Embedded Files
Donați 3,5% din impozitul pe venituri sau pensii (bani care altfel nu rămân la Dvs.) pentru România natura. Uite cum:
4
Din pacate, doar vorbele lui Vlahuta ne mai amintesc acum de frumusetea trecuta a Podului cu Florile: “Sta soarele pe Zanoaga... avem destula vreme. Acolo sa vedeti mandrete. Sus de tot, chiar pe varful Zanoagei, s-asterne-o pajiste frumoasa, care se cheama Podu cu florile, ca-i numai flori toata, si la mijloc e un lac asa cat fata unei arii de mare, si-i limpede, limpede apa, ca lacrima, iar imprejurul pajistii, pe margini, sute de stanci inalte si colturoase stau insirate, parca-s puse s-o pazeasca...”
Dupa popasul de rigoare continuam deplasarea catre sud, pe drumeagul de tractor care ne scoate in curand la liziera padurii, loc in care drumul se bifurca: o ramura o ia la dreapta, pe curba de nivel, iar cealalta continua sa coboare spre sud, pe culmea care se ingusteaza treptat. Noi urmam a doua varianta, cale de cateva sute de metri, pana in punctul unde si acest drum coteste brusc la dreapta si incepe sa coboare pe versant. De aici urmam strict culmea, pe o poteca destul de neclara, iar dupa cateva zeci de metri iesim in zona unei foste exploatari forestiere, loc in care poteca devine iarasi vizibila iar peisajul se deschide larg spre Varful Leaota (foto 5).
5
Spre capatul fostei defrisari poteca se lateste si intra in padure, urcand din ce in ce mai accentuat in directia sud sud-vest pana cand atinge poiana din jurul cotei 1623m (vezi harta), in coltul ei estic. In acest loc putem sa ne oprim cateva clipe pentru a admira peretii din Lespezi care se inalta nu foarte departe de noi (foto 6).
6
O luam la dreapta prin poiana si dupa nici 300 m intersectam un alt drum de tractor, care se racordeaza pe curba de nivel dinspre est. Continuam pe linia culmii, coborand usor intai spre sud-vest si apoi spre sud si ajungem intr-o zona domoala in care portiunile de padure alterneaza cu mici poieni. Depasim o mica zona mlastinoasa si dupa alte cateva minute ajungem la marginea poienii alungite de la poalele peretilor nordici din Lespezi, loc din care mai avem de mers circa 400 m pana la stana din Clai (foto 7).
7
8
Imediat la sud de stana incepe lumea fantastica a Clailor (foto 8), care ne vor insoti pana sus pe platoul carstic din zona somitala a muntelui. Din dreptul stanei poteca face un mic ocol spre dreapta, pentru a depasi pintenul stancos din fata si apoi se inscrie pe un jgheab pietros care urca accentuat catre stanga. Dupa ce panta se mai domoleste, ajungem la baza altor stancarii pe care le lasam in dreapta, iar in fata noastra incepe sa se profileze silueta tuguiata a Claii de Piatra (foto 9), spre care continuam sa urcam piezis. Un ultim urcus ne scoate pe platoul care se intinde in jurul Claii de Piatra (foto 10), o stanca solitara cu forma de capatana de zahar pe care administratia parcului Bucegi a montat un mic panou din lemn care informeaza ca Platoul Carstic Lespezi este un monument natural geomorfologic.
9
10
Intr-adevar, zona abunda de formatiuni carstice interesante care ne imbie sa le exploram, una dintre cele mai spectaculoase fiind cheia miniaturala care cresteaza marginea estica a platoului (foto 11). Daca avem si sansa unei zile senine putem admira spre nord si nord-est Muntele Zanoaga si Cheile Zanoagei, iar in plan ceva mai indepartat o buna parte din uriasa potcoava a Bucegilor (foto 12).
11
12
In schimb, pe marginea sudica a platoului ne intampina cateva indicatoare din tabla, vopsite in galben, care avertizeaza ca suntem in imediata vecinatate a carierei Lespezi si ne dau informatii despre codul de semnale acustice care semnalizeaza o explozie. Alte tablite de dimensiuni mai mici, plantate exact pe marginea platoului, delimiteaza zona in care deplasarea turistilor este interzisa din motive de siguranta. Cu tristete observam ca pe partea sudica a muntelui excavatiile carierei au ajuns la nici 20 metri de buza platoului, asa ca nu reusim sa ne bucuram pe deplin de privelistea Coltilor Rateiului si a Muntelui Raciu care se inalta impetuos la sud de Valea adanca a Brateiului.
Din fericire totusi, conform Planului de Management al Parcului Natural Bucegi (anexa 44), “Viitoarele lucrari miniere se vor desfasura strict in limitele actuale ale carierei, iar lucrarile nu vor mai inainta spre Claia de Piatra, limita de nord-vest a exploatarii fiind formata din actuala pozitie a treptei de exploatare de la cota 1660 m si varful Lespezi. Aceasta limita va fi permanent monitorizata astfel incat sa nu poata fi posibila degradarea mediului natural prin extinderea acesteia”. Este evident insa ca fiecare din noi avem indatorirea morala de a sesiza Administratia Parcului Natural in cazul in care observam fie si cea mai mica incalcare a acestei limite.
Despartindu-ne cu greu de acest loc exceptional, putem alege fie sa ne intoarcem pe acelasi drum la cabana Bolboci, sa coboram pe poteca ciobaneasca de la stana din Clai spre Valea Brateiului sau sa coboram direct spre Dobresti prin incinta carierei (varianta nerecomandabila).
*
Pentru a mai dezvalui cateva aspecte din geografia locurilor adaugam alte aspecte din zona.
20 Lacul Bolboci şi Podul cu Flori. foto: Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
21 Muntele Lespezi (stanga) si Podul cu Flori (dreapta), vedere de pe Nucet. foto: Andrei Samoil (Bucuresti)
22 Claia de Piatră. foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
23 Claia de Piatră, vedere din alt unghi; pe muchia stancoasa din centrul imaginii, spre dreapta ei, pe varf, este o persoana.
foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
24 Claia de Piatră, cheia. foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
25 De pe Claia de Piatră, vedere cu Cheile Zanoagei (in dreapta imaginii, culmea versantului estic al Bucegilor). foto: Ică Giurgiu, Cristina Lazăr (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Page updated
Google Sites
Report abuse