Hârşova, cetate, faleze de calcar, peşteri, Dobrogea

1   Hârşova, canaralele


text, hartă, fotografii: Andrei Raftopol (Brăila)

explicaţii fotografii: Andrei Raftopol, Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)


Aparent, Dobrogea Centrală nu prea are obiective naturale spectaculoase. De-a lungul șoselelor care duc spre Litoral relieful este de obicei ușor vălurit și ascunde vederii aspectele interesante; din cauza asta, puțini se abat deocamdata din drum ca să vadă ce este dincolo de colinele cu porumb.

În județul Constanța interfluviile (terenul dintre două văi) sunt vaste și aplatizate (și datorită amenajărilor agricole - nota redacției); doar pe marginile văilor apar forme mai dinamice, cu roca la zi (de exemplu, zonele descrise în articolele 1 și 3 de la bibliografie).

În zona Hârșova, podișul trimite spre Dunăre o serie de promontorii peninsulare, dominate de câte un deal mai mult sau mai puțin proeminent (cupole stâncoase sau spinări de balenă), cândva bine împădurite. Aceste dealuri se termină brusc la întâlnirea cu fluviul, prin abrupturi stâncoase numite de localnici canarale (termenul apare și în sudul Dobrogei, de obicei pentru versanții văilor). Între localitățile Hârșova (la nord) și Ghindărești (la sud) sunt cinci canarale (vezi harta 1), despărțite de vaduri largi și domoale, inundabile la bază.

Verticalele stâncoase au origine tectonică; sunt faliile horstului dobrogean, adică marginile podișului care s-a înălțat în vechime. Abrupturile s-au mai retras de-a lungul timpului, prin dezagregare și sunt săpate la bază de curgerea necontenită a fluviului. Dovadă stau unele stânci martor (rămase izolate la mal) sau blocuri surpate de la înălțime. Deloc neglijabilă este și acțiunea antropică, carierele (active sau abandonate, omniprezente în toată Dobrogea) făcând de nerecunoscut forma inițială a unor locuri.

Peisajul canaralelor este variat, cu energie de relief de 10-40 metri. La fiecare cotitură ai parte de surprize. Pereți monolitici, uneori surplombați, pante repezi/ spălături, capete de straturi geologice retezate. Vâlcele torențiale cu copaci suspendați, colți, stânci figurative. Peisaj montan în miniatură la malul Dunării.

Câteva promontorii înaintează îndrăzneț în apele fluviului, întrerupând fâșiile de plajă de la poale (inundabile, cu sălcii). La Canaraua Cetății apare în larg o mică insulă stâncoasă când debitul este scăzut (popină/ vezi imaginea 19). Întâlnim floră mărunta de stâncărie (imagini 26-29), similară cu cea din Munții Măcin (vezi trimiterea 4 de la bibliografie), care este prezentă în areale restrânse, izolate, chiar și în zona carierelor. Microfaună: șerpi, șopârle. Locuri bune de pescuit.

Acces

Pe DN 2A (Slobozia - Constanța), paralel cu Dunărea în dreptul localității Hârșova (la 1-2 kilometri de fluviu). Dealul Văros (Dl. Hârșovei, vezi harta 1), izolat și proeminent (cu cele două antene și pădurile de pin care-l acoperă), se vede de la mare distanță din Câmpia Bărăganului, cu mult înainte de trecerea peste podul rutier Giurgeni - Vadu Oii.

 

Bibliografie

1   Ică Giurgiu - Peştera cu sarcofage 

2   Ică Giurgiu, Andrei Raftopol - Cetatea Capidava

3   Ică Giurgiu, Andrei Samoil, Cristina Lazăr, Florin Panait - Coralii de la Crucea

4   *** - Munţii Măcin, ghid 

 

2   Cetatea Carsium/ Hârşova 

text: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)

 

Dunărea

Istrul, pe vechiul nume, izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și - după ce trece prin alte 8 țări (Austria, Slovacia, Serbia, Ungaria, Bulgaria, România, Moldova, Ucraina) și trei capitale (Viena, Budapesta, Belgrad) - la capătul unui curs de 2.857 km se varsă în Marea Neagră. Bazinul hidrografic al Dunării este de trei ori și jumătate mai mare decât suprafața României.

Dunărea varsă în mare, în medie, 6.000 metri cubi de apă/ secundă. Din aceasta apa, cu mâl, nisip, pietriș, crește Delta. Pe brațul Chilia, anual, pământul avansează în mare cu 20-50 metri. Delta se pare că a început să se formeze acum 10.000 ani; anterior acelor vremuri Dunărea se vărsa în mare mult mai la sud, cam pe unde este astazi canalul Dunăre - Marea Neagră. 

harta 2

 Acces în zonă

De la Ghindărești (vezi harta 2, extras - cu actualizări - din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București/ Direcția Tipografică Militară, 1993) mai sunt 5 km până în șoseaua dintre Constanța și Hârșova. 

Din locul (numit A) unde ieșim în șoseaua Constanța - Hârșova mai sunt 6 km până la intrarea în localitatea Hârșova (și 79 km până la Constanța). Din A spre Hârșova (harta 2), după 2,1 km se desprinde drum la stânga, pietruit, lat doar pentru accesul unui autoturism, ducând probabil până deasupra falezei Dunării (nu am mers încă pe el). După 4 km din A spre Hârșova, se face drum la stânga, de circa 1 km lungime, care se oprește la câteva terenuri exploatate industrial; nu se poate ajunge de obicei pe aici la malul fluviului din cauza personalului de pază. 

La intrarea în Hârșova este ramificație de drumuri, cu următoarele repere kilometrice: Giurgeni (pe malul stâng al Dunării) 15, Saraiu 15, Tulcea 95 km. 

După ce intrăm în Hârșova și parcurgem circa 1 km în direcția podului de la Giurgeni, pe dreapta drumului apare săgeată indicatoare către localitatea Ciobanu, aflată la 4 km. La stânga față de această ramificație se desprinde strada Vadului (largă, asfaltată), pe care o vom urma 400 metri, până într-o piață cu loc de parcare, de unde încep mai multe străzi (fie B acest loc). Din B, către sud-est, se poate intra pe strada Carsium, continuată cu strada Cetății, traseu lung de vreo 300 metri.

Pe strada Cetății ajungem lângă cetatea Carsium. Sunt vizibile câteva ziduri din cetatea medievală, înalte de până la 5 metri (imaginile 17.1-17.4); ele se află la doar 30 metri distanță de buza falezei calcaroase, abruptă, surplombată, care domină malul drept al Dunării (imagini 13-19). Zona calcaroasă este declarată rezervație geologică și paleontologică (5,3 hectare suprafață); apar la zi calcarele jurasice, loc unic în Dobrogea, cu o bogata faună.

Cetatea medievală a fost construită deasupra urmelor, vizibile în parte, ale fortificației romane Carsium, care a durat, cu unele refaceri, între secolele II-IV. De la cetate, perspectiva asupra fluviului și falezelor din amonte și aval este deosebit de frumoasă. Se văd, sub noi, trei intrări de peșteră. La poalele falezei, tăiată de canioane, este plaja orașului (imagini 15, 18), loc de baie în Dunăre. Pe faleza calcaroasă dinspre nord (aval) se vede o cruce mare. 

Din piața B vom merge apoi spre nord, pe cealaltă jumătate a străzii Carsium. La vreo 200 metri, pe stânga drumului, este un loc cu săpături arheologice. Apoi găsim loc de parcare, lângă o biserică mare, nouă, de pe dreapta străzii. De la biserică vom merge pe jos către faleza Dunării, spre vest, pe strada Școlii și vom ajunge, după 5 minute de la biserică, la crucea pe care am văzut-o mai devreme, ridicată în amintirea unui accident fluvial. Din apropierea crucii se văd frumos faleza surplombată pe care ne aflăm, canioanele sale și portul de pasageri Hârșova. 

Revenim în piața B și, pe strada Alexandru cel Bun, după circa 500 metri ajungem, pe lângă portul de pasageri, pe plaja orașului.

La Hârșova se exploatează calcar, se pescuiește industrial (cherhana) și sunt mari podgorii. 

Mulțumesc Cristinei Lazăr și lui Andrei Samoil, ambii din București, care m-au însoțit, atât cât timpul a permis, în descifrarea unor particularități geografice ale Dobrogei.

 

Din istoria locurilor

 

A.   De pe www.patzinakia.ro, din materialul interesant și amplu, însoțit de bibliografie utilă, semnat de Valentin Sălăgeanu - Arhitectura militară pe teritoriul Țării Românești și al Dobrogei, secolele XIII-XVI - extragem (cu unele adaptări și completări) rândurile de mai jos.

 

Hârșova    O litografie înfățișează cetatea Hârșova așa cum arăta în 1826. Putem distinge Cetatea de Sus cu profilele turnurilor și cazărmilor turcești, iar între masivele de calcar se află Cetatea de Jos (imagini 13, 14), care atrage atenția prin cele două ferestre cu ancadramente gotice, astăzi dispărute.

Aici se păstrează urmele unei scări cotite, cu două paliere, prin intermediul cărora se făcea accesul dinspre chei spre cetate.

Sub construcțiile medievale, ori juxtapuse acestora, sunt discernabile bucăți de ziduri datate între secolele X-XI. În fapt, Hârșova urmărește traseul vechilor curtine (porțiune de zid cuprinsă între două turnuri), care închideau platoul la nord, vest și est, la sud poziția fiind apărată de stâncile ce coboară abrupt spre apă. Unele ziduri au fost ridicate pe fundațiile unor curtine romane. Pe latura nordică, zidul medieval conține fragmente romane.

 

Hirsova strajuieste vadul comercial de la Piua Pietrii, o importanta cale de acces in Dobrogea venind dinspre vest, unde drumul ce urmarea Valea Ialomitei se intalnea la trecerea peste Dunare cu principalul drum transdobrogean ce urmarea Valea Carasu, fiind cetatea pandant a celei muntenesti de la Floci.

In 1389 Mircea cel Batran cucereste si Hirsova. Pe intregul parcurs al secolului al XV-lea cetatea a fost stapanita de turci. La intai ianuarie 1595, fratii Buzesti (din oastea lui Mihai Viteazu), Preda Spatar si Radu Comis, cuceresc cetatea atacand-o de pe Dunarea inghetata si alungand garnizoana de aproximativ 2000 de oameni.

 

B.   Pe www.turism-constanta.ro ni se spune ca descoperirile din ultimii ani au demonstrat ca Harsova si imprejurimile sale constituie unul dintre cele mai bogate centre arheologice dobrogene. S-au descoperit in aceste locuri ruinele unei cetati romane, creata de imparatul Traian in 103 d.Chr., precum si o cetate bizantina ridicata in sec. X-XI. 

3   Dealul Varos (Dealul Harsova), vazut dinspre est, de pe Dealul Catedralei.  Imaginile sunt ordonate dinspre amontele Dunarii catre aval, adica de la vest spre est.

4   Dealul Varos (Dealul Harsova), vazut dinspre nord-vest, din lunca Dunarii.

5   Abruptul vestic al Dealului Varos, inalt de zeci de metri.

6   Piatra cu capac, stanca de circa 6 metri inaltime (vezi pozitionarea ei pe harta 1). Dunarea curge de la stanga spre dreapta. 

7   Dealul Catedralei, vazut dinspre nord-vest, de pe Dealul Varos. Are abrupturi/ faleze stancoase spre Dunare (locul numit Canaraua Tiganeasca/ unde locuiesc romii; vezi imaginile 8-10).

8   Canaraua Tiganeasca. Dunarea curge de la stanga spre dreapta.

9   Canaraua Tiganeasca. In micile caverne de la baza peretilor se adapostesc pescarii cand ploua. Cand Dunarea creste, aceste caverne sunt inundate, la fel si mica fasie de plaja pietroasa.

10   Canaraua Tiganeasca.

11   Cocosatul, stanca de pe malul Dunarii (vezi harta 1). Dunarea curge spre fundalul imaginii.

12   Canaraua Cetatii/ Canaraua Turceasca. Intrandul din stanca este cel din partea stanga a imaginii 13.

13   Canaraua Cetatii/ Canaraua Turceasca. Turnurile si coltii de stanca au fost folosite de-a lungul istoriei ca bastioane naturale.

14   Canaraua Cetatii/ Canaraua Turceasca. Dunarea curge din fundalul imaginii catre noi; la debite mari ajunge pana la baza zidurilor.    foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr 

15   Gaura prin care patrunde lumina - dintre cele doua turnuri naturale din partea stanga a imaginii 13 - este intrarea aval in Pestera din Canaraua Cetatii (aproximativ 15 metri lungime). Intrarea amonte in pestera se vede in aceasta imagine iar intrarea superioara se ghiceste in imaginea 16. Dunarea curge de la stanga spre dreapta.   foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr

16   Intrarea superioara in Pestera din Canaraua Cetatii. Dunarea curge de la stanga spre dreapta.   foto: Andrei Samoil

17    Harta cetatii bizantine Carsium (dupa Ion Miclea - Dobrogea - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978). Altitudinea la malul Dunarii este de 8 metri.

17.1    Turnul comandantului, in cetatea bizantina Carsium.   foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr 

17.2    Turnul comandantului, vazut dinspre interiorul cetatii (sud).

17.3    In zidaria Turnului comandantului se afla si un fragment de sculptura de la un templu roman.

17.4   In apropierea si in jurul Turnului comandantului sunt scoase la iveala mai multe structuri de ziduri ale vechilor fortificatii.

17.5   De pe platoul cetatii Carsium privim orasul Harsova si Dealul catedralei; in fundal, Dealul Varos.

18   Canaraua Cetatii, partea dinspre amonte. Dunarea curge dinspre primul plan al imaginii catre fundal. 

19   De pe Canaraua Cetatii privim Dunarea inspre amonte. Se vad canarale pe malul drept geografic al fluviului. Insula pietroasa din mijlocul apei apare doar la debite scazute.  foto: Ica Giurgiu 

20   Mare cariera de calcar in Dealul Celea Mica. Cand este soare, roca golasa si alba reflecta orbitor lumina.

21   Mosu si Baba (aproximativ 15 metri inaltime), stanci din zona marii cariere din Dealul Celea Mica.

22   De pe Dealul Celea Mare (86 m) privim spre localitatea Harsova, catre avalul Dunarii. In dreapta imaginii, la malul fluviului, dara alba a carierei Celea Mica si - chiar la marginea apei - cioturile Mosu si Baba (vezi si imaginea 21). La orizont, dupa Harsova, se ridica Dealul Varos (vezi si imaginile 3-5).

23-25   Canaraua din Dealul Celea Mare. Lungime 1 kilometru, zeci de metri inaltime. Pe vremuri, aici erau numeroase cuiburi de porumbei, de unde si numele canaralei (vezi si harta 1).

26-29   Flora specifica stancariilor dobrogene.

30   Paducel inflorit. Miros mai puternic decat al pomilor fructiferi obisnuiti, cu care este inrudit.