Trovanţi la Chiojdu
Vasile Bouaru (Rădăuţi)
O alta zona de la noi din tara in care se afla trovanti este Chiojdu, din judetul Buzau. Accesul in aceasta localitate se poate face astfel (vezi harta, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989): dinspre Buzau sau Brasov, pe DN 10 pana in localitatea Gura Bascei si de acolo inca 20 km pe DJ 102 B si in continuare pe DJ 102 L pana la Chiojdu; sau, din Valenii de Munte pana la Chiojdu, circa 25 km, mai intai pe DJ 102 B si apoi pe DJ 102 L.
Daca venim dinspre Gura Bascei, la iesirea din ultimul sat, inainte de a intra in Chiojdu, respectiv satul Lera, pe partea dreapta in sensul de mers se desprinde un picior stancos, partial impadurit. La poalele acestui picior stancos este un monument marcat de doua tunuri prinse cu grija in stancarii (foto 0). Din acel loc am facut imaginea 1: raul care se vede este Cislaul iar satul din departare este destinatia noastra, Chiojdu. In partea stanga se vede Dealul Paltanea, cu un releu de telecomunicatii in varf. Spre acel releu trebuie sa urcam pentru a ajunge la trovanti, respectiv pe un picior al acelui deal, marcat cu linie rosie intrerupta. In aceasta zona se intalnesc trovanti in multe locuri, raspanditi pe dealurile din jur si pe vaile unor paraie.
0
1
Din zona acelor tunuri mai parcurgem circa 2 km pana in centrul satului Chiojdu, de unde traversam Raul Cislau pe un pod. Ne abatem apoi spre dreapta, pe malul drept geografic al Cislaului, cateva sute de metri, pe un drum de tara, pana depasim o pensiune. Imediat dupa aceasta pensiune se desprinde piciorul din imaginea 1. Urcam la inceput pe langa un palc de copaci si ceva mai sus iesim intr-un loc deschis, pe langa niste garduri. Tufe de catina sunt prezente la tot pasul. Facem o fotografie spre inapoi, catre satul Chiojdu si Raul Cislau (foto 2).
2
3
Urmam o poteca abia vizibila spre releul de telecomunicatii din varful dealului. Deja intalnim cativa trovanti izolati, mai putin spectaculosi iar undeva mai sus ne uitam cum vom traversa portiunea cu catina deoarece tepii acestei plante ne-au facut probleme de multe ori (foto 3). O vulpe care dadea tarcoale se sperie si se retrage printre tufisurile care se observa in partea de sus a imaginii 3. Poteca urca tot spre acele tufe si uneori trebuie sa ne strecuram pe sub crengile cu tepi mari. Undeva printre tufe intalnim un grup de trovanti (foto 4). Depasim destul de repede portiunea ostila si iesim pe o pajiste intinsa de unde putem vedea aria cu trovanti la care vrem sa ajungem (foto 5).
4
5
Urcam deocamdata pe o poteca vizibila, spre releu, ocolind vaile adanci si mocirloase din dreapta noastra in sensul de urcus. Undeva mai sus ne abatem insa spre dreapta, parasind poteca care duce direct spre releu. Ajungem langa primii trovanti care sunt impresionanti (foto 6).
6
7
Sunt foarte multi raspanditi si spre amonte si spre aval (foto 7). Spre amonte sunt cativa care au forma sferica si parca stau suspendati intr-un suport (foto 8). Unii sunt crapati si stau gata sa se prabuseasca in urmatoarea vale fata de cea pe care am urcat (foto 9). Printre tufele de catina dinspre vale alti trovanti au forma de farfurie zburatoare sau trunchiuri de copaci taiati (foto 10).
8
9
10
11
Ne deplasam pe langa trovanti, pe sub un perete nisipos, spre amonte (foto 11). De acolo observam alti trovanti insirati spre vale, unul semanand perfect cu un copac taiat (foto 12). Ceva mai sus intalnim cativa trovanti in formare, unii cu incluziuni negre (foto 13). Mai sus trovantii prezinta urme de dezagregare (foto 14) iar mai sus cu cativa metri peretele nisipos arata ca in imaginea 15.
12
13
14
15
Ajungem si intr-un varf secundar de unde fotografiem spre vale (foto 16). Coboram apoi pe o poteca de abia vizibila, nu inainte de a ne lupta cu tepii catinei, spre locul in care am ajuns aici (foto 17). Printre doi trovanti zarim in departare creste cu zapada din Muntii Ciucas (foto 18). Dupa ce mai admiram formele pe care natura le-a generat, coboram pe piciorul pe care se afla trovantii. La circa 100 de metri mai jos fotografiem spre inapoi (foto 19). Inca sunt multi trovanti raspanditi prin paduricea in care tocmai intram. Chiar si spre vale (foto 20).
16
17
18
19
20
21
Panta devine mai mare si ceva mai jos se pierde prin tufele de catina, ceea ce ne obliga de multe ori sa mergem chiar taras. Mai jos, pe partea dreapta in sensul de coborare, dam peste un mic abrupt. Il depasim si dupa cativa zeci de metri de lupta cu tepii iesim la un loc deschis, langa un mic parau. Aici intalnim raspanditi cativa trovanti dar si alte stanci (foto 21). Iata si zona de abupt pe deasupra careia am trecut ceva mai inainte (foto 22). Valea pe care ne aflam si pe care curge micul paraias intalnit, spre amonte duce direct la releul de telecomunicatii. Coboram apoi pe o poteca ce urmeaza paraiasul si undeva mai jos intalnim podbal (foto 23) si toporasi (foto 24).
22
23
24
25
Zarim si un mistret care se afla in imparatia lui intr-o balta mocirloasa si care fuge atunci cand ne apropiem. Mai jos ajungem in vecinatatea unei case parasite, folosita probabil doar vara. Din dreptul ei vedem, spre stanga, in vale un mic lac dar si spre dreapta, mult mai aproape, un altul (foto 25). Ne indreptam spre lacul din dreapta, care pare sa fie temporar. Il depasim si continuam coborarea pe o poteca ce trece printr-o mica zona cu alunecari de teren, aflata in spatele lacului, vizibila in imaginea 25. O data depasit si acest obstacol coboram pana in vale fara probleme si ajungem din nou pe malul Raului Cislau, de unde ajungem usor in sat.
vezi zonele cu TROVANŢI DIN ROMÂNIA