Peșterile Urșilor 1, 2 și 3 de la Borsec, în Munții Giurgeului

3

4

Într-o seară de toamnă târzie de prin anul 1995, când stațiunea Borsec era mult mai plină de turiști și de lumină decât în prezent, Ică Giurgiu a putut merge într-o vizită fulger până la Peștera Urșilor (Peștera Urșilor 1), a văzut că nu e peșteră, dar imediat a avut surpriza să descopere Peștera Urșilor 2 și Peștera Urșilor 3!!! A revenit în septembrie 2018, însoțit de Dan Petrescu, ocazie cu care au fost explicate mai multe trasee din zona Borsecului, au fost făcute poze în Peștera de Gheață și în Peșterile 1, 2 și 3 ale Urșilor. Toate aceste prezentări se găsesc începând de la. În septembrie 2018 nu am avut timp pentru a carta aceste cavități. Nu a fost vreme nici pentru a continua cercetările în perimetrul lor, acolo unde alte descoperiri nu par a fi decât la mică distanță de realizare!

4a

4b

4c

5

Comparați imaginile 4a și 4b (adică imaginea 4 privită dinspre aval) ca să înțelegem ce s-a întâmplat din punct de vedere geomorfologic și evolutiv în acest perimetru al celor trei Peșteri ale Urșilor. Același fapt ca la Peștera de Gheață (vezi): sub influența atracției gravitaționale și a propriei mase, o mare bucată din marginea abruptului s-a rupt, deplasându-se spre vale. Dacă la Peștera de Gheață această rupere și alunecare nu a lăsat în urmă (încă) decât o foarte mică distanță între bucata ruptă și blocul initial (care creează impresia de tavan în Peștera de Gheață), în schimb la Peșterile Urșilor de la Borsec efectele au avut rezultate vizibile mult mai ample. Astfel, la Peștera Urșilor 1 tavan nu există (imaginea 4a) și avem de-a face în zona ei nu doar cu o „felie” ruptă (ca la Peștera de/cu Gheață) ci cu cel puțin două! Așa au devenit accesibile Peștera Urșilor 2 și Peștera Urșilor 3, interiorul fiecăreia dintre ele păstrând urme ale forțelor de rupere, urme partial modelate de apele de percolație, gelifracție (îngheț/ dezgheț) și parțial de curgerea gheții. 

În imaginea 5 vedem intrarea în „Peștera” Urșilor 1. Opus ei (imaginea 6) marea ruptură continuă și pe o ramură a ei care se duce către marginea versantului mai este o cavitate cu lungime de 8 metri. Imaginea 7 cuprinde câteva atenționări utile asupra precauțiilor pe care trebuie să le aibă cei care intră pe traseele alpine de joacă de aici.

6

7

Vă prezentăm, cu imagini în ordine succesivă, „Peștera” Urșilor 1, de la intrare la capătul ei estic (imagini 8-13) (aproximativ 45 metri lungime) și de acolo înapoi, spre ieșire (imagini 14-17). 

8

9

10

11

12

13   Scara din finalul cheilor/ „peșterii” permite ieșirea la exterior.

14

15

16

17

Ca o cheie, așa apare în prezent această „peșteră”. Dacă din stânga imaginii 4 suim pe punct roșu, în 5 minute suntem deasupra „Peșterii” Urșilor 1 (imagini 18, 19) și vedem cheia/ „peștera” de sus. Aici, în „Peștera” Urșilor 1 a descoperit Ică Giurgiu, în anul 1995, la aproximativ 30 metri de intrarea ei vizibilă în imaginea 5, accesul în Peștera Urșilor 2 (vezi imaginea 14) (imediat în dreapta petei de culoare albastră din dreapta) (loc unde, cu siguranță, și alte persoane au intrat anterior...). 

18

19

Imaginea 20 corespunde rupturii realizată prin tracțiune gravitațională notată cu „zonă cu tiroliene și trasee de escaladă” în imaginea 4a. În stânga imaginii 20 se află intrarea în „Peștera” Urșilor 1. Imediat în dreapta imaginii 20 se află (imaginea 21) porțiunea stâncoasă desprinsă și ea, tot prin tracține gravitațională, din platoul format din tuf calcaros numit Poiana Zânelor/ Scaunul Rotund (vezi harta de la). 

20

21

Pe lângă coniferul aflat în picioare/ rădăcini din imaginea 21 se strecoară traseul turistic triunghi roșu care duce la Peștera de/ cu Gheață. Același conifer este privit în imaginea 22 dinspre aval, chiar de pe poteca turistică (de la vreo 20 metri distanță), din locul de unde spre dreapta imaginii 22 se lasă potecuța care duce după vreo 28 metri distanță și -7 metri denivelare la intrarea Peșterii Urșilor 3 de la Borsec.