:

\p " "

Ca urmare, toate numerele de pagină vor fi aduse lângă titluri, fiind separate de doar un spațiu. Eliminarea comutatorului remediază problema.

Un comutator aproape inutil

Comutatorul \w, conform Ajutorului din Word, "păstrează taburile dinaintea titlurilor din document în titlurile din cuprins". Dacă aveți un caracter tab înaintea fiecărui titlu de pe un anumit nivel, comutatorul poate fi util. Fără el, caracterul tab este păstrat în intrarea din cuprins, dar nu acționează ca și tab; adică nu mută textul care urmează după tab; în schimb, inserează doar un spațiu aproximativ echivalent cu trei spații normale sau cu un spațiu em.

Cu comutatorul \w, caracterul tabulator se comportă conform așteptărilor; dacă nu este setat niciun alt tabulator, acesta împinge textul la tabulatorul implicit din dreapta unde ar fi în mod normal numărul paginii (numărul paginii, dacă există, se termină pe linia următoare), dar puteți seta un tabulator particularizat în stilul TOC pentru acel nivel, iar caracterul tab va alinia următorul text acolo. Dacă titlul nu conține un caracter tab, totuși, numărul de pagină va ajunge la tabulatorul pe care îl setați, în loc să fie la marginea din dreapta. Acest comutator are, prin urmare, o utilitate dubioasă, cu excepția cazului în care aveți un stil de titlu care include invariabil un tab.

Un comutator care este potențial util

Uneori, puteți avea titluri lungi care trec pe o linie nouă. Fie că aceste titluri sunt aliniate la centru sau pe laterale, cele mai multe manuale de stil vă vor sfătui să le întrerupeți folosind un sfârșit de linie (Shift+Enter). Este posibil să aveți chiar mai mult de un sfârșit de linie într-un titlu lung. Când acest titlu este preluat ca intrare în cuprins, sfârșiturile de linie sunt convertite în spații. Adesea, acest lucru este destul de satisfăcător: fonturile utilizate în intrările cuprins sunt adesea mai mici decât cele utilizate de titluri, iar un titlu pe două linii se poate potrivi destul de confortabil pe o singură linie în cuprins. Dacă nu, aveți posibilitatea să aplicați o indentare la dreapta stilului TOC pentru a încadra textul titlului de numerele de pagină. Dar dacă doriți ca titlurile din cuprins să se întrerupă exact la fel ca titlurile în sine, aveți posibilitatea să adăugați comutatorul \x la câmpul TOC. Astfel se vor păstra sfârșiturile de linie (Ajutorul Word le numește "caractere pentru linie nouă"). Spre deosebire de comutatorul \w, acest lucru nu are niciun efect asupra intrărilor care nu conțin sfârșituri de linie.