Speranțe pentru noi explorări (anii 2018 și 2021) în Peștera 6S de la Meledic/ Mânzălești, Subcarpații Vrancei, deținătoare a două recorduri mondiale
1
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București), Dan Petrescu (București), Andrei Sebe (București)
Am fost la Meledic pe 24-28 septembrie 2018 pentru a urmări, în special, evoluția depresiunii pe care am identificat-o în anul 2011, formată în argilele acoperitoare și în sarea de dedesubtul lor, apărută (imaginile 1, 2, 2a) la vest de Peștera 6S.
2 Această imagine, la scară mult mai mare, se află în fișierul atașat în baza paginii.
2a Ică Giurgiu, scotocind prin galerioarele de la noua intrare. Foto, Dan Petrescu.
Aceasta avea atunci, în anul 2011, aproximativ 10-15 metri diametru, cam 15 metri denivelare și pereți abrupți de jur împrejur. Acum (hărțile 1, 2) dimensiunile ei sunt considerabil mai ample (notația noua I este pe buza depresiunii; notația noua I2 este ponorul migrator de pe fundul ei) (axele depresiunii au crescut la mai multe zeci de metri fiecare, adâncimea pare să fi rămas cam aceeeași; un sistem important/ complex de drenaj s-a organizat spre această depresiune și dimensiunile din prezent arată că pe aici au fost drenate în subteran în perioada anilor 2011-2018 peste 600 metri cubi de argile și sare).
Să revedem acum imaginile 4-6 (extrase de la), construite de noi plecând de la harta topografică a locurilor și de la cartările pe care le-am făcut la exterior și în subteran.
2b 31 iulie 2021. Andrei Sebe pe marginea nordică a depresiunii D din imaginile 1, 2, 2a. Foto, Ică Giurgiu.
4
5
6
Revenind la imaginile 1-2, o cercetare amănunțită a porțiunii de la nord de axa Peștera 7S - noua I2 până la limita superioară a pozei (Pârâul Meledic) pare oportună. Dar și reprospectarea cu atenție a întregii văi de la nord de Peștera 6S până la Pârâul Meledic. Totuși, imaginile 1-2, realizate plecând de la consemnarea punctelor pe teren cu ajutorul telefonului mobil prin GPS (de către Dan Petrescu) ne arată discordanțe pe care nu le putem/ nu le știm (deocamdată) explica față de imaginea 6, anume: pe imaginea 2, distanța dintre Peștera 7S și Peștera 6S este mult mai mare decât pe imaginea 6; pe imaginea 2 latura sud-estică a Peșterii 6S ajunge până la limita Lacului Meledic în vreme ce pe imaginea 6 această porțiune nu coboară mai la sud de fostele intrări 2 și 3 în Peștera 6S etc… Cine se încumetă să rezolve, cu echipament și tehnică aceste „dileme”?!
Să vedem acum harta 7 (extras din harta 4), zona din dolinele B și C. Au dispărut/ au fost astupate toate intrările de peșteri din interiorul acestor doline! Dacă în anul 1980 caracteristica generală a versanților acestor importante depresiuni era de surplombați, acum panta lor s-a inversat!
7
Vestea bună e că volume enorme de argilă și sare au fost drenate în subteran! Astfel, numai în zona intrării 3 în Peștera 6S de la Meledic/ Mânzălești au fost duși în/ prin peșteră peste 3.000 metri cubi (imaginea 7a)!!
7a Lapiezuri de perete, în sare, lângă zona fostei intrări numărul 3 în Peștera 6S de la Meledic Mânzălești (dimensiune, Dan Petrescu). Foto, Ică Giurgiu.
8 Ică Giurgiu supervizează cotloanele ponorului constituit de fostele peșteri 5S și 9S de la Meledic/ Mânzălești. Foto, Dan Petrescu.
Iar ponoarele separate Peștera 5S și Peștera 9S s-au unit într-o singură pierdere de apă care a străpuns baza peretelui dintre dolinele B și C și a drenat în subteran, în ultimii 7 ani peste 300 metri cubi de argile și sare (imaginea 8). Totuși, în Peștera 6S, vestea proastă, motiv de atenție sporită pentru exploratori este că în ramura ei sud-estică, pe la jumătate, pe un semitârâș din zona galeriei cu apă, se păstrează încă o mină antitanc neexplodată, ajunsă aici tocmai prin zona fostelor Peșteri 5S sau 9S.
9 August, anul 2021. Depresiunea D, cea din imaginea 2b, este localizată de Andrei Sebe față de celelalte elemente importante ale reliefului. În partea de sus a imaginii sunt versanții din malul drept geografic al Pârâului Meledic.