Claia de Piatră, Muntele Lespezi din Bucegi
1 Imagine din satelit a zonei carstice Zanoaga - Lespezi
text şi imagini: Adrian Roşca (Bucureşti)
traseu: cabana Bolboci - Vârful Lespezi - cabana Bolboci
timp: 2½ ore dus, 2 ore întors; marcaj: cruce rosie, traseu nemarcat
Muntele Lespezi, aflat in coltul sud-vestic al Bucegilor (vezi aici harta si ghidul masivului, 5 volume), este mai putin vizitat de turisti din cauza lipsei marcajelor dar mai ales a carierei de calcar in plina activitate care macina fara incetare versantul vestic al acestui munte. De aceea, este bine sa ne planificam ca excursia sa se desfasoare in weekend sau in timpul sarbatorilor legale, pentru a ne feri de efectele neplacute ale exploziilor de derocare ce in mod normal se desfasoara mai jos pe versant.
2 extras din Harta turistica a muntilor Bucegi, de Nicolae C. Popescu si Valentin Popescu, aparuta la editura Abeona in anul 1992
In prima prima parte a traseului nostru vom urma marcajul cruce rosie care traverseaza Muntele Zanoaga spre cantonul Bratei. De notat ca desi in trecut intrarea in traseu se facea prin preajma punctului de varsare al Paraului Lucacila in Ialomita, in prezent traseul a fost deviat pe drumul forestier care uneste barajul Bolboci de fosta cariera Podul cu Florile din care s-a extras la un moment dat piatra necesara constructiei barajului.
Asadar iesim din curtea cabanei Bolboci in directia sud si imediat o luam la dreapta pe fostul drum de exploatare al carierei ce urca domol prin padure incingand coastele estice ale Muntelui Lucacila. Dupa cateva serpentine drumul se orienteaza in directia vest si se inscrie pe Valea Lucacila, pastrand totusi o distanta de circa 100 de metri fata de firul paraului; treptat, privelistea incepe sa se deschida spre peretii nordici ai Zanoagei. Dupa 2,3 km de la plecare ajungem in dreptul cabanei Podu cu Florile, o investitie recenta a Consiliului Judetean Dambovita dar care din pacate este amplasata intr-un loc cu totul nefericit, sub un versant rapos. Desi finalizata, cabana nu a fost receptionata datorita necesitatii consolidarii versantului din spatele cabanei, lucrare foarte scumpa pentru care insa nu s-au mai gasit bani. Mai mult, presedintele Consiliului Judetean a declarat public ca administratia judetului nu va mai baga bani in aceasta lucrare. Si uite asa o suma de 20 miliarde de lei vechi din banii contribuabililor a fost practic aruncata pe fereastra intr-un mod iresponsabil.
Din acest loc se desprinde la dreapta un nou traseu turistic, spre saua Strunga, marcat cu punct galben, punctul de racord fiind marcat in mod corespunzator de un stalp cu sageti. Noi insa continuam pe drumul forestier care face o curba pronuntata catre stanga, iar imediat dupa ce acesta coteste brusc catre est il parasim si prindem un drum de tractor care urca putin mai accentuat prin padure in directia sud. Dupa doar cateva minute intram in golul alpin si ajungem in larga sa dintre Zanoaga si Lucacila. Desi aici trebuie sa parasim marcajul cruce rosie care continua la dreapta spre cantonul Bratei, pentru o mai buna priveliste vom urca cativa zeci de metri spre dreapta, pana la fundatiile unei vechi constructii care probabil ca deservea cariera. In acest loc se afla un stalp cu sageti care indica timpul de mers pana la cantonul Bratei, respectiv Bolboci si tot de-aici putem admira cetatea de piatra a Muntelui Lespezi care se inalta spre miazazi (imaginea 3), precum si Muntele Zanoaga cu al sau crestet retezat de fosta cariera (imaginea 4).
3
4
Din pacate, doar vorbele lui Vlahuta ne mai amintesc acum de frumusetea trecuta a Podului cu Florile: “Sta soarele pe Zanoaga... avem destula vreme. Acolo sa vedeti mandrete. Sus de tot, chiar pe varful Zanoagei, s-asterne-o pajiste frumoasa, care se cheama Podu cu florile, ca-i numai flori toata, si la mijloc e un lac asa cat fata unei arii de mare, si-i limpede, limpede apa, ca lacrima, iar imprejurul pajistii, pe margini, sute de stanci inalte si colturoase stau insirate, parca-s puse s-o pazeasca...”
Dupa popasul de rigoare continuam deplasarea catre sud, pe drumeagul de tractor care ne scoate in curand la liziera padurii, loc in care drumul se bifurca: o ramura o ia la dreapta, pe curba de nivel, iar cealalta continua sa coboare spre sud, pe culmea care se ingusteaza treptat. Noi urmam a doua varianta, cale de cateva sute de metri, pana in punctul unde si acest drum coteste brusc la dreapta si incepe sa coboare pe versant. De aici urmam strict culmea, pe o poteca destul de neclara, iar dupa cateva zeci de metri iesim in zona unei foste exploatari forestiere, loc in care poteca devine iarasi vizibila iar peisajul se deschide larg spre Varful Leaota (foto 5).
