Izvorul Sărat, cea mai lungă vale de pe muntele de sare de la Meledic, Subcarpații Vrancei

Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviță” București), Dan Petrescu (București) 




0













Muntele de sare de la Meledic, gros/ înalt de 900 metri, acoperit cu un strat de argile și marne înalt de 30-40 de metri (https://sites.google.com/site/romanianatura9/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/pestera-6s-de-la-manzalesti-cea-mai-mare-pestera-in-sare-din-lume ), are ca vale majoră Izvorul Sărat (vezi harta 0, actualizată, extras de la https://sites.google.com/site/romanianatura19/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/doua-noi-pesteri-in-sare-la-meledic ).
1




2


Intrăm pe Izvorul Sărat de pe șoseaua Mânzălești - Lopătari (harta 0, imagini 1, 2), din dreptul locului pe unde Izvorul Sărat trece pe sub șoseaua asfaltată, pe sub un pod pentru a se vărsa câteva zeci de metri mai încolo în Râul Slănic.





La câteva sute de metri distanță către amonte, pe malul stâng geografic (imagini 3, 4), un relief complex, divers și spectaculos acoperă bună parte din orizont. Nici versanții de pe malul drept geografic nu sunt lipsiți de interes și diversitate (imaginea 5, privire spre aval).

3
4
5

Ajungem în dreptul firului de apă (și văii canion) care coboară de pe versantul stâng geografic din dreptul intrării inferioare a Peșterii cu trei intrări de la Săreni (descrisă la https://sites.google.com/site/romanianatura9/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/pestera-6s-de-la-manzalesti-cea-mai-mare-pestera-in-sare-din-lume ). Vom sui spre intrarea inferioară a Peșterii cu trei intrări (imagini 6-16), prilej de a descoperi particularități ale locului.

6   Crustă de sare pe apa care iese din Peștera cu trei intrări de la Săreni.
7
8  Intrarea peșterii cu trei intrări de la Săreni.

9   Lapiezuri de 40-50 centimetri înălțime.



10  

Lapiezuri de 40-50 centimetri înălțime.















11   Crustă de sare și formaținui pe peretele stâng geografic al văii care suie la gura inferioară a peșterii cu trei intrări de la Săreni.

12    Crustă de sare pe talvegul văii care suie la gura inferioară a peșterii cu trei intrări de la Săreni.


13   Formațiuni la intrarea inferioară a Peșterii cu trei intrări de la Săreni.




14  


Formațiuni la intrarea inferioară a Peșterii cu trei intrări de la Săreni.










15   Formațiuni la intrarea inferioară a Peșterii cu trei intrări de la Săreni.



16   

Dan Petrescu, în albastru, pe peretele drept geografic al văii care coboară de la intrarea inferioară a Peșterii cu trei intrări de la Săreni.










Vom merge apoi puțin mai amonte, pe același mal, unde vom examina zona numită pe harta 0 drept Marele Canion, cu un complex de peșteri (descrise la https://sites.google.com/site/romanianatura9/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/pestera-6s-de-la-manzalesti-cea-mai-mare-pestera-in-sare-din-lume ) spre partea lui superioară (imagini 17-23).

17
18
19
20
21
22   Formațiuni inedite, dar nu singulare.

23

Pe firul Izvorului Sărat tufele de cătină barează tot mai des drumul către aminte (imaginea 24).

24

De pe limba de pământ care separă Valea Sării de Izvorul Sărat (vezi harta 0), din livezile de acolo, pentru că suntem acum mai sus cu câteva zeci de metri, descoperim panorame extrem de interesante ale versantului stâng geografic al Izvorului Sărat (pozele 25-27), care, la partea lui superioară se află și acolo într-o continuă transformare geomorfologică, doline, pierderi de apă și peșteri evoluând uneori foarte repede (vezi de exemplu https://sites.google.com/site/romanianatura19/home/carpatii-rasariteni/subcarpatii-vrancei/doua-noi-pesteri-in-sare-la-meledic ).

25
26
27

Avansând în continuare către amonte pe Izvorul Sărat, surprizele peisagistice nu se opresc, diversitatea și culoarea crustelor de sare nu încetează să ne surprindă și sosim la baza peretelui (Marele Amfiteatru pe harta 0) cu antenă din imaginea 28. De acolo, până la Lacul Mare Meledic (imaginea 29) nu mai este mult.

28


29   Lac cu apă dulce, cantonat într-o depresiune carstică pe sare, cu fundul acoperit de argile.












Să nu uităm că în anul 2018, patrihoții au publicat date incomplete/ cu insuficiente citări despre această zonă carstică (https://sites.google.com/site/romanianatura11/home/speologie-pesteri-din-romania/cave-and-carst-systems-of-romania-editura-springer-anul-2018 ).