speologie, Hârşova, cetate, faleze, peşteri, Dobrogea

 Acces în zonă

De la Ghindărești (vezi harta 2, extras - cu actualizări - din lucrarea Atlas turistic și rutier, de Vasile Dragomir, Grigore Toma, Petru Bulugu, Gheorghe Ciobanu, Editura Fast Print București/ Direcția Tipografică Militară, 1993) mai sunt 5 km până în șoseaua dintre Constanța și Hârșova. 

Din locul (numit A) unde ieșim în șoseaua Constanța - Hârșova mai sunt 6 km până la intrarea în localitatea Hârșova (și 79 km până la Constanța). Din A spre Hârșova (harta 2), după 2,1 km se desprinde drum la stânga, pietruit, lat doar pentru accesul unui autoturism, ducând probabil până deasupra falezei Dunării (nu am mers încă pe el). După 4 km din A spre Hârșova, se face drum la stânga, de circa 1 km lungime, care se oprește la câteva terenuri exploatate industrial; nu se poate ajunge de obicei pe aici la malul fluviului din cauza personalului de pază. 

La intrarea în Hârșova este ramificație de drumuri, cu următoarele repere kilometrice: Giurgeni (pe malul stâng al Dunării) 15, Saraiu 15, Tulcea 95 km. 

După ce intrăm în Hârșova și parcurgem circa 1 km în direcția podului de la Giurgeni, pe dreapta drumului apare săgeată indicatoare către localitatea Ciobanu, aflată la 4 km. La stânga față de această ramificație se desprinde strada Vadului (largă, asfaltată), pe care o vom urma 400 metri, până într-o piață cu loc de parcare, de unde încep mai multe străzi (fie B acest loc). Din B, către sud-est, se poate intra pe strada Carsium, continuată cu strada Cetății, traseu lung de vreo 300 metri.

Pe strada Cetății ajungem lângă cetatea Carsium. Sunt vizibile câteva ziduri din cetatea medievală, înalte de până la 5 metri (imaginile 17.1-17.4); ele se află la doar 30 metri distanță de buza falezei calcaroase, abruptă, surplombată, care domină malul drept al Dunării (imagini 13-19). Zona calcaroasă este declarată rezervație geologică și paleontologică (5,3 hectare suprafață); apar la zi calcarele jurasice, loc unic în Dobrogea, cu o bogata faună.

Cetatea medievală a fost construită deasupra urmelor, vizibile în parte, ale fortificației romane Carsium, care a durat, cu unele refaceri, între secolele II-IV. De la cetate, perspectiva asupra fluviului și falezelor din amonte și aval este deosebit de frumoasă. Se văd, sub noi, trei intrări de peșteră. La poalele falezei, tăiată de canioane, este plaja orașului (imagini 15, 18), loc de baie în Dunăre. Pe faleza calcaroasă dinspre nord (aval) se vede o cruce mare. 

Din piața B vom merge apoi spre nord, pe cealaltă jumătate a străzii Carsium. La vreo 200 metri, pe stânga drumului, este un loc cu săpături arheologice. Apoi găsim loc de parcare, lângă o biserică mare, nouă, de pe dreapta străzii. De la biserică vom merge pe jos către faleza Dunării, spre vest, pe strada Școlii și vom ajunge, după 5 minute de la biserică, la crucea pe care am văzut-o mai devreme, ridicată în amintirea unui accident fluvial. Din apropierea crucii se văd frumos faleza surplombată pe care ne aflăm, canioanele sale și portul de pasageri Hârșova. 

Revenim în piața B și, pe strada Alexandru cel Bun, după circa 500 metri ajungem, pe lângă portul de pasageri, pe plaja orașului.

La Hârșova se exploatează calcar, se pescuiește industrial (cherhana) și sunt mari podgorii. 

Mulțumesc Cristinei Lazăr și lui Andrei Samoil, ambii din București, care m-au însoțit, atât cât timpul a permis, în descifrarea unor particularități geografice ale Dobrogei.

Din istoria locurilor

A.   De pe www.patzinakia.ro, din materialul interesant și amplu, însoțit de bibliografie utilă, semnat de Valentin Sălăgeanu - Arhitectura militară pe teritoriul Țării Românești și al Dobrogei, secolele XIII-XVI - extragem (cu unele adaptări și completări) rândurile de mai jos.

Hârșova    O litografie înfățișează cetatea Hârșova așa cum arăta în 1826. Putem distinge Cetatea de Sus cu profilele turnurilor și cazărmilor turcești, iar între masivele de calcar se află Cetatea de Jos (imagini 13, 14), care atrage atenția prin cele două ferestre cu ancadramente gotice, astăzi dispărute.

Aici se păstrează urmele unei scări cotite, cu două paliere, prin intermediul cărora se făcea accesul dinspre chei spre cetate.

Sub construcțiile medievale, ori juxtapuse acestora, sunt discernabile bucăți de ziduri datate între secolele X-XI. În fapt, Hârșova urmărește traseul vechilor curtine (porțiune de zid cuprinsă între două turnuri), care închideau platoul la nord, vest și est, la sud poziția fiind apărată de stâncile ce coboară abrupt spre apă. Unele ziduri au fost ridicate pe fundațiile unor curtine romane. Pe latura nordică, zidul medieval conține fragmente romane.

Hirsova strajuieste vadul comercial de la Piua Pietrii, o importanta cale de acces in Dobrogea venind dinspre vest, unde drumul ce urmarea Valea Ialomitei se intalnea la trecerea peste Dunare cu principalul drum transdobrogean ce urmarea Valea Carasu, fiind cetatea pandant a celei muntenesti de la Floci.

In 1389 Mircea cel Batran cucereste si Hirsova. Pe intregul parcurs al secolului al XV-lea cetatea a fost stapanita de turci. La intai ianuarie 1595, fratii Buzesti (din oastea lui Mihai Viteazu), Preda Spatar si Radu Comis, cuceresc cetatea atacand-o de pe Dunarea inghetata si alungand garnizoana de aproximativ 2000 de oameni.

B.   Pe www.turism-constanta.ro ni se spune ca descoperirile din ultimii ani au demonstrat ca Harsova si imprejurimile sale constituie unul dintre cele mai bogate centre arheologice dobrogene. S-au descoperit in aceste locuri ruinele unei cetati romane, creata de imparatul Traian in 103 d.Chr., precum si o cetate bizantina ridicata in sec. X-XI. 

Vezi mai mult despre natura și relief România, speologie și relief carstic.