5
Spre capatul fostei defrisari poteca se lateste si intra in padure, urcand din ce in ce mai accentuat in directia sud sud-vest pana cand atinge poiana din jurul cotei 1623m (vezi harta), in coltul ei estic. In acest loc putem sa ne oprim cateva clipe pentru a admira peretii din Lespezi care se inalta nu foarte departe de noi (foto 6).
6
O luam la dreapta prin poiana si dupa nici 300 m intersectam un alt drum de tractor, care se racordeaza pe curba de nivel dinspre est. Continuam pe linia culmii, coborand usor intai spre sud-vest si apoi spre sud si ajungem intr-o zona domoala in care portiunile de padure alterneaza cu mici poieni. Depasim o mica zona mlastinoasa si dupa alte cateva minute ajungem la marginea poienii alungite de la poalele peretilor nordici din Lespezi, loc din care mai avem de mers circa 400 m pana la stana din Clai (foto 7).
7
8
Imediat la sud de stana incepe lumea fantastica a Clailor (foto 8), care ne vor insoti pana sus pe platoul carstic din zona somitala a muntelui. Din dreptul stanei poteca face un mic ocol spre dreapta, pentru a depasi pintenul stancos din fata si apoi se inscrie pe un jgheab pietros care urca accentuat catre stanga. Dupa ce panta se mai domoleste, ajungem la baza altor stancarii pe care le lasam in dreapta, iar in fata noastra incepe sa se profileze silueta tuguiata a Claii de Piatra (foto 9), spre care continuam sa urcam piezis. Un ultim urcus ne scoate pe platoul care se intinde in jurul Claii de Piatra (foto 10), o stanca solitara cu forma de capatana de zahar pe care administratia parcului Bucegi a montat un mic panou din lemn care informeaza ca Platoul Carstic Lespezi este un monument natural geomorfologic.
9
10
Intr-adevar, zona abunda de formatiuni carstice interesante care ne imbie sa le exploram, una dintre cele mai spectaculoase fiind cheia miniaturala care cresteaza marginea estica a platoului (foto 11). Daca avem si sansa unei zile senine putem admira spre nord si nord-est Muntele Zanoaga si Cheile Zanoagei, iar in plan ceva mai indepartat o buna parte din uriasa potcoava a Bucegilor (foto 12).
11
12
In schimb, pe marginea sudica a platoului ne intampina cateva indicatoare din tabla, vopsite in galben, care avertizeaza ca suntem in imediata vecinatate a carierei Lespezi si ne dau informatii despre codul de semnale acustice care semnalizeaza o explozie. Alte tablite de dimensiuni mai mici, plantate exact pe marginea platoului, delimiteaza zona in care deplasarea turistilor este interzisa din motive de siguranta. Cu tristete observam ca pe partea sudica a muntelui excavatiile carierei au ajuns la nici 20 metri de buza platoului, asa ca nu reusim sa ne bucuram pe deplin de privelistea Coltilor Rateiului si a Muntelui Raciu care se inalta impetuos la sud de Valea adanca a Brateiului.
Din fericire totusi, conform Planului de Management al Parcului Natural Bucegi (anexa 44), “Viitoarele lucrari miniere se vor desfasura strict in limitele actuale ale carierei, iar lucrarile nu vor mai inainta spre Claia de Piatra, limita de nord-vest a exploatarii fiind formata din actuala pozitie a treptei de exploatare de la cota 1660 m si varful Lespezi. Aceasta limita va fi permanent monitorizata astfel incat sa nu poata fi posibila degradarea mediului natural prin extinderea acesteia”. Este evident insa ca fiecare din noi avem indatorirea morala de a sesiza Administratia Parcului Natural in cazul in care observam fie si cea mai mica incalcare a acestei limite.
Despartindu-ne cu greu de acest loc exceptional, putem alege fie sa ne intoarcem pe acelasi drum la cabana Bolboci, sa coboram pe poteca ciobaneasca de la stana din Clai spre Valea Brateiului sau sa coboram direct spre Dobresti prin incinta carierei (varianta nerecomandabila).
*
Pentru a mai dezvalui cateva aspecte din geografia locurilor adaugam alte aspecte din zona.
20 Lacul Bolboci şi Podul cu Flori. foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
21 Muntele Lespezi (stanga) si Podul cu Flori (dreapta), vedere de pe Nucet. foto: Andrei Samoil (Bucuresti)
22 Claia de Piatră. foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
23 Claia de Piatră, vedere din alt unghi; pe muchia stancoasa din centrul imaginii, spre dreapta ei, pe varf, este o persoana.
foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
24 Claia de Piatră, cheia. foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
25 De pe Claia de Piatră, vedere cu Cheile Zanoagei (in dreapta imaginii, culmea versantului estic al Bucegilor). foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